1,662 matches
-
liens qui pourraient préparer entre le Midi et le Nord de l'Europe" (s. Ven.C.)322. El avea în vedere îndeosebi necesitatea că Franța să fi colaborat cu Prusia, precum și cu alte state nordice, "relativement à l'empire de la mer et de commerce que des succès non interrompus ont mis l'Angleterre et état de s'arroger et dont îl leur importe à toutes de s'affranchir"323. Așadar, instrucțiunile în discuție reliefau interesele Prusiei, în calitate de putere comercială a Nordului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
s'endormir (probabil după încheierea păcii de la Iași n. Ven.C.). s'occupoit plus que jamais de son système tendant à la Monarchie Universelle; que șes regards etoient fixés sur l'Orient plus qu'ailleurs; que la Crimée et la Mer Noire absorboient et son Trésors et son attention principale" (s. Ven.C.)30. O altă informație care trebuia, de altfel, să rețină în mod deosebit atenția Porții Otomane, se referea la faptul că în cercurile superioare ale armatei ruse, luându
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
leș défilées de la Romelie; qu'il faloit marcher droit sur Constantinople, attaquer le coeur même de l'Empire avec des forces navales et avec des Troupes de débarquement qui seroient jetées du coté de Tannarakÿ, près de l'embouchure de la Mer Noire" (s. Ven.C.)31. Amenințarea era reală și iminentă, sugera d'Ohsson, deoarece "ce projet a eté saisi avec ardeur par S.M. l'Impératrice de Russie" și imediat ce pregătirile vor fi fost încheiate, nu avea să se mai aștepte
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Europa de Nord-Est și cea a problemei orientale, la jumatatea ultimului deceniu al secolului XVIII. În context, el afirmă, între altele, ca Rusia "ne veut maîtriser la Baltique que pour rendre plus effrayant et plus rapide son débordement vers la Mer Noire, vers la Mer Blanche, au travers toutes leș possessions Européennes du Grand Seigneur" (s. Ven.C.)82. Insistențele, aproape disperate, ale diplomației suedeze se justificau și prin lipsa altor perspective de creare a unei alianțe defensive în sprijinul Suediei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cea a problemei orientale, la jumatatea ultimului deceniu al secolului XVIII. În context, el afirmă, între altele, ca Rusia "ne veut maîtriser la Baltique que pour rendre plus effrayant et plus rapide son débordement vers la Mer Noire, vers la Mer Blanche, au travers toutes leș possessions Européennes du Grand Seigneur" (s. Ven.C.)82. Insistențele, aproape disperate, ale diplomației suedeze se justificau și prin lipsa altor perspective de creare a unei alianțe defensive în sprijinul Suediei. Reticentele manifestate de Danemarca
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raporturile suedo-otomane118. Și poate tocmai de aceea reprezentantul diplomatic al Rusiei la Istanbul, Andrej Iakovlevich Italinski, a făcut uz de influența sa, fără de care, susținea A.E. Wallen, "îl auroit toujours été impossible d'obtenir la liberté de la navigation de la mer noire"119. Aderarea Suediei, în anul 1805, la cea de a treia Coaliție antifranceză, constituită, în vara aceluiași an, de Rusia, Austria și Marea Britanie, a adăugat un motiv în plus pentru că Suedia să urmărească, cu și mai mult interes, cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
declarate de marele dragoman Constantin Ipsilanti, lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, această decizie era de-a dreptul penibilă pentru otomani, "mais qu'il a fallu céder à des circonstances très alarmantes" (s. Ven.C.)131. Circum succès leș agresseurs de la mer blanche", adică pe francezi (cf., Europe and the Porte, Vol. ÎI, p. 73). 128 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 15 august 1798, în G.St.APK, I.HA, Geheimer Rât, Rep. 11, Auswärtige Beziehungen, No 275d, Türkei, fasc. 83
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
