3,292 matches
-
dimpotrivă, trebuie plasată discret pe latura unei rubrici de interior. Se spune că cine controlează informația stăpânește lumea. Să fim realiști - câtă vreme valoarea de știre nu aparține lăuntric și de neseparat evenimentului, ci este validată de un întreg mecanism mediatic, nimeni nu stăpânește nimic. Comună sau originală, informația nu există în mod real decât în măsura în care este situată în subiect (cine), în acțiune (fapt, spusă, bârfă), în timp (când), în spațiu (unde) și, eventual, în împrejurări sau mijloace (cum), în cauze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întrebări nu sunt subsidiare. Dacă ele nu determină existența faptului informativ, așa cum o fac celelalte întrebări (Cine? Ce? Când? Unde?), ele îi dau în schimb consistența sensurilor sale posibile” (De Broucker, 1995, p. 127) Pentru ca o informație să fie validă mediatic, ea trebuie să intre într-un sistem de interpretare a lumii: a descrie, a povesti, a explica. Propriile valori (nou, recent, verificabil și interesant) sunt necesare, dar nu suficiente. Indiferent de selecția pe care o practicăm (felul în care lăsăm
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
consideră de cuviință, preachizițiile trebuie să fie echivalate sau recunoscute, ceea ce presupune o relativă unificare a structurilor inițiale, dar și mecanisme operative de transfer și creditare. Deschiderea constituie un principiu de organizare a formării care primește noi dimensiuni. Noile tehnologii mediatice produc deplasări de ordin cultural, creând noi reliefuri ale acesteia. Cultura se va defini nu numai ca un cumul de valori, ci și în funcție de modalitățile de evidențiere și transmisie a ei, pentru că, e lucru știut, mediul „informează” el însuși, adăugând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
elemente de conținut peste conținutul propriu-zis. Cultura ar însemna, atunci, și procesul de transmisie prin care omenirea „își continuă viața prin alte mijloace decât viața” (Stiegler, 1994), prin diverse sisteme de captare a semnificațiilor, de conservare și de reactualizare. Suportul mediatic funcționează asemenea unor „proteze tehnice” (Merzeau, 2002), care prelungesc funcțiile facultăților strict omenești, adăugând programului genetic individual sau memoriei sociale noi deprinderi cerute de noile ipostaze de intermediere. Structurile tehnice actuale accentuează anumite fațete ale cunoașterii, restructurând înseși reliefurile savoir-ului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și noile obiecte pedagogice Odată cu creșterea cererii de formare, se diversifică și se complică ofertele concrete de satisfacere a noilor cerințe. Tot mai multe parcursuri de realizare a educației se deplasează dinspre instituțiile clasice către formule susținute de noile tehnologii mediatice și informatice. Orice inovare în plan instrumental se va răsfrânge la nivelul mijloacelor de instruire. Dacă în sistemele tradiționale tehnicile noi erau translate în calitate de simple adjuvante sau mijloace de facilitare a educației, asistăm astăzi la o anumită autonomizare a acestora
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
beneficii, care, departe de a fi accesibile pentru toți, creează sau adâncesc inegalități. De aceea, una dintre prealabilele virtualizării formării rezidă în diminuarea decalajelor, în crearea premiselor unui acces egal la astfel de instrumente. Ivirea noilor ancadramente formate din dispozitivele mediatice (internet, CD-uri, videoconferințe etc.) va conduce la o recontextualizare a sistemului de învățământ. Spațiul școlar trebuie să fie permisiv și pregătit pentru a reconverti ceea ce este valoros în instanță sau mediu pentru formare. Noile tehnologii informaționale și de comunicare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se face nici o diferențiere între interacțiunea fizică și cea de ordin cognitiv sau afectiv ce permite o anumită virtualizare și desincronizare temporală. Noțiunea de contract didactic arată astăzi că, dincolo de prezența efectivă, apare o anumită virtualizare a acțiunilor didactice și mediatice care se joacă în procesul de predare-învățare. În acest caz, avem de-a face cu o autoconstrucție a condițiilor comunicaționale, afective, reprezentaționale și cognitive specifice situațiilor învățământului la distanță sau ale dispozitivelor mediatice. (Alava, 2004) Se naște un univers autoformator
