2,515 matches
-
POL, 1990 (roman). L'Amant de la Chine du Nord, Gallimard, 1991. Putem regăsi cel puțin un reprezentant al celor patru tipuri de titluri tematice definite de G. Genette (1987): titluri literare, Amantul, Agatha, titluri sinecdotice, Ochi albaștri, părul negru, titluri metaforice, Outside, titluri antifrastice, Amanta engleză (carte despre "menta englezească"). Să nu uităm însă asemănările între aceste tipuri și variatele combinații posibile, putînd să apară și alte principii de clasificare. În plus, amintim relativitatea unui titlu: "La un moment dat, descriind
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
posibil ca scriitorul să fi căutat intenționat să creeze acest tip de discurs tocmai pentru a