3,309 matches
-
octombrie 1973, când armata egipteană, refăcută și reorganizată după război, a forțat trecerea pe malul estic al Canalului de Suez, teritoriu egiptean ocupat de Israel, în iunie 1967. Îngrijorat și preocupat de situația creată, președintele Nicolae Ceaușescu a trimis urgent mesageri, în Egipt și Israel, rugându-i insistent, pe omologul său egiptean și pe primul ministru israelian, să nu întreprindă acte regretabile care ar putea opri sau întârzia evoluția procesului de pregătire a atmosferei și avantajele câștigate cu dificultate, de începere
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de externe domnul Tarek Aziz, ne-am deplasat în Sudul Irakului, la 600 de km depărtare de Bagdad. Am fost primiți de președintele Irakului într-un bunker, la câțiva kilometri de frontiera irako-iraniană. Șeful de stat irakian s-a adresat mesagerului român: "Că ați cerut și ați venit unde mă găsesc eu acum este o dovadă de curaj românesc; vă urez bine ați venit; vă ascult!". Ideea mesajului românesc consta în găsirea unei soluții politice negociate pentru un conflict care a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
receptorii săi membranari, care prezintă șapte domenii transmembranare, un domeniu extracelular foarte mare și sunt cuplați cu proteine G din familia GPCR3, familie din care mai fac parte și receptorii glutamatergici și de tip GABA-B. Activarea acestor receptori produce ca mesageri secunzi atât Ca2+ intracelular cât și AMP ciclic. Efectele majore ale PTH se realizează asupra a trei organe țintă; la nivel osos, intestinal și renal. La nivel osos PTH accelerează eliberarea de fosfat și Ca2+ din os - osteoliză, resorbție osoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
limba din cele mai sărace” a unui Bacovia. „Uneltele de vizionar și de magician” romantic le va dori puse, Înainte de orice, În serviciul „umanității În suferință”, recunoscîndu-i, Încă o dată, și mai apăsat, poetului „o mare forță de profeție”, ca fiind „mesagerul vestitor al unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme cînd, În creația sa de limbă franceză, va privi cu destulă detașare unele din experiențele sale imagistice, fie și cele mai Îndrăznețe („N-aș mai găsi nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În același timp o inițiere În ordinea realului (ca descoperire a distanțării de vîrsta originară a „copilăriei” și a progresivelor ei degradări) și tentativă - eșuată - de provocare a metamorfozei transfiguratoare, de unde și culoarea predominant elegiacă. Poetul-personaj e, În chip evident, „mesagerul”, cel care, În locul „descinderii polițiste”, vrea să aducă (drept răspuns la Întrebarea „— Pe cine căutați?”, rostită de „vocea tremurată” de teama constrîngerilor și agresiunii) semnele fraternității și comuniunii, ale luminii sărbătorești a existenței: „să deschid ca un țipăt ușile iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
includ tâlcuri simbolice. Ambasadorul este, citit în dublu registru, roman de aventuri, frescă istorică în cheie onirică și o poveste pasională stranie, dar și meditație asupra istoriei și asupra condiției individului. Alexandru participă la dedesubturile luptei pentru putere și este mesagerul, trimisul, „ambasadorul” unei puteri. Motivele medievale, magice și alegorice, ale romanului sunt dublate de motive atemporale, polivalente ca semnificație. Atmosfera de magie, de erudiție ezoterică, de transparență onirică și de supranatural amintește de Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
efect clar. și 2. naratorul care îți împărtășește povestea pentru că forma, semnificația sau efectul ei îi sînt în parte neclare, ca narator, și narează ca și cum, împărtășind-o cu tine, ar spera că mesajul se va limpezi, ca un mesager ce nu își înțelege mesajul și nici nu și-l însușește în întregime. Evident, al doilea tip de narațiune este mai paradoxal și totodată mai stimulator. Dacă narația pozitivă implică următoarea atitudine: „Aceasta este istoria iar eu, astfel dezvăluindu-mă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vest.” 2. Pronumele personale la persoana I și a II-a din versiunea directă, denotîndu-l pe personajul care vorbește și pe adresant, sînt însoțite de pronume la persoana a III-a (adaptate genului) în versiunea indirectă, desemnînd aceste personaje ca mesageri ai naratorului (pentru ele însele, fiecare personaj este un eu; dar pentru un narator heterodiegetic extern [spre deosebire de, spre exemplu, Pip din Marile Speranțe], fiecare personaj va fi un eu sau o ea). Aceasta face vorbirea indirectă mai explicită decît cea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și ale cărei palate, biserici, morminte au „zămislit neștiutoru-mi suflet”. În țara are un public fidel, „mii de gingașe lectrițe române” (Paul Zarifopol), iar critică o indică drept reper pentru fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu sau Lucian Blaga. Considerată mesager al spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate României. În vastă bibliografie care i s-a consacrat, apologetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
său, Romulus). Practicii dominației i se opune, în viziunea lui Augustin, modelul pacifist al comunității ecleziale, în care abandonarea pulsiunilor de putere face loc „lucrării mântuirii”. Prin mărturisirea păcatelor și dăruirea iertării, Trupul mistic al lui Hristos devine, precum un mesager angelic, vestitor al păcii (Mt. 10,12-13). Căci „așa cum actul creației nu ia nimic din Dumnezeu, tot astfel dăruirea noastră de sine nu implică nici o pierdere, ci mai degrabă o nouă primire de ființă, care constă în mod fundamental în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
footnote Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923, p. 41. footnote>. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (al Bibliei) și iubitor de semeni; un om ce părea să știe intuitiv care erau nevoile oamenilor și care să distingă adevărul de fals<footnote John Heston Willey, op. cit., p.
