1,563 matches
-
personajului și a ficțiunii, desprinse programatic de lumea evocată în paginile memorialistice. Prin urmare, dacă Lovinescu înțelegea romanul ca pe o formă de lectură (și de transfigurare) a vieții, și dacă prima treaptă a acestui complex proces o constituie opera memorialistică, era firesc ca o dată cu Bizu scriitorul, ispitit de imaginația creatoare, să se transforme într-un cititor tot mai infidel față de "document" și de așa-zisa "realitate". De aceea, consecvent cu propria metodă, Lovinescu va concepe al doilea "roman" din ciclul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
repetat, abia în momentul când forma romanului lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o poetică originală, de tip melodramatic. Diferența e mai mult decât evidentă: dacă Marian Papahagi citește literatura criticului ca pe o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o eroare estetică, în ceea ce mă privește, am preferat să caut originalitatea romanului lovinescian tocmai în programatica (dar niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
găsit tot în formula romanului-melodramă, cu rădăcini în autobiografie. Lipsiți de înțelegere pentru o poetică de acest gen, exegeții literaturii lui Lovinescu au sancționat aceleași "defecte" și în romanele eminesciene, și în cele de inspirație așa-zis "autobiografică": ca operă memorialistică, un roman precum Bizu dezamăgește din cauza clișeelor "sămănătoriste" și a pauperității informațiilor legate de viața spirituală a protagonistului, individ fără voință și fără personalitate (în care cititorii nu-l puteau regăsi nicidecum pe "marele" Lovinescu). Apoi, pe lângă carența "documentară", recenzenții
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
convingerile lui", unicul merit al prozatorului constând "în ușurința de a comunica și cititorilor profani niște documente rare"227. Din toate aceste observații se desprinde ideea că romanele lovinesciene au fost mai întâi citite ca operă critică (Mite, Bălăuca) sau memorialistică (Viață dublă, ciclul Bizu)228, iar dacă li s-a acceptat statutul literar autonom, au fost desconsiderate din pricina inadecvării lor la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica literaturii noastre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lectură a textelor sale critice și teoretice (realizată ingenios în E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice); ea trebuie să continue, așa cum o face în cartea de față, cu parcurgerea scrierilor lui literare, corelate cu cele memorialistice, în care se găsește partea nemărturisită a gândirii critice, jumătatea sa obscură. Intitulându-și cartea Scriitorul și umbra sa, Antonio Patraș explică statutul pe care îl acordă literaturii lovinesciene, anume cel de "umbră" a creației diurne a criticului și ideologului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Patraș explică statutul pe care îl acordă literaturii lovinesciene, anume cel de "umbră" a creației diurne a criticului și ideologului literar. Nimic mai firesc, de fapt, dacă ne gândim la disocierile pe care Lovinescu însuși le făcea, în propriile scrieri memorialistice, între "voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
V, nr. 258, 9 oct. 1932. În articolul "Bizu" (din Viața literară, an VII, nr. 139, 1-20 dec. 1932) Lovinescu răspunde obiecțiilor lui Cioculescu, solicitând să fie judecat nu prin raportare la normele clasice ale romanului, ci după criteriile genului memorialistic și al vieților romanțate. Criticul va da credit doar lui Pompiliu Constantinescu, discipolul său cel mai fidel (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 423). 10 Mihail Sebastian ("E. Lovinescu, Bizu, roman"), în România literară, nr.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scenariu narativ stereotip în trei "trepte": 1. "textul ca viață"; 2. "textul ca provocare a textului"; 3. "textul ca reper al lecturii sale". Justificată într-o anumită măsură, distincția aceasta nu explică în niciun fel legătura dintre roman și opera memorialistică. Pe de altă parte, succesiunea autor-narator-personaj nu generează decât la începutul lui Bizu o delimitare corespunzătoare, în cadrul primelor trei capitole. În rest, ordinea e aleatorie. 