3,272 matches
-
le-a plăcut și altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
luminos de altădată. Pe lângă lucrările cu caracter istoric , orizontul prozei lui Enea Hodoș cuprinde schițe cu o bogată tematică, printre care: "Un pas hotărât", "La masă", "Nepoțica", "Bătrâna". Cea mai bună dintre schițele amintite este "Bătrâna". Personajul vine din rândul meseriașilor bănățeni. Singura ei mângâiere este fiul său zidar care lucra ca simbriaș. Bătrâna îl astepta zilnic să se întoarcă de la lucru și era fericită văzându-l că vine, chiar dacă era beat. Când este bolnavă, în agonie, feciorul mustrat de conștiință
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
colonizări ale Banatului, numit și Colonizarea Tereziană ("Theresianische Ansiedlung") deoarece a fost ideat și coordonat de Regina Maria Tereza. Responsabilul cu întemeierea noii colonii a fost consilierul Neumann. Atunci au sosit aici 150 de familii de germani (șvabi), agricultori și meseriași din Pfalz, Alsacia, Lorena și Württemberg. Coloniștii au construit 100 de case și școala. Colonia a fost numită "Klein Jetscha". Biserica romano-catolică a fost construită în 1813. În 1865, un puternic incendiu a mistuit jumătate din sat. Iecea Mică a
Iecea Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301369_a_302698]
-
erau suficiente cele 4 clase din sat. După 1954 au început foarte timid să-i trimită la școli de meserii, dar ei nu s-au mai întors în sat. De aceea satul nu are o generatie de cel putin mici meseriași cu ateliere sau alte preocupări de acest gen. De fapt în sat nu există decât un fierar și un cizmar (care a fost tatăl meu, dar care mai mult cârpea decât confecționa) și un măcelar (mosul lui Miron) care avea
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
ornamentații din faianță policromă, datorată artizanilor aduși din Tabriz-ul persan și cu tapițerii tot de inspirație persană. Victoriile și raziilee în Europa centrală și în Persia, dar și expedițiile de pradă ale corsarilor au adus Imperiului Otoman o mulțime de meseriași care au suplinit lipsa de tehnică și de talent a populației turce. Niciodată, însă, cultura și arta otomană nu au atins măsura întinderii teritoriale a imperiului și nu a influențat durabil civilizațiile cu care a venit în contact sau peste
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
Al Doilea Război Mondial. În primul deceniu al secolului al XX-lea a început un proces de conservare și reabilitare a cartierului. Dată fondării coloniei a fost la 22 septembrie 1866 când un grup de 157 fermieri, tâmplari și alți meseriași din Statul Mâine din Statele Unite au ajuns în portul Jaffa cu scopul de a se stabili în Țară Sfântă. Grupul a fost organizat de un pastor, în trecut croitor și actor, pe nume George Jones Adams (1811-1880), care i-a
Colonia americană-germană din Jaffa () [Corola-website/Science/337664_a_338993]
-
de romi au fost deportați forțat în Transnistria, unde din spusele bătrânilor că o parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent această comunitate este preponderent compusă din familii de lăutari, meseriași intelectuali ,oameni de afaceri. În numai câteva decenii, întreg satul a devenit majoritar țigănesc. Primul învățător rom din județul Timiș de după revoluție este din această localiate care se numeste RĂDULESCU DOREL CRISTIAN Schimbarea balanței etnice s-a înregistrat la recensământul
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
a aceluiași an, în lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție de o familie din comunitate. Evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea magazionerilor - Bender, Societatea funcționarilor din port - Junimea, Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist londonez Radu Lupu, Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al sportivilor
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
reprezentau o cincime dintr-o populație de peste 100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de dupa război înIsrael. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe strada Dornei nr. 7-9, în apropierea Templului Meseriașilor și a restaurantului ritual. Sinagoga a fost proaspăt renovată. Primarul municipiului Galați, ales la 5 iunie 2016 este Ionuț Pucheanu din Partidul Social Democrat. Cei doi viceprimari sunt Sorin Enache (P.S.D.) și Picu Apostol (P.M.P.), aleși în urma negocierii majorității, formată
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
