4,293 matches
-
spre literatura onirică, spre o literatură ruptă de cotidian, vă atrăgeau științele oculte, yoga... Corin Braga: E adevărat. Într-o bună măsură, evaziunea a fost și o contrareacție la sistem. De altfel, s-a și vorbit despre literatura evazionistă, metaforică, metafizică a anilor ’60 ca despre o formă de opoziție sau de evitare a ideologiei impuse de establishment. Ruxandra Cesereanu: Aș vrea să revin la o problemă gravă pe care a ridicat-o Ștefan și care nu intra În premisa mea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spațiul românesc, oferit aproape În toate restaurantele și hotelurile turiștilor dornici de bunătăți cu marcă etnică ori măcar zonală. Să mai consemnez aici și intrarea ei nu numai În spațiul comerțului și cel al turismului rural, ci și În arealul metafizicii. Când Cioran opina că „mămăliga nu face explozie”, el prelua un stigmat etnic prezent deja În vocabula „mămăligari” aplicată de unii dominatori politici ai trecutului, Îndreptând-o, din interiorul etniei, către colectivitatea din care provenea. Ambiția lui, mi se pare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rest, sunt de acord cu tine, că este un lucru benefic, că este necesară o deconstrucție. Nu am la rândul meu răspunsul, unde ne-ar putea duce cineva, pentru că nu cred decât În modificări nemesianice. Nu cred Într-o nouă metafizică sau Într-o nouă utopie, nu cred În continuități sau regularități. Toate acestea mă sperie când le disting În discursul unui intelectual, pentru că efectul lor real este deseori la fel de dur ca și cel al modelelor pe care le neagă. Până la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și artistică în același timp. Principalele studii teoretice ale lui D.-G. au un caracter polemic, fiind legate de o confruntare de opinii cu esteticienii și criticii literari de altă orientare: cu Titu Maiorescu în Asupra criticei și Asupra esteticei metafizice și științifice, cu I. N. Roman în Tendenționismul și tezismul în artă, cu G. Bogdan-Duică în Asupra criticei metafizice și a celei științifice, cu A. Philippide în Idealurile sociale și arta, în sfârșit, cu G. Panu în D. Panu asupra
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
primul număr al revistei, rubrica „Inedite” oferă poezii de Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Radu Gyr, Ben Corlaciu, Ilie Măduța, epistole de Petre Pandrea și Radu Gyr, Întâlniri cu Goethe - conferința ținută de Lucian Blaga la Cluj în 1957, cursul de metafizică predat de Nae Ionescu în anul universitar 1925-1926, precum și o traducere de Ion Caraion. Seria de articole intitulate Emoții oferă însemnările lui Platon Pardău despre Ion Caraion, Marin Preda, A. E. Baconsky și D. R. Popescu, iar la rubrica „Interviu
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
Dobrescu, Foiletoane, III, 173-181; Sorescu, Ușor cu pianul, 131-142; Iorgulescu, Prezent, 287-290; Martin, Singura critică, 201-215; Ștefănescu, Prim-plan, 254-261; Radu, Pagini, 86-88; Piru, Critici, 268-271; Dan C. Mihăilescu, Critica și ludicul sensibil, VR, 1990, 2; Lucian Alexiu, Fizica și metafizica poeziei, O, 1990, 20; Ion Simuț, „De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș”, F, 1990, 6; Regman, Nu numai, 160-173, 328-338; Ierunca, Subiect, 197-200; Ioan Moldovan, „Oglinda și vidul”, F, 1994, 2; Adrian Popescu, Poezia maturității artistice, ST, 1994, 7-8; Simuț
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
sau natural, iar ideile pedagogice se revendică de la filantropism, prin J. H. Campe, urmașul lui Johann Basedow. L. a fost unul dintre primii adepți la noi ai filosofiei lui Immanuel Kant, după care a redactat cursuri de filosofie, logică și metafizică, pierdute însă. Ideile lui se reflectă cel mai bine în discursuri. Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie (1819) pleacă de la o antiteză, în tradiția oratorică a Școlii Ardelene, între gloria strămoșilor romani și decăderea prezentului, făcând apel
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
între rubricile literare, științifice și culturale, L. și ș. este o revistă în care literatura primează sau, mai curând, un almanah literar cu proză și versuri, cu studii ample dedicate unor chestiuni teoretice (Mișcarea literară și științifică și Asupra esteticei metafizice și științifice de Gherea, Noi cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