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Zalmoxis. Să-l înduplece să-și manifeste atotputernicia față de poporul lui. Azvârlit de pe o culme, trupul plonja în aer, îndreptându-se spre ascuțișul sulițelor. Un neam întreg privea plin de admirație și speranță spre pieptul străpuns de tăișul vârfurilor. Moartea mesagerului însemna că Zalmoxis primise rugămințile dacilor. Și nimic nu putea fi mai onorabil decât acest sacrificiu de sine. Căci rămânerea în viață însemna acoperirea cu rușinea ocărilor de a nu fi fost demn de sarcina încredințată. g. Risipirea moștenirii genetice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poeziei bazată pe succesiunea naștere ființare moarte este așadar tripartită. De-a lungul acestor etape, conturate schematic prin trăsături esențiale și rapide de penel se țese motivul incomunicabilității în diferite ipostaze ce țin de sfera absenței sau prezenței sunetelor: muțenia mesagerilor divini, drumul vocii / al cuvântului spre tăcere. Pentru că forma predilecta prin care eul poetic comunica și se comunică este însăși poezia, aceste hiatusuri, tăceri, imobilizări afectează chiar procesul creator, pe care Quasimodo, asemenea poeților din generația să, îl asociază cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
289 Nașterea într-o realitate a durerii amintește de versurile leopardiene: Se naște-n chinuri omul / și e primejdie nașterea de moarte. De lacrimi are parte / din prima clipă (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 39-42). Tăcerea mesagerilor divini retranspune în inima ermetismului muțenia lunii din aceeași poezie leopardiană, acea liniștea oferită drept răspuns la întrebările păstorului rătăcitor: Ce faci tu, luna, în cer? Ce faci, o, spune-mi? Tăcută luna / Ieși în amurg și luneci / deșertul contemplând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
amurg și luneci / deșertul contemplând; apoi te-ntuneci. / Cărările eterne / Să le străbați nu ești sătula încă? (idem, vv. 1-6).290 Întrebările adresate lunii rămân fără răspuns așa cum în versurile ermeticului nu se îndeplinește dorința poetului de a auzi glasul mesagerilor. Deși comun ambilor poeți, motivul imposibilității de a dialogă cu fata ascunsă a universului (vizibilă în imaginea îngerilor și a lunii) nu este tratată în mod similar: ermeticul accentuează modul în care incomunicabilitatea, tăcerea și imobilitatea afectează deopotrivă procesul de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
autonom, altfel spus cu o expresie autentică, de sine stătă toare a absolutului. Experiența estetică devine, în aceste lucrări ulterioare celor analizate până acum, o întâlnire istorică: cea dintre un cititor aflat sub semnele unei tradiții și un scriitor ca mesager al unei lumi trecute. Ca strategie de interpretare, Baudelaire, arată Benjamin, trebuie citit împreună cu Bergson. În Über einige Motive bei Baudelaire (1939), Bergson este citit din perspectiva rolului pe care îl are memoria în constituirea experienței: „In der Tat ist
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
imaterialitatea ei și coborârea spiritualului în material, iar, pe de altă parte, regenerarea, mântuirea, comunicarea divinului cu terestrul. Este, în consecință, un simbol răsturnat, îngerii sunt o modalitate de transmitere a graiului divin, pogorârea lor nu e însă una în calitate de mesageri, de purtători ai luminii, ci este o procesiune a renunțării și a deznădejdei, ei nu pot să mai comunice decât o angoasă devenită cosmică ("Dinspre cer îngerii coborau/ Înfiorați de spectrul Titanului", Îngerii). Pierderea comunicării cu sacrul creează o mitologie
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caz, analiștii de informații și cei ce realizează estimări); deci nu este surprinzător faptul că relația dintre serviciile de informații și factorul politic este destul de tensionată. Fiecare parte deseori privește acțiunile celeilalte părți ca o încălcare a teritoriului său10. „Uciderea mesagerului” Din perspectiva ofițerilor de informații, disensiunile dintre serviciile de informații și factorul politic par să fie cauzate de cel de-al doilea. Dificultățile izvorăsc, conform acestora, din tendința factorilor de decizie de a nu acorda atenție raporturilor de informații ce
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