ziarist, folclorist și muzician român, angajat activ în lupta pentru eliberarea teritoriilor românești aflate sub ocupația sovietică. s-a născut la 18 august 1941 la Crasna Putnei, pe Valea Siretului, în județul Storojineț, într-o familie de reprezentativi gospodari și meseriași români, din părinții Ion și Ana Motrescu. Școala primară o face mai întâi la Ciudei (8 ani), iar clasele 9-10 le absolvă la școala medie nr. 4 din Crasna. În același an (1959), împreună cu un grup de absolvenți din Crasna
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
2 popoare diferite. Fenicienii erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.Hr., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar și produse de olărit, obiecte din fildeș și metalice, pentru a le vinde. De asemenea, ei vindeau lemn de cedru. Fenicienii s-au extins în toată Mediterana, întemeind colonii pe multe țărmuri străine, inclusiv Marsilia
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un liceu de băieți, un liceu de fete, un gimnaziu, 8 școli primare și 6 grădinițe. De asemenea, pentru ocrotirea sănătății își desfășurau
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
principalele linii ferate care traversau Moldova. Compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a continuat să exploateze liniile construite pe teritoriul românesc până în anii 1888-1889, când acele porțiuni de traseu au fost naționalizate de statul român. La construcția căilor ferate au lucrat meseriași austrieci, polonezi și germani, care mai lucraseră și la alte căi ferate și aveau o bună pregătire tehnică. Marea majoritate a meseriașilor străini a rămas în zonă și după finalizarea lucrărilor la linii, clădiri și atelierele de deservire a transporturilor
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
1888-1889, când acele porțiuni de traseu au fost naționalizate de statul român. La construcția căilor ferate au lucrat meseriași austrieci, polonezi și germani, care mai lucraseră și la alte căi ferate și aveau o bună pregătire tehnică. Marea majoritate a meseriașilor străini a rămas în zonă și după finalizarea lucrărilor la linii, clădiri și atelierele de deservire a transporturilor, ei stabilindu-se în special la Pașcani, unde au continuat să lucreze la exploatarea căilor ferate. Muncitorii străini stabiliți în oraș împreună cu
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
începuse să se dezvolte la jumătatea secolului al XIX-lea, când s-au înființat aici o serie de instituții administrative. După construirea căilor ferate, localitatea Pașcani a devenit centru urban, prin unirea tuturor acestor așezări și în special prin apariția meseriașilor străini și a celor români, care se calificau pentru această nouă meserie. La intervenția ing. Iosif Sonntag, moșierul Roznovanu a donat Bisericii Catolice, fără posibilitatea de răscumpărare, două terenuri aflate peste calea ferată: unul avea o lungime de 70-80 m
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
satul Stulpicani și având o populație preponderent românească, după anul 1800 este consemnat ca o așezare dezvoltată, reprezentând o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare. Populația s-a diversificat și a crescut numeric prin colonizarea în zonă a primilor mineri și meseriași germani, aduși de administrația austriacă din Ungaria și Ucraina (1804). Mai târziu, patronii germani au adus ucrainieni, pentru lucrul la pădure, dar mai ales ca muncitori pentru amenajarea drumului Frasin - Valea Suhei (către Ostra) și la exploatările miniere de pe Valea
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
slavă. Influența germană asupra limbii maghiare a început odată cu fondarea statului de către regele Ștefan I al Ungariei, în urma legăturilor dinastice cu diferite case domnitoare germane. Pătrunderea cuvintelor germane a continuat datorită așezării începând cu secolul al XII-lea a multor meseriași germani, care au fondat orașele din țară. Apogeul influenței germane a fost atins odată cu înglobarea Ungariei, Transilvaniei și Banatului în Imperiul Habsburgic, datorindu-se mai ales numeroșilor germanofoni colonizați în secolul al XVIII-lea. Influența germană ajunsese atât de mare, încât
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