Euthydemos, în Opere, III, București, 1978, Phaidros, în Opere, IV, București, 1983; Martin Heidegger, Originea operei de artă, București, 1982 (în colaborare cu Thomas Kleininger), Repere pe drumul gândirii, introd. trad., București, 1988 (în colaborare cu Thomas Kleininger), Introducere în metafizică, București, 1999 (în colaborare cu Thomas Kleininger), Ființă și timp, București, 2003 (în colaborare cu Cătălin Cioabă); F. W. J. Schelling, Despre relația artelor plastice cu natura, în Schelling, Filosofia artei, București, 1993. Repere bibliografice: Doinaș, Lectura, 381-387; Nicolae Mecu
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
A contribuit la realizarea - în sensul de aplicare la realitatea textului - și în același timp la responsabilizarea - inclusiv în regimul eticii profesionale - a actului critic. Una din operațiile preferate este să umple cu lest aerostatele sprințare ale criticilor care cultivă metafizica (supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
lui Geo Bogza), semnat Gh. Dinu, un manifest al atitudinii personale de negare a contemporaneității, cu toate falimentele ei; textul exaltă „optimismul permanent [ce] rezidă în natură” și „adevăratul avangardism”, acela care nu face nici o concesie „trecutului prezent”, clamând schimbarea metafizicii „de altădată în materialismul științific de azi [...], în condițiile de viață ultimă, în nevoile firești și în drepturile imperative ale omului”. Astfel, nu întâmplător primul volum al lui R., tipărit la Paris prin grija lui Ilarie Voronca și cu ilustrații
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
model umanist imaginea cetățeanului sovietic. Numeroase sunt „luările de atitudine” împotriva autorilor interbelici, unele aparținând lui Miron Radu Paraschivescu (Un impostor: d. Tudor Arghezi), sau Aurel Baranga (Ionel Teodoreanu sau Viața romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
reflecție filosofica, în care se regăsesc preocupările lui dominante: Despre viitorul filosofiei românești, Getica (privitor la „particularitățile stilistice” ale spiritualității dace), Despre permanentă preistoriei (continuitatea prin vreme a unor reminiscențe arhaice), Fenomenul istoric (considerații de filosofie a istoriei), Kant și metafizica, Organism și societate (cu trasarea deosebirilor). Tot el face publice amintiri despre Mahatma Gandhi sau realizează o privire de sinteză asupra istoriografiei, din Antichitate până în epoca modernă. La rândul său, Constantin Noica, sub titlul Nou înțeles pentru gândirea filosofica, dezbate
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt la altul într-o gramatică metafizică, condiție inevitabilă într-o lucrare în care accidentul
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
convertiți la idea modernă de eficiență, dar și cei mai activi proponenți ai ei În secolul XX. Europenii se mira de multe ori de ce americanii trăiesc pentru a munci, În loc să muncească pentru a trăi. Răspunsul se găsește În legătura noastră metafizică profundă cu eficiență. A fi mai eficient Înseamnă a fi mai asemănător lui Dumnezeu. Să ne reamintim că Dumnezeu este cel mai eficient dintre toți. El a hotărât crearea lumii fără să cheltuiască timp, munca, energie și capital. A creat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
face parte sunt termeni care au dictat relațiile umane. Acestea erau schimbări amețitoare. Smulgerea individului din colectiv și crearea noii conștiințe de sine au apărut a fi extrem de simple, aproape banale. În timp ce Descartes, Newton și Locke erau ocupați filosofând despre metafizica noii lumi raționale În curs de formare, o schimbare mult mai prozaică În obiceiurile și comportarea oamenilor obișnuiți avea loc - una care va pregăti generațiile următoare de europeni să gândească și să acționeze În mod obiectiv și autonom. Să ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mulți dintre discipolii săi cei mai fanatici au migrat spre America, unde au combinat viziunea religioasă a lui Calvin cu noțiunile iluministe de știință, cu drept de proprietate privată și cu relațiile de piață capitaliste, creînd astfel singularul vis american. Metafizica proprietății private Cu proprietatea privată bine stabilită ca principiu organizator al societății, cărturarilor moderni le-a rămas crearea unui fundament filosofic corespunzător care să-l acompanieze. Au găsit răspunsul În teoria legii naturale a proprietății - un concept care s-a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
