2,843 matches
-
alții o luară la fugă spre tranșee și săriră înăuntru, umplând pământul cu luptă și sânge. În noaptea aceea, începu să plouă. Steagurile și corturile militare de pe Muntele Ryuo fură udate leoarcă. Hideyoshi se adăposti într-o colibă, privind norii melancolici ai anotimpului ploios. Nu părea prea vesel. Privi în jur și chemă un vasal. — Toranosuke, e sunetul ploii sau al pașilor cuiva? Du-te să vezi ce este. Toranosuke ieși, dar se întoarse imediat, raportând: — Seniorul Kanbei tocmai s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
șansă. Doamne, ce-ai mai schimbat poezia, m-am plâns eu. Timp de șase săptămâni, Chaquie și cu mine ne liniștiserăm înainte de culcare explicându-ne în detaliu cât de mult o uram pe Misty. —Ei, biata fată, a zis Chaquie melancolică. Toate lucrurile alea îngrozitoare care i s-au întâmplat! Nu-i de mirare că s-a transformat într-o femeiușcă atât de acră... Nu vorbesc cu ea decât dacă mi-o iei pe Francie de pe cap, m-am târguit eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcut același lucru și în ziua următoare. —De ce ești așa de drăguță cu mine? am întrebat-o puțin alarmată. —De ce n-aș fi? a exclamat ea. Ești un om plin de iubire. — De ce? am insistat eu. —Ei, a oftat ea melancolică. Când te-am văzut la Cloisters, cu fețișoara aia supărată, mi-ai adus aminte de mine. întâlnirea cu tine m-a proiectat înapoi în timp, cu șapte ani înainte, când eram la fel de disperată și de nenorocită ca și tine. La fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ochii. Apoi redeschise ochii, văzu ușa larg deschisă, intră. Pustiu. Înaintă pe coridor. Ajunse la capăt, se întoarse. Apăsă prima clanță din dreapta. Intră într-o sală lungă. Cuști mari, pe două rânduri. Câini... avu timp să vadă un seter ghemuit, melancolic, cu bărbia învelită într-o eczemă roșie, purulentă. Se roti spre ușă. Dădu de femeia de serviciu. O grăsană în halat alb și papuci, cu miinile in sold. — Veniți la un pacient? Ciudată formulare... și nu părea ironică, nici ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
A zâmbit, gata pentru reîntâlnire. Oho, bieții ucenici ai realului... Gata să deschidă ochii. Pe pleoape, infinitul zefir, mâinile răcoroase și lungi ale dimineții. Prin fereastră pătrundea zumzetul rutinei. Profesor, în orășelul păduros al adolescenței, alintat de izvoare și dealuri melancolice. Tânăr profesor, cu fulare colorate și replici-mitralieră, vedetă care năuceste adolescenți de provincie. Mereu iritat, plictisit, scuipând aforisme, însoțit de un alai pestriț, de imberbi haotici. Primul pas, pe pragul clasei: catalogul aruncat pe catedră. Încăleca scaunul, privea spre trântori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în dreptul semaforului, lumina ne orbește, iată, v-am dat soare, vi-l păziți, vi-l măriți, până vă orbește, aici, în fața șinelor ucigașe, traversăm, cu grijă, sub pedeapsa soarelui nemilos, soarele turbat al plictiselii noastre, zâna obeză și vicioasă a melancolicilor, dăruiește-ne curajul de a avansa plictisiți până la marginea neantului, de a deveni neant. Aici, florăria. Aici, magazinul SCAMPOLO, în inventar. O bătrână, în fața vitrinei, se încordează să citească reclama. Atârnă, obosită, ca o găină, într-un sac cenușiu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să vă vorbesc. Sau despre terapeutul Marga care vrea să mă vindece, auzi. Fără să știe, doctorașul, că nu sufăr de nici o boală. Pentru că nu mă cunoaște, Bombonel, deloc nu mă cunoaște, deloc, vrea doar să mă arunce între cracii melancolicei Irina, asta vrea. Știe el ce știe, arzi acolo ca în inima vulcanului, nu mai poți ieși, te trage tot mai adânc lava, tot mai adânc, iertați-mi vocabularul, onorată doamnă, știu ce spun, toate te trag în gheenă și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ființă tristă și izolată devenisem - un boț de carne omenească fără țel și fără legături. Nu îmi stă în obicei să cad pradă acceselor de autocompătimire, dar, timp de vreo oră, m-am autocompătimit cu întregul abandon al unui adolescent melancolic. În cele din urmă, după două pahare de scotch și o jumătate de sticlă de vin, tristețea a început să se risipească și m-am așezat la birou, adăugând un nou capitol la Cartea nebuniei omenești, o anecdotă selectă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