specialist în problema regimului juridic al Strâmtorilor, Serge Goriainov, afirmă că, potrivit acestui tratat, "la Russie prit l'engagement vis-à-vis de la Porte de lui fournir douze batiments de guerres, et la Porte consentit au libre passage de la flotte russe de la mer Noire dans la Méditerranée et en sens inverse" (cf., idem, op. cît., p. 4); în textul tratatului, așa cum a fost publicat în colecția Martens, acest angajament al Porții poate fi sugerat de articolul X, care stipula, între altele, ca "la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Ludovic al XVI-lea, 197, 198 Lützen, 99 Lwów, 139 M Mackesy, Piers, 248, 250 Madariaga, Isabel de, 70 Madrid, 84, 213, 217 Mahmud al II-lea, 190, 252, 255, 281 Malta, 28, 48, 50, 68, 229, 239, 271 Marea Adriatică (Mer Adriatique), 27, 233, 250 Marea Baltica, 7, 71, 80-82, 126, 127, 130, 132, 144, 163, 164, 166, 179, 239 Marea Britanie (Angleterre, Anglia, England, Grande Bretagne, Great Britain) passim Marea Mediterana (Mer Blanche), 13, 54, 63, 70, 75, 124, 130, 166, 174, 230
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
255, 281 Malta, 28, 48, 50, 68, 229, 239, 271 Marea Adriatică (Mer Adriatique), 27, 233, 250 Marea Baltica, 7, 71, 80-82, 126, 127, 130, 132, 144, 163, 164, 166, 179, 239 Marea Britanie (Angleterre, Anglia, England, Grande Bretagne, Great Britain) passim Marea Mediterana (Mer Blanche), 13, 54, 63, 70, 75, 124, 130, 166, 174, 230, 240, 259 Marea Neagră (Mer Noire), 10, 13, 16, 17, 33, 41, 48, 57, 111-113, 161, 163, 174, 183, 202, 226, 230, 240, 254, 258, 259 Marengo, 55 Maria Teresa
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
250 Marea Baltica, 7, 71, 80-82, 126, 127, 130, 132, 144, 163, 164, 166, 179, 239 Marea Britanie (Angleterre, Anglia, England, Grande Bretagne, Great Britain) passim Marea Mediterana (Mer Blanche), 13, 54, 63, 70, 75, 124, 130, 166, 174, 230, 240, 259 Marea Neagră (Mer Noire), 10, 13, 16, 17, 33, 41, 48, 57, 111-113, 161, 163, 174, 183, 202, 226, 230, 240, 254, 258, 259 Marengo, 55 Maria Teresa, 14 Maria-Luisa, 142 Martens, Charles de, 21, 53, 54, 59, 60, 61, 62, 64-66, 74
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările descresc, anume/ Merii îngână veșnic mere.// Oh, pomii frați de cruce și de țară, / Legați ca noi de vânt și de pământ,/ Când timpul singură-l măsoară/ Bătaia fructelor căzând... (În livezi) Deconstrucția prin reconstrucție este realizată la nivel universal, până și legile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
concentreze asupra cuvintelor care transportă imagini? și-atunci, cuvintele rup rîndurile cu delicii narcisice: „Pourquoi êtes-vous si loin, toujours? Pourquoi toujours emporté vers ailleurs, vers quel ailleurs? Pourquoi? Ce voyage a-t-il seulement un sens, un but? Etes-vous vraiment né de la mer et désireux d’y naviguer toujours?” Pateticul pîndește mereu, mai cu seamă cînd vocea este una singură (romanele la persoana I sînt slăbiciunea scriitoarelor franceze), dar trebuie spus că autoarea reușește cel mai adesea să-l ocolească. În primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
De fapt, constituie o decizie care trebuie luată în seamă de fiecare dată când este reprezentată o figură umană. În istoria dansului funcționează o distincție între stilurile centrate pe regiunea superioară a corpului și celelalte, care accentuează zona pelviană. La Meri, descriind diferența dintre dansul oriental și cel occidental, afirmă că și mai adaugă că . În dansul modern occidental, acțiunea își are originea în centrul de echilibru al corpului. Într-un articol mai vechi al meu l-am citat pe John
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să evoce și el, ca toți poeții ardeleni, satul: "La margine cresc pruni și meri/ și se văd flori mirositoare/ aburul lor pătrunde-n lucruri/ Până departe" ("Ca în paradis"). Există la Ioan Alexandru o anumită gestică, în care intuim psihologia de grup, de colectiv: "Dar nunțile la noi pline de coamele cailor și clopote
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
femeilor din România între tradiție și modernizare”, în Popescu, L. (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD, București. Moroianu Zlătescu, I., 1995, „Les droits de la femme dans les réglementations internationales”, în 3e Université des Femmes de la Mer Noire: les femmes et le travail, UNESCO, Paris. Moroianu Zlătescu, I., 1997a, „Reglementări interne și internaționale cu privire la drepturile femeii”, în Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997, Drepturile femeii. Egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Moroianu Zlătescu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Cucorăni vizavi de casa învățătorului Dumitru Cristea, pentru un parc, care tot atunci a fost numit Parcul Poetului. Din întîmplare, în acel mic parc se afla din vechime un heleșteu, de forma dreptunghiulară, cu dimensi unile de circa 10/20 meri. Prin 1938, după ce Ioan Goilav a mai restituit și o parte din bani, asociația a confecționat la Școala de meserii din Botoșani o troiță, pe care a pus-o în acel parc. La baza troiței a fost aplicată o placă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De exemplu, lîngă un măr: Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept Visînd de deștept." (Cînd...) 44 Sau sub un salcîm înalt, de lîngî cimitir, unde stăteau toată noaptea, îmbrățișați și amețiți de acel "farmec sfînt" al beției erotice. Atît