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o anumită virtualizare a acțiunilor didactice și mediatice care se joacă în procesul de predare-învățare. În acest caz, avem de-a face cu o autoconstrucție a condițiilor comunicaționale, afective, reprezentaționale și cognitive specifice situațiilor învățământului la distanță sau ale dispozitivelor mediatice. (Alava, 2004) Se naște un univers autoformator, rezultat al procesului sistemic contextualizat și creator de context, care, prin intermediul actorilor și al interacțiunilor acestora cu dispozitivul, produce un spațiu extensiv de autoformare, dotat cu dispozitive interne cu funcții autoreglatorii. Educatul face
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pură potențialitate, până la acapararea și semnificarea acesteia din partea receptorului. Construcția cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale învățării. Școala nu se transformă într-o agora mediatică sau nu face din aceasta o anexă a asamblajului comunicațional atoatestăpânitor. Nu totul stă în computer. Dispozitivele tehnice de formare mediatizate se cer a fi „formatate” principial în consens cu fundamentele psihologice și pedagogice ale învățării umane. În același timp
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
țară, devine vizibilă și printr-o pagină de internet. Mai mult, fiecare competență, într-un domeniu sau altul, își creează o interfață a relaționării cu alți indivizi prin intermediul unei pagini Web. Comparativ cu diferitele servicii on-line (de ordin educativ, comercial, mediatic etc.), ce suportă o supraveghere și un control uneori central, internetul constituie o structură descentralizată, „democratică”, în care fiecare „pune” sau „scoate” ce și când vrea, după cum poate sau are interes. Calculatorul conectat la internet (numit „gazdă”) este independent, fiind
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sursei de informare. Mediul însuși de transmisie nu este neutru, inocent. El „colorează” și „comentează” într-un anumit fel ceea ce arată. Se naște astfel o realitate nouă, fictivă, insul devenind captivul acesteia, uitând sau negând ceea ce este cu adevărat. Ficționalitatea mediatică (etalată la nivelul producțiilor filmice, prin staruri și „modele” de tot felul) îl deconectează pe individ de la o realitate pe care ar trebui s-o cunoască sau s-o amenajeze altfel decât i se sugerează. Inserția omului în lume devine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un anumit tip de inactivism, o lene intelectuală, un pasivism interpretativ la nivelul receptorilor. Aceștia tind să absoarbă clișee, să îngurgiteze reprezentări confecționate de alții, să apeleze la șabloane, la prefabricate valorice, fără a mai gândi pe cont propriu. Fenomenul mediatic desconsideră aproape fățiș meditația, reflecția, cultura scrisă, literară, cu efecte perverse considerabile. Astfel, rolul acordat proceselor intelectuale se diminuează (e mai ușor să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Au curs râuri de cerneală despre romanul lui Dan Brown și despre documentul descoperit În Egipt. Ce-i adevăr și ce-i mistificare? Cristian Bădiliță: Sunt trei lucruri diferite, dar care au câteva puncte comune, Între care, așa cum spui, tapajul mediatic. În cazul lui Da Vinci Code, despre care am scris favorabil, avem de-a face cu o operă de ficțiune. Dan Brown a speculat pe marginea unei teorii mai vechi, prezentată Într-un volum de senzație, The Holy Blood and
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ca Harry Potter, reținute din filme, de la televiziune și din lecturi libere. Este evidentă confuzia dintre „valoare” și „notorietate”, imputabilă televiziunii. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este accea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice nu mai sunt dominate de școală și familie, ci sunt precumpănitor marcate de modul în care televiziunea devine arhitectul unei „culturi” și reprezentări mediatice a lumii la care se raportează de mic omul zilelor noastre. Mass-media electronică și violența la televiziunea din România Conf. univ. dr. Poliana Ștefănescu Universitatea din București Introducere Violența la televiziune influențează neîndoielnic atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
