1,658 matches
-
a lungul timpului, având drept ocupație de bază agricultură, locuitorii satului au atribuit diferite denumiri unor locuri situate în hotarul satului. Așa au apărut denumirile : " La Cris " , " În Rogina " , " La Roginuta " , " La Ulmeasa " , " La Certeja " , " În Livadă " , " La Scurtături " , " La Meri " , " Pe Deal " , " Coastea Brotonitei " , " La Parauta " , " La Plopi " , " La Pârâul Rusciului " , " Pe Măgura " , denumiri care se mai păstrează și în prezent. Repere istorice Locuitorii din Brotuna și-au adus din plin contribuția și jertfă la istoria neamului românesc, luând parte
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Vultureni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bosia, Dădești, Dorneni, Ghilăvești, Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Lichitișeni (reședința), Medeleni, Nazărioaia, Reprivăț, Tomozia, Țigănești, Valea Lupului, Valea Merilor, Valea Salciei și Vultureni. Comuna se află în estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1 altă naționalitate); 295 din aceștia aveau religia greco-catolică, 11 erau ortodocși, 5 romano-catolici, 8
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și livezi erau plantați 261 de meri, 114 peri, 8 piersici, 2 caiși, 807 pruni, 26 de nuci și 15 muri și căpșuni. Sătenii aveau un atelaj cu 2 cai, 12 atelaje cu câte 2 boi, 8 cu câte 3 boi, 6 cu bivoli, 3 cu măgari
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
iar 3 sunt luate în arendă. La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în special pe platformele fostelor CAP și AVICOLA. În cadrul CAP Florești între 1962-1991 la Luna de Sus a funcționat o fermă vegetală și o fermă zootehnică pentru creștere bovinelor. În anii '60 a fost înființată livada (existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița din județul Prahova, la
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,61%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,87%). Pentru 2,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Merii Petchii-Netezești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Merii Petchii, Nuci, Netezești și Sudiți, având în total 1920 de locuitori și 420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
ziua a șaptea (1,87%). Pentru 2,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Merii Petchii-Netezești, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Merii Petchii, Nuci, Netezești și Sudiți, având în total 1920 de locuitori și 420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și 4 biserici. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei Nuci mai
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele Fundu Danciului și Micșuneștii Mari au fost trecute la comuna Fierbinți, iar alte sate fiind trecute la comuna Greci. În
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele Fundu Danciului și Micșuneștii Mari au fost trecute la comuna Fierbinți, iar alte sate fiind trecute la comuna Greci. În 1950, comuna Merii Petchii a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, luând numele actual, după satul de reședință, unele sate fiind tot atunci desființate și comasate: satul
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, luând numele actual, după satul de reședință, unele sate fiind tot atunci desființate și comasate: satul Sudiți a fost inclus în satul Merii Petchii, iar Netezești a fost inclus în satul Nuci. În ianuarie 1981, în urma unei noi reorganizări administrative a zonei, a fost trecut în județul Ialomița, dar după câteva luni, în toamna aceluiași an, a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]