35 Moldovenismul se vede răstălmăcit aici în grilă existențialistă, așa încât personajul lovinescian nu mai lasă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ajunge; când se coboară pe scară, de la locul de întâlnire, întâmplarea o face să audă din gura unei femei din popor cuvântul cu care, în toată cruditatea ei, morala publică îi califică fapta" (p. 269). Subiectul nuvelei, rezumat în paginile memorialistice, va constitui nucleul narativ pus în scenă cu mijloacele melodramei în romanele ciclului eminescian. Interesant e că în eroina nuvelei care a constituit sursa de inspirație a lui Lovinescu se regăsesc și Mite și Bălăuca prima salvându-și onoarea cu ajutorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în proză, de ofensiva formelor scurte, în care rolul tradiției rămâne considerabil. Aprecierile și interpretările depășesc treapta popularizării, dar sunt evident grevate de imixtiunile ideologiei momentului. Constrânsă mai totdeauna de exigențe impuse ori autoimpuse, emoționalitatea autoarei va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt realizate de N. cu talent și acuratețe. SCRIERI: Opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
documentare, aducând în plan narativ evenimente, personaje reale și ficționale, ca rod al conlucrării dintre ziarist și prozator. Îndeosebi Pavilionul de vânătoare, proiectat ca parte a unui ciclu despre neamul boierilor Măgureanu, se distinge prin tipologia de factură realistă. Paginile memorialistice ale lui T.-B. relevă, deopotrivă, har și plăcere de a povesti, fiind și mărturii documentare despre oameni, fapte contemporane scriitorului. Ca traducător, a facilitat cititorului român contactul cu scrierile lui Benjamin Constant, André Maurois ș.a. SCRIERI: Suflet de femeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
făcuse o fobie, o fixație. L-am compătimit sincer. Apoi nu l am mai văzut niciodată. Mi-am reamintit toate acestea (și multe altele) citindu-i ultima carte: Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (București, Humanitas, 1992, 174 pp.) Document memorialistic important, fără îndoială. Dar inegal, amestec de analize și mărturii esențiale, alături de multe detalii anodine și nesemnificative, de anecdote oarecare și scene nelegate între ele, insuficient elaborate. Uneori se simte și o anumită discreție voită. Alteori, efectul rememorării este predominant
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a lungul primelor patru decenii ale secolului al XX-lea - „cronicarii” Costache Radu (prima ediție a Bacăului de la 1850 la 1900 datează din anul 1906), Grigore Tabacaru (1930) și Grigore Grigorovici (1933) -, multe din informațiile preluate au ca justificare valoarea memorialistică a acestora. De asemenea, informații extrem de utile pentru creionarea evoluției orașului sunt cuprinse în lucrările ce tratează istoria județului Bacău: Județul Bacău (coordonator Mircea Filip, Iași, f. ed., 1996), C. Botez, L. Eșanu, I. Saizu, Județul Bacău. Pagini memorabile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Dificultățile pe care le-am întâmpinat în cercetarea noastră au fost legate, pe de o parte, de vastitatea materialului documentar și, pe de altă parte, de lacunele înregistrate în anumite domenii - colecțiile de ziare locale sunt incomplete, bibliografia cu caracter memorialistic este aproape inexistentă, corespondența de familie lipsește cu desăvârșire. Faptul că am păstrat în structura lucrării unele subcapitole și extensii documentare neimpuse neapărat de scopul propriu-zis al analizei se datorează dorinței noastre de a umple un nedrept gol monografic și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în artist), Ovidiu Papadima (Poezia sentimentelor mari, Folclor și clasicism, Între povestire și roman, O ordine creștină a noastră: rânduiala etc.), N. Roșu, Toma Vlădescu, Radu Gyr (Adevăruri simple despre poezie, D’Annunzio artistul, Fericirile stalactitare, o suită de medalioane memorialistice, Privighetoarea oarbă), Ernest Bernea ș.a. Urmează „trăiriștii” Mircea Vulcănescu (Despre „experiență”), Mircea Eliade (în intervalul iulie 1939 - iulie 1940, cu numeroase studii de mitologie, interviuri, câteva proze și un fragment din drama Iphigenia), Constantin Noica (o suită de eseuri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