granițele României. Armata română a intrat în Telenești în anul 1941, iar în august au fost deja restabilite organele administrării publice românești. În perioada războiului, în Telenești au fost reparate școli, străzi, poduri, case. Funcționau 4 mori, spitalul, școli, 16 meseriași independenți (frizer, tâmplar, croitor, fierar...). În primăvara anului 1944 au început din nou operații militare pe teritoriul Basarabiei, după care a fost restaurată puterea sovietică. În anul 1940-41 și 1949 autoritățile sovietice au masacrat și deportat 117 persoane din Telenești
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
limitat dreptul la succesiune nu exista. Puteau deveni împărați și candidații de cea mai umilă condiție socială. Împărații Iustin I și Vasile I fuseseră simpli țărani; Leon V și Mihail II, scutieri; Phocas, simplu soldat; iar Leon Isaurianul, un modest meseriaș. Și chiar dacă era vorba de un uzurpator printr-un act de violență, singura condiție era ca un pretendent la tron să fie aclamat de Senat, de armată și de populația Constantinopolului; în care caz, și un uzurpator devenea "alesul lui
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
frământări interne, guvernator al Rusciucului a ajuns Ismail Tersinicli-Oglu, un fost sacagiu care nu urmărea decât propria îmbogățire. Regiunea administrată de acesta se caracteriza printr-o agricultură aflată într-o stare de decădere, cu o țărănime ruinată, cu negustori și meseriași sărăciți de birurile plătite autorităților. Deși vremurile din oraș nu erau prielnice pentru afaceri, Manuc s-a prezentat personal guvernatorului și i-a oferit o sumă mare de bani, angajându-se să-i fie vistiernic lui Tersenicli-Oglu, în cazul în
Manuc Bei () [Corola-website/Science/302608_a_303937]
-
1900. "Poezia nouă (I)," II, nr. 65, 13 februarie 1900. "Reforma învățământului," semnat Caton, II, nr. 66, 14 februarie 1900. "Poezia nouă (II)," II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Principiul taxelor școlare," semnat Ștefan, II, nr. 71, 19 februarie 1900. "Meseriașii Români", semnat Ștefan, II, nr. 72, 20 februarie 1900. "Românii la Căile Ferate," semnat Ștefan, II, nr. 73, 21 februarie 1900. "Lipsa de caractere," semnat Ștefan, nr. 81, 29 februarie 1900. "Străinii la C.F.R"., semnat Ștefan, II, nr. 84
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
evanghelic sas din Transilvania în secolul al XIX-lea. Și-a desfășurat activitatea ca dascăl, teolog, istoric și politician. S-a născut în 12 decembrie 1817 în Sighișoara, pe atunci reședința comitatului Târnava Mare, într-o familie modestă de mici meseriași. Tatăl său, Martin Benjamin Teutsch, a fost căsătorit cu Maria Katharina Weiß, Georg Daniel fiind al doilea fiu din patru copii. A urmat ciclul primar și gimnazial al "Școlii din Deal" și apoi Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara (azi Liceul Teoretic
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
codul de clasificare . Georg Daniel Teutsch (1817-1893) a fost un istoric și om politic sas din Transilvania. El s-a născut în 12 decembrie 1817 în orașul Sighișoara (pe atunci reședința comitatului Târnava Mare), într-o familie modestă de mici meseriași. A urmat ciclul primar și gimnazial al "Școlii din Deal" și apoi Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara (azi Liceul Teoretic Josef Haltrich), pe care l-a terminat cu examen de bacalaureat (Maturitätsprüfung) la 31 iulie/1 august 1837. În toamna aceluiași
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
avânt literatura și dramaturgia, în special datorita operelor lui William Shakespeare. Publicul a început să aibă acces la arte și să le aprecieze în mare măsură, acestea nemaifiind un apanaj al regelui și Bisericii. Noile clase de mijloc, negustorii și meseriașii, plăteau sume importante pentru operele de arta, iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modestă. Pe continentele americane, aztecii și incașii au creat podoabe de aur și argint în stiluri noi. dDeși nu știau să producă unelte din
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de asemenea, studiase cu Tessenow. La mijlocul anilor 1920, Speer a început să se întîlnească cu Margarete (Margret) Weber (1905-1987). Relația a fost dezaprobată de mama fetei, care era conștientă că erau inferiori ca și clasă socială (tatăl lor era un meseriaș care avea 50 de angajați). În ciuda acestei opoziții, cei doi s-au căsătorit la Berlin la 28 august 1928; șapte ani au trecut pînă când Margarete Speer și-a vizitat acasă socrii. Speer a declarat că a fost apolitic când
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]