1,698 matches
-
pictură murală semnată de Eliiazar Tocaci zugravul din Piroșa, datată din 1833, renumită pentru o scenă unică: "Roata vieții". Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . 1530: Atestarea documentară a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare un “presbiterius”. E de presupus că acesta administra și viața spiritual-religioasă a celor 19 familii ale Răstociului, sat înființat pe hotarul Mesteacănului și cu care a avut hotare commune 1603: Urbariul satului Mesteacăn menționează doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . 1530: Atestarea documentară a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare un “presbiterius”. E de presupus că acesta administra și viața spiritual-religioasă a celor 19 familii ale Răstociului, sat înființat pe hotarul Mesteacănului și cu care a avut hotare commune 1603: Urbariul satului Mesteacăn menționează doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12 familii - fusese complet distrus de mercenarii lui Basta, în anul precedent, iar locuitorii supraviețuitori trăiau prin păduri. Unul sau poate amândoi preoții de la
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a satului. 1566: În urbariul satului Mesteacăn apare un “presbiterius”. E de presupus că acesta administra și viața spiritual-religioasă a celor 19 familii ale Răstociului, sat înființat pe hotarul Mesteacănului și cu care a avut hotare commune 1603: Urbariul satului Mesteacăn menționează doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12 familii - fusese complet distrus de mercenarii lui Basta, în anul precedent, iar locuitorii supraviețuitori trăiau prin păduri. Unul sau poate amândoi preoții de la Mesteacăn, unde se instalase sediul unui voievodat înființat pe ruinele celor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
și cu care a avut hotare commune 1603: Urbariul satului Mesteacăn menționează doi preoți. Răstociul - cuprinzând 12 familii - fusese complet distrus de mercenarii lui Basta, în anul precedent, iar locuitorii supraviețuitori trăiau prin păduri. Unul sau poate amândoi preoții de la Mesteacăn, unde se instalase sediul unui voievodat înființat pe ruinele celor din Răstoci și Perii-Vadului, trebuie să fi acordat asistență religioasă și răstocenilor. 1651: Până în anul 1647, răstocenii n-au fost trecuți cu vreo datorie față de preot. Poate că nici nu
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi găsit toamna în Siria și Liban, unde crește în grupuri mari lângă cioturile putrezite de stejar. Crește în regiunea Borgotaro din
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
și a vulturului sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul de brădet (Parus ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni. Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5 °C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5 °C). Temperatura medie anuală este de 7,6 °C, iar media anuală
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
din pădurile Siberiei, reprezentanți ai florei din Crimeea și Carpați. Aici crește bradul și pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
pădurilor, cu văi străbătute de râuri repezi tipici zonei muntoase, locația satului Sâg este o atracție pentru călătorii și ieșiri în aer liber, beneficiind de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
-se în tot nordul regiunii. Zonele muntoase înalte sunt acoperite cu vegetație de tundră arctică și cu pâlcuri de pini siberieni pitici. De-a lungul zonelor de câmpie de-a lungul cursurilor râurilor se află păduri de pini și de mesteceni. Râul Zeia izvorăște din nord-estul Munților Stanovoi și se îndreaptă spre sud pentru a se vărsa în Amur în dreptul localității Blagoveșcensk. Pe cursul mijlociu al râului a fost construit un baraj, creându-se lacul de acumulare Zeiski, cu o suprafață
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
Ineu - Lala”, 2.568 hectare, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, văi glaciare, morene), cuprinzând elemente ale rețelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) și elemente ale florei și faunei caracteristice acestor munți: tisa, zâmbrul și cocoșul de mesteacăn. Alte rezervații: Reportaje
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, rădașca ("Lucanus cervus"), cosașul de munte cu picioare roșii (Odontopodisma rubripes), Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren succesive pe
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
cerbul (Cervus elaphus montanus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa); dintre răpitoare mai importante sînt: rîsul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Păsările sînt reprezentate de specii că: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tctrix), destul de rar întîlnit ș.a.; răpitoarele sînt reprezentate prin acvile, creți etc. Dintre reptilele care ajung pînă în zona înaltă amintim: vipera comună (Vipera berus) și șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
momentul decisiv pe mal de iaz s-au instalat 9 bănci pentru odihnă, 2 căsuțe cu acoperiș ecologic, 3 balansoare, 2 cumpene, o măsuță, 2 carusele și 2 tobogane.Tot aici s-au plantat câteva zeci de copaci decorativi: brazi, mesteceni, tuia. La umbră salciilor pletoase își vor petrece timpul într- un perfect anturaj rural micuții satului Marinești. Longevitatea acestui teren va depinde nu doar de calitatea accesoriilor oferite de europeni, dar în cea mai mare măsură, de atitudinea grijulie a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), pițigoi moțat ("Aegithalos caudatus"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex crex"), caprimulg ("Caprimulgus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
impune spectaculos în peisaj, străjuind spre sud Țară Moților Crișeni. Accesul se face din DN 74 - Brad - Abrud - Câmpeni, vârful Muntelui Vulcan dezvoltându-se la o distanță de 1 km deasupra satului Buceș-Vulcan. În apropiere se află și Pădurea de mesteceni de la Cornițel și Pădurea de tei de la Mihăileni. Cu o suprafață de peste 5 ha, o înălțime de 1263 m și o diferență de nivel, față de Pasul Buceș, de peste 500 m, Muntele Vulcan este o parte componentă a Munților Abrudului, situați
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
ondulat, de culmile piemontane domoale, chiar netede, ce se înclină treptat spre sud. Între Olt și Bistrița Vâlcii limita trece prin sudul depresiunii Râmnicu Vâlcea - Băbeni Bistrița, prin estul dealurilor Șirineasa, Culmea Ciorași, Pădurețu, Piscu Pârvei - Firijba și cuesta Dealului Mestecenilor intre Mănăilești și Popești. Limita de est, spre Muncelele Argeșului, dată de valea Topologului, nu este tranșantă, stilul reliefului dintre Olt și Topolog fiind în multe privințe asemănător celui de la est de Topolog, dar cuprinde slabe reflexe ale tectonicii proprii
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m.
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
McKinley (sau Denali), cel mai înalt vârf din Statele Unite dar și din America de Nord. În nordul său, regiunea este mărgintă de lanțul montan Brooks. In rest regiunea este caracterizată prin lanțuri de coline joase acoperite cu păduri unde predomină plopul, și mesteacănul. Fluviul Yukon, care izvorăște în Canada, traversează întreaga regiune și apoi se varsă în Marea Bering. este regiunea cu temperaturile extreme din Alaska; aici domină o climă continentală aspră fără a fi ca zona de coastă sub influență oceanică. Temperaturile
Alaska Interior () [Corola-website/Science/314278_a_315607]
-
foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]