popularitatea. Revenind la perioada aflată în discuție, Paul Niculescu- Mizil, responsabil cu politica ideologică a partidului în primii ani ani de după 1965 și un apropiat al lui Ceaușescu până la căderea sa în dizgrație după 1970, ale cărui cărți mai degrabă memorialistice decât științifice sunt citate în lucrare s-a remarcat încă de atunci ca vehement apărător și promotor al naționalismului gândit pe coordonate leniniste. La nivel extern, naționalismul era codificat discursiv sub forma "marxismului creator" și a "particularităților naționale" fundamentale pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
destul de precară în cadrul structurilor de securitate, ei fiind lipsiți de prestigiu și de autoritate. Mărturiile care sprijină afirmația noastră sunt multiple și se regăsesc atât în documente de arhivă (vezi doc. nr. 24), cât și în unele relatări cu caracter memorialistic. De exemplu, în anul 1969 generalul-locotenent Evghenie Tănase, referindu-se la raporturile dintre Partid și Securitate, nota: „Prin natura atribuțiunilor prevăzute în regulamentul de funcționare a Secției administrativ-politice, trebuia ca împreună cu instructorii din sector să exercităm controlul de partid asupra
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu succes principiul rotației cadrelor în domeniul activităților ținând de securitatea statului, vizând consolidarea controlului de partid și, implicit, al său, personal, asupra instituției. Efectele aplicării în practică a acestui principiu este foarte bine descris într-o lucrare cu caracter memorialistic: „Conceptul de rotație a cadrelor, inventat de Nicolae Ceaușescu și aplicat după 1978 în mod draconic, a condus la introducerea unei stări de tensiune și teroare în rândul corpului de comandanți, orice șovăială sau lipsă de exigență în aplicarea ordinelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ale poporului nostru cu mai mare intensitate decât s-a făcut până acum, editând cărți, studii despre activitatea reprezentanților și conducătorilor revoluționari din trecut. De asemenea, cred că n-ar fi rău că dacă au apărut ceva extrase din literatura memorialistică a lui Argetoianu, ceea ce consider că este un lucru foarte bun, aș propune chiar ca să edităm cu o prefață și cu comentariu corespunzător, pentru că până la urmă acest Argetoianu, în mod obiectiv vorbind, ne face un mare serviciu, pentru că prezintă clasele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
până la urmă acest Argetoianu, în mod obiectiv vorbind, ne face un mare serviciu, pentru că prezintă clasele exploatatoare și monarhia în adevărata sa lumină, și face el acest lucru, nu noi. Paralel cu aceasta să ne gândim și la o literatură memorialistică a revoluționarilor noștri. În încheiere, tovarăși, eu doresc să spun că problema aprecierii juste a dușmanului cu care noi luptăm și pe care noi vrem să-i învingem definitiv atât în interior cât și în exterior este o problemă foarte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la stuf, în bălțile Dunării. În 1962, beneficiind de amnistie, este eliberat și vreme de șapte ani lucrează pe diverse șantiere și în fabrică. În 1969 obține un pașaport turistic și împreună cu soția sa (autoare, mai târziu, a unui roman memorialistic, Bénie sois-tu, prison, semnat Nicole-Valéry Grossu), pleacă și rămâne în Franța ca exilat politic. Curând își începe activitatea publicistică cu editarea revistei „Catacombes” (1971-1992), consacrată cauzei creștinilor din lumea comunistă, indiferent de confesiune sau etnie. Prin intermediul acestui „mesager” al speranței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme. În intervalul 1925-1939 Casa Școalelor îi tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Întâlnesc mai mulți autori, cu experiențe științifice și de viață particulare, unitatea ei fiind Întreținută pe linie de conținut - vizarea responsabilă a comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc. Despre valoarea acestui volum? Întrezărim cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
eseuri, dintre care cel despre Craii de Curtea-Veche (în „România”, New York, octombrie 1961) merită a fi în primul rând amintit. Frecventează cenaclul „Apoziția” cu oarecare regularitate și în colecția editorială a acestuia își publică volumul de însemnări, aforisme și fragmente memorialistice intitulat Cartea cu petece (1978), care evidențiază un real talent narativ, punând în lumină un subtil simț al ironiei. Anecdoticul cultivat cu parcimonie, este dublat aici de schița de portret penetrantă, bazată pe explorarea unui fond memorialistic resuscitat cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285958_a_287287]