au potolit de-atâtea ori setea și așteptarea copilăriei, încununată cu apariția ta, mamă. Învăț să prețuiesc farmecul minutelor petrecute împreună. Vreau să învăț ce preț are un ceas anume o povață, o vorbă bună de-a ta, o mângâiere melancolică - un banal ceas al vieții noastre și să mă prefac că timpul nu trece. Nu vreau ca în sufletele noastre cocorii să se grăbească spre alte lumi și să lase răni deschise ori regrete. Încă mai sunt mistere să le
Alt tu, alt eu, aceleaşi. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]
-
mai mult de atât. Descifra un limbaj deosebit de grăitor, un mesaj transmis privitorului. Nu șalul în sine, cât mai ales unduirea molatecă a acelui șal în jurul Marioritzei o tulbura. Descifra tandrețea unei îmbrățișări, dar și așteptarea. Speranța, dar și reținerea melancolică. O subtilă invitație, în fond. Dacă o adresase pictorului, de ce îl părăsise? Plecarea ei semăna mai mult cu o fugă. De ce fugise Marioritza? Sau... de cine? Privirile lui Mariam reveneau mereu asupra cerceilor și asupra șalului. Șalul, mai ales, părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sunt, în mod sigur, vulnerabili și foarte sensibili, a spus ea și-a oftat. Dar, sinceră să fiu, dacă mă ajută să rămân gravidă, nu-mi mai pasă de chestia asta nici cât negru sub unghie. Alison s-a uitat melancolică pe fereastră. O mamă tânără trecea prin fața cafenelei cu un bebeluș în brațe. Presupun că ai dreptate, a remarcat Fiona deși nu părea tocmai convinsă. Am intrat pe aceeași lungime de undă la final. Pentru că și el e căsătorit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că tu ești cea care are nevoie de așa ceva, sunt sigură c-o să se răzgândească. Să știi că dragostea are puterea să schimbe credințe de-o viață. Alison s-a mai înseninat puțin. —Crezi? a zis ea și-a oftat melancolică. Sper să ai dreptate. Dar o să aflu curând. Am de gând să încerc să abordez subiectul în week-end-ul ăsta. —Așa te vreau! Fiona și-a ciocnit ceașca de cea a lui Alison. În fond, trebuie încercată și asta. Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
prin pat sau dau buzna în cameră. Fiona a clătinat din cap. —Știu. De asta noi am pus zăvor la ușă. Altfel nu puteam să mă relaxez! — Crezi c-o să mai ai parte? a întrebat-o Susan cu o privire melancolică. —De ce? De sex sau de alți copii? — Ha-ha. Fiona și-a țuguiat buzele. —Probabil. Deși, în momentul ăsta, David e mai chitit pe problema asta decât sunt eu. —E grozav, nu? David vrea un copil, dar tu nu ești sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a îngenuncheat în fața unui CD player micuț și bine ascuns, în care a introdus albumul „The Space Between Us“, al lui Craig Armstrong. Album cunoscut pentru muzica grozavă, numai bună pentru o partidă de sex, s-a gândit Julia zâmbind melancolică. În continuare, femeia s-a ridicat și s-a îndreptat, lipăind cu picioarele goale pe podea, către șifonierul vast care acoperea tot peretele opus. A deschis ușa și s-a aplecat zgâindu-se în interior. Ca să ajungă mai bine, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fost lovită de o mașină, chestia care a generat același efect. Nick a surâs, dar imediat a revenit la atitudinea serioasă. Să fii observată de mine? Susan n-a scos nici un cuvânt, dar a dat din cap cu o expresie melancolică și prin care aproape că-și cerea scuze. —Am înțeles. Nick era iar pe punctul să izbucnească în lacrimi. Doamne, sunt așa de cretin! Ar fi trebuit să-mi dau seama că te simțeai așa. Cum ai fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
plină cu salată Cezar. Se pare că e un tip cu principii. I-a zis lui Jade că, după ce se naște copilul, o să se însoare cu Deborah. Mi se pare un tip de treabă, a remarcat Alison cu o expresie melancolică. —De treabă? Tipul e un adevărat sfânt, a exclamat Julia atât de sonor încât o femeie de la o masă alăturată i-a aruncat o privire dezaprobatoare. Mi-a luat-o pe Deborah de pe cap și, pentru asta, o să-i fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