postulats de toute connaissance possible (1943), Introducere în filosofia dreptului (1944), Resorturile psihologice ale evoluției umane (1947), aceasta din urmă ca primă parte a unei proiectate antropologii filosofice de anvergură. El este întâiul gânditor român care încearcă să definească o „metafizică vitalistă”, într-o teorie generală a existenței umane. S-ar putea observa și o axă a unei filosofii morale și practice, constituită, în principal, din Cartea omului practic (douăsprezece scrisori filosofice) (1916), Supremația credinței pure în viața sufletească și socială
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Petre Pascu, Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987, 162-169; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, II, București, 1987, 244-260; Gheorghe Iancovici, Pasiunea eseului - Eugeniu Sperantia. Un tratat de estetică ignorat, MS, 1988, 1; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 121; Gheorghe Toma, Problema metafizicii la E. Sperantia, TR, 1992, 37, 38; Teodor Tanco, Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfață Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; A. I. Brumaru, Cartea ontopoietică, F, 1994, 12; Ion Maxim Danciu, Eugeniu Sperantia și dinamica umanului, „Saeculum”, 1995, 1-2; Muthu, Cântecul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Cluj-Napoca, 1993; A. I. Brumaru, Cartea ontopoietică, F, 1994, 12; Ion Maxim Danciu, Eugeniu Sperantia și dinamica umanului, „Saeculum”, 1995, 1-2; Muthu, Cântecul, 126-128; Doru Pop, O biografie neromanțată a scriitorului român, TR, 1997, 28-29; Dan Rațiu, De la fiziologia frumosului la metafizica artei, TR, 1997, 28-29; Rusanda Mureșan, „Contemplație și creație estetică”, ECH, 1998, 1-3; Dicț. scriit. rom., IV, 307-311. C.T.
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Scânteia tineretului”, 1984, 10 865; Mihail Iordache, „Singurătatea de după dragoste”, CL, 1985, 10; Nicolae Turtureanu, Ștefuriuc, fecior de cuc, CRC, 1995, 6; Ulici, Lit. rom., I, 236-237; Rachieru, Poeți Bucovina, 456-461; Nicolae Cârlan, „Structura lacrimei”, ATN, 1998, 3; Carmelia Leonte, Metafizica solară și structura lacrimei, DL, 1998, 29; Popa, Ist. lit., II, 469. D. Gr.
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
Goethe, Schopenhauer, Nietzsche, Verlaine, G. Rodenbach, Émile Verhaeren, Oscar Wilde, Albert Samain, Francis Jammes ș.a. S. a și tradus, cursiv, din Heine, Lenau și din Sully Prudhomme. A transpus din limba franceză câteva lucrări ale lui Vasile Conta (Încercări de metafizică materialistă, Teoria fatalismului, Teoria ondulațiunii universale și Bazele metafizicii) și din germană scrieri dramatice de Carmen Sylva (Vrăjitoarea, Ullranda, Loiza, Mărioara). Pentru teatru a mai tălmăcit din P.-E. Hervieu și din Adolphe D’Ennery și Philippe Dumanoir. În traducerea
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
Wilde, Albert Samain, Francis Jammes ș.a. S. a și tradus, cursiv, din Heine, Lenau și din Sully Prudhomme. A transpus din limba franceză câteva lucrări ale lui Vasile Conta (Încercări de metafizică materialistă, Teoria fatalismului, Teoria ondulațiunii universale și Bazele metafizicii) și din germană scrieri dramatice de Carmen Sylva (Vrăjitoarea, Ullranda, Loiza, Mărioara). Pentru teatru a mai tălmăcit din P.-E. Hervieu și din Adolphe D’Ennery și Philippe Dumanoir. În traducerea lui S. au fost jucate pe scena Teatrului Național
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
redactor-șef, conduce revista literară „Semn”. În volumul de poezii Mișcare browniană (1993; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și în Personajul din poezie (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), L. înfățișează spectacolul brownian al existenței și al metafizicii absurdului, întreținut de un sentiment al golului. Atmosfera este de esență bacoviană, conștiința identității alunecând în zona de indeterminat a realului. Piesa Cvartet pentru o voce și toate cuvintele a fost reprezentată la Teatrul Național din Bălți. În studiul monografic
LEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287763_a_289092]