actuale și despre perspectivele pentru următoarele zile. Nu dorea nici o perspectivă cu bătaie lungă. Slavă Domnului că sistemul nostru mi-a permis să ripostez 12. Pe scurt, independența ar trebui să ajute la negarea așa-zisului sindrom de „ucidere a mesagerului”, tendința de a da vina (sau cel puțin de a-i ignora) pe mesagerii - analiști de informații - care aduc vești supărătoare, analize care nu sprijină strategiile politice favorite. Percepția comună a acestui sindrom este că el reflectă o anumită iraționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
care nu sprijină strategiile politice favorite. Percepția comună a acestui sindrom este că el reflectă o anumită iraționalitate din partea factorilor politici; poate cel mai bine este ilustrat de fragmentul din Antoniu și Cleopatra, de Shakespeare. După ce l-a amenințat pe mesagerul care a informat-o că Antoniu s-a căsătorit cu Octavia, Cleopatra își motivează comportamentul în următorul fel: Deși cinstit, nu e niciodată bine Să aduci o veste rea. Cu mii de guri Solia bună să o vestești; cea proastă
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
extraguvernamentali. Aceasta implică independența față de toate autoritățile guvernamentale și o responsabilitate directă, corespunzătoare față de alt grup, un corp legislativ (ca reprezentant al opiniei publice) sau chiar opinia publică. După cum am discutat anterior, principalul argument în favoarea independenței derivă din sindromul „uciderii mesagerului”: serviciile de informații trebuie să fie independente dacă analiștii trebuie să fie capabili să spună adevărul așa cum îl percep ei. În acest context, independența înseamnă capacitatea de a proteja analiștii individuali de presiunile sau amenințările care i-ar putea determina
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
scapă ochiului atent al autorilor situațiile cele mai frecvente de disonanță între cele două elemente ale binomului. Dificultățile relației sunt atribuite de ofițerii de informații tendinței factorului politic de a ignora informările care nu-i susțin strategiile politice (sindromul „uciderii mesagerului”), situație la care singurul răspuns este, după Shulsky și Schmitt, independența agențiilor de informații, care să se ghideze exclusiv după informația deținută, și nu după modalitatea în care produsul lor analitic ar afecta procesul politic. La celălalt pol, sugestiv identificat
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
233 caracterul secret și controlul 199-205 negarea plauzibilă 201-203 structura birocratică 154, 199, 298 n. 42 supravegherea de către Congres 152-153, 204-205 expertiză și strategie 205-216 distincția „fapt/valoare” 205-206 independența serviciilor secrete 213-216 „serviciile de informații imperiale” 209-213 sindromul „uciderea mesagerului” 206-209 standardul în materie de infracționalitate 228-232 Î și antiterorismul 234-238 Î și securitatea personalului 232-234 Marea Britanie acțiuni secrete de propagandă în SUA 139 British Government Communications Headquarters (GCHQ) 170 criptanaliza în cele două războaie mondiale 84-86, 343 n. 30
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a înscrierii destinului său în spirala perfectă a unui mit activ: „Încă o dată la nesfârșit reîncepe./ Hambarele pline, hambarele goale/ Ah! Inima lucrurilor - punct de lumină” (Eu sunt piatra). Nu întâmplător poemele din Plângeri se deschid cu invocarea cucului, pasăre mesager, și totodată simbol al spiritului divin, sub semnul căreia stau nuntirea însăși, chemarea astrelor puse să se rotească spre regăsirea punctului inițial. Poezia lui C. încearcă recâștigarea ultimă a sensului primordial al mitului și cele de pe urmă versuri din Plângeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
Malcolm este "vrednic de moarte" (Young în Chapman: 173), ceea ce poate fi legat de imediata asasinare a acestuia din urmă de către militanți ce, foarte probabil, știau să citească. Nation of Islam consideră că întemeietorul ei, Wallace Fard Muhammad, a fost mesagerul trimis de Alah, pe care toți musulmanii îl așteaptă sub forma lui Mahdi. NATIVE AMERICAN RENAISSANCE Native este un termen destul de controversat în engleză, ținând seama de o lungă tradiție colonială a Imperiului Britanic, de raportul între triburile indigene americane
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]