atent, incredibil de iubitor și observă tot ce fac. Dacă l-aș putea opri să nu mă mai sune din zece-n zece minute, atunci ar fi de-a dreptul perfect. Mă bucur foarte tare pentru tine, a spus Alison melancolică. —Ce vreau eu să spun, a continuat Susan, este că, în urmă cu șase luni, eram disperată, iar acum sunt cât se poate de fericită. Se sperăm că același lucru o să se întâmple și în cazul tău. —Mai puțin accidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îl mai văzuse prin zonă în tricouri d-astea mulate pe tors și fără mâneci, legănându-și superbul hoit de poster publicitar pentru aparate de făcut mușchi și pentru suplimente nutritive, dar parcă ar fi dat să-l deconspire uitătura melancolică, pierdută, care te făcea să te gândești la vreo neputință ascunsă după mușchii ăia și deopotrivă compensată de ei. Îi ducea după el ca pe un câine feroce, fidel, dar, la o adică, mușchii sunt o investiție mai sigură decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mijloacele legale de restrângere a activității lui Djamaledin, care se văzuse rugat să-și scurteze șederea. Ceea ce l-a hotărât să plece la Istanbul, cu moartea În suflet. — Acolo se află acum? — Da. Mi s-a spus că este foarte melancolic. Sultanul i-a dăruit o locuință frumoasă, unde poate primi prieteni și discipoli, dar Îi este interzis să părăsească țara și trăiește tot timpul sub o strictă supraveghere. XXVIII O Închisoare somptuoasă cu porțile larg deschise: un palat de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și o glumă doctă. — Cancer, cancer, cancer, repetă el ca o imprecație. Medicii din vremurile apuse puneau toate bolile pe seama conjuncțiilor aștrilor. Numai cancerul și-a păstrat, În toate limbile, denumirea astrologică. Spaima e intactă. Rămas, câteva clipe, gânditor și melancolic, nu Întârzie s-o ia de la capăt, pe un ton vioi, foarte afectat, dar cu atât mai sfâșietor. — Blestem acest cancer. Cu toate acestea, nimic nu dovedește că el mă va ucide. șahul Îmi cere extrădarea: sultanul nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nopțile mi se scurgeau alături de ea, cu complicitatea servitorilor. În iarna aceea, ni se Întâmplă să petrecem săptămâni Întregi fără a părăsi imensa ei cameră. La căldura unui magnific brasero de aramă, citeam Manuscrisul, alte câteva cărți, petreceam lungi ceasuri melancolice fumând din kalyan, bând vin de Șiraz, uneori chiar șampanie, ronțăind fistic de Kirman și nugale de Isfahan; prințesa mea știa să fie, deopotrivă, o mare doamnă și o fetiță. Tandrețea noastră umplea fiece clipă. Odată cu cele dintâi călduri, Zarganda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cu alcoolul, însă nu și-ar fi pierdut mințile. Altfel stăteau lucrurile cu Verdi și cu Puccini. Ei își compuneau muzica după ce se întorceau de la bar. Muzica lor era și ea delicată, dar ușoară și plină de vioiciune. Am devenit melancolic. Asta are legătură cu dorul și e o stare pe care nu prea poți s-o alungi. Imaginile din cap pun stăpânire pe tine și sunt colorate mai ales în albastru. Așa se întâmpla când mă aflam în America și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
are legătură cu dorul și e o stare pe care nu prea poți s-o alungi. Imaginile din cap pun stăpânire pe tine și sunt colorate mai ales în albastru. Așa se întâmpla când mă aflam în America și eram melancolic din pricina mamei. La fel se întâmpla și când îmi aduceam aminte de Roma și de signora Maria. Le lăsasem pe toate în urmă, la distanță de trei ani jumătate și un cutremur. Între timp, mama și tata își reproșaseră tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
se răspândise În toată țara, ca un fitil de pulbere, ca o nouă epidemie. Odată trecute aceste șapte luni de deziluzii continue și anevoie suportate, numai câteva drapele supraviețuiră ici și colo, și, chiar și acelea, reduse la niște zdrențe melancolice, cu culorile mâncate de soare și spălate de ploaie, pe lângă arhitectura distrusă În mod lamentabil a stemei. Dând dovadă de un admirabil spirit prevăzător, guvernul, Între alte măsuri de urgență menite să atenueze efectele colaterale ale neașteptatei Întoarceri a morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
condamnați să dispară nu-și rezolvă problemele, nu-și fac testamentul, nu-și plătesc impozitele datorate, iar, În ceea ce privește despărțirea de familie și de prietenii mai apropiați, o lasă pentru ultimul minut, ceea ce, evident, nu este suficient nici pentru cel mai melancolic adio. Prost informate asupra naturii profunde a morții, care are și un alt nume, fatalitate, ziarele se Întrecură În atacuri furioase Împotriva ei, acuzându-o că e nemiloasă, crudă, tiranică, mârșavă, sângeroasă, vampiră, Împărăteasă a răului, dracula În fustă, dușmanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]