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
termen lung) care să fie apoi selectate prin criteriul de selectare grafică (denumire din patru litere) stabilit de grilă. Un ușor decalaj intervine între o definiție ca "Pot fi confundați cu oamenii pămîntului" (unde interferează intertextul hugolian din Travailleurs de la mer (Oamenii mării) și denumirea din șase litere terminată prin RI. Avem două posibilități: MINERI și OLARI. Izotopia este identică, în ciuda diferenței dintre cele două meserii. Doar celelalte denumiri din grilă vor permite selectarea cuvîntului potrivit. În revanșă, definiția "Are două
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
norocul de a avea fideli, ba chiar cîțiva sectari făceai aluzie la Beigbeder. Am declanșat o dată furia lui Beigbeder. Am uitat motivul. Dar era un om foarte curajos, cu buletinul acela al lui tras la roneotip, La bouteille à la mer (Sticla pe mare). Lupasco și-a avut fidelii săi, și apoi renașterea a avut mereu nevoie de un eveniment. Adică mișcarea nu se poate declanșa decît dacă, la un moment dat, există patru sau cinci fideli care încep să propage
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
rămase în provincie: "Elle était dans son pays, près de șa mère malade" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.97]; întâlnirile secrete în stațiunile balneare: "A Dieppe et à Trouville on n'y va jamais que pour retrouver des amis. La mer n'est là que pour baigner des rendez-vous" [Maupassant, Notre cœur, pp.110-111]; luna de miere: "Delestang et să femme revenaient d'un voyage en Italie" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.157]; speranța de a începe o viață nouă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.94]. Parizienele sunt capabile să profite de călătoriile lor în toate sensurile. Este ocazia ideală de a lega noi cunoștințe și de a trăi noi aventuri. Stațiunea este locul în care aventurile sunt frecvente: "C'était aux bains de mer, à Trouville, que Malignon (...) avait eu la belle idée de tomber amoureux" [Zola, Une page d'amour, p.280]. Mme Deberle este deosebit de mulțumită de călătoria cu amantul sau: " Oh! une saison adorable. Nous étions à Trouville, vous savez. Un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la oraș, sunt seduse foarte ușor, iar doamna de Marelle preia în locurile dubioase toate apucăturile claselor de jos, mimând, ca o bună actriță, codul altei clase sociale. Cu timpul, călătoriile devin un lucru mai comun: "Juliette (...) l'air de la mer lui-même n'avait pu entamer la sérénité de son indifférence. Elle semblait revenir d'une course dans Paris, d'une tournée chez șes fournisseurs, avec le reflet des étalages sur toute să personne" [Zola, Une page d'amour, p.114
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
257, sau penibil și înfiorător 258, ca în scenă călătoriei lui Madeleine Forestier în ținutul Normandiei. Călătoriile fac și mai evidentă atașarea Parizienei față de orașul său: "J'étais tout à fait grisée par le grand air, le soleil et la mer. Regardez, mon ami, comme c'est superbe aussi ce que nous avons devant nous. J'aime beaucoup Paris, moi" [Maupassant, Notre cœur, p.140]. Amanții din La Сurée, Renée și Maxime, parizieni până în măduva oaselor 259, nu agreează călătoriile, preferând
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
à la mode" [Zola, L'Argent, p.96]. "Et toute cette large vie, ce luxe flambant dans une apothéose de caprice et d'art, était uniquement payé par la spéculation, une fortune sans cesse mouvante, qui semblait infinie comme la mer" [ibidem, p.96]. 122 "Plus la grande dame portait de bijoux, mieux elle jouait son role, tenait son rang" [Butor, 90]. "Un diamant tenu par un fil d'or pendait au baș de l'oreille, comme une goutte d'eau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]