parte a părinților consideră că violența din programele de televiziune este responsabilă de anumite comportamente și atitudini ale copiilor, influențând procesul de socializare a acestora. Aproape o treime dintre părinți consideră că deseori copiii lor sunt tulburați/afectați de violența mediatică. Ca urmare a vizionării unor acte de violență, o parte a copiilor (17%) acționează imitativ, efectul de imitare a comportamentelor violente fiind remarcat la copiii mai mici. O mare parte a părinților (42%) sunt îngrijorați de influența negativă pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Noi Tehnologii de Comunicare la comanda CNA în noiembrie 2005, pe un eșantion de 1.100 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de această vârstă, demonstrează fără echivoc existența unei „supraexpuneri mediatice” în rândul populației vizate. Graficul 1. Consumul TV: copiii se supraexpun la TV Distribuția răspunsurilor la întrebările: „Cât de des urmărești emisiunile TV în zilele de lucru?” prezentată mai sus demonstrează că în segmentul de vârstă analizat consumul de TV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe voi. E suficient să știți că mai mulți miniștri ai Myanmarului au venit brusc cu aceeași sugestie, una mai degrabă ciudată și complet neortodoxă pentru modul lor obișnuit de a acționa: de ce să nu ne folosim de această atenție mediatică gratuită pentru a prezenta frumusețile țării noastre, minunile și locuitorii ei prietenoși - da, și de ce nu și guvernul ei grijuliu și prietenos? Generalii au fost luați pe neașteptate, dar zece secunde mai târziu toți exclamau pe rând: da, de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
e dificil. Ce se va întâmpla dacă folosim cuvinte normale? (râde) Oricum, din cauza faptului că media este părtinitoare, lumea nu mai poate să creadă în noi, iar sentimentul de ură primează. Orice spunem, media ne răstălmăcește vorbele. Cei din lumea mediatică nu transmit adevăratele noastre sentimente. Nimeni nu ne ascultă așa cum faceți dumneavoastră. Chiar dacă au intenții bune și îți spun să le relatezi direct, e destul de greu. Poate umblă vorbe cum că nu ne zbatem de ajuns, dar nu e chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
bastoane. La întrebarea de ce nu îi lasă să protesteze liber, răspunsul autorităților locale este: din motive de siguranță. Da, nici un președinte nu e în siguranță față cu protestatarii, dar e mereu în siguranță față cu aplaudacii. Ca să agrementeze acest discurs mediatic sex-warrior kind, din când în când se mai bagă o casetă cu Al Qaida și antrenamentele sau amenințările acesteia. Senzația copleșitoare este cea a unei Americi maniheiste. Pros and cons, asta e disputa. Pros e vocea dominantă. Cons (contra) e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
caldă”, zice el, cărând tava cu curcan de Thanksgiving. Eternul și fascinantul prototip de soție republicană pe care istoria feminismului nu scrie nimic. Pe de altă parte, tot acolo în Irak a descins și Hillary Clinton. Cu mai puțin tam-tam mediatic, fiindcă ea este în opoziție. Femeia asta nu se mai învârte în jurul nimănui. Se învârte ca politiciană deplină, ca reprezentantă a partidului ei. Trist ce face media. Și mi-este foarte clar că în această lume nu aș putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
află Forumul Democratic Ungar, care a fabricat "raportul" preluat de Force Ouvrière. Ungurii din România se bucură de drepturi depline și o egalitate perfectă cu românii. Această problemă a minorităților este deci fabricată. El a respins alegațiile fondate pe imagini mediatice manipulate și abuzuri de limbaj. În ceea ce privește dialogul surzilor, la care s-a făcut aluzie, a precizat că guvernul său a făcut, în nenumărate rânduri printre altele și la Comisia pentru Drepturile Omului declarații însoțite de numeroase fapte, cifre și argumente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
oripilată, și mă trase de Încheietură pe o canapea. Am Încercat să mă eliberez, dar ea nu și-a slăbit strânsoarea de menghină și s-a apropiat mult prea mult. —Tu vorbești serios? N-ai auzit? Sunt la apogeul lumii mediatice. Am fost nevoită să-mi folosesc mâna stângă ca să-mi acopăr gura și să mă prefac că tușesc, ca să nu vadă că râd ca o nebună. Încă de la Emory, lui Abby Îi plăcuse să spună că este „la apogeul“ unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dar niciodată nu părea să priceapă. Dimpotrivă, ne căuta compania În mod deliberat, ca să ne indispună. Deloc surprinzător, nu avusese niciodată prietene adevărate, dar Își făcea de lucru pătrunzând În fiecare frăție studențească și echipă atletică din Emory. —Apogeul lumii mediatice, ai? Nu, nu știam. Unde mai ești acum? am Întrebat, pe tonul cel mai plictisit de care eram În stare. Îmi jurasem să n-o las să-mi intre pe sub piele. —Păi, hai să vedem. Am Început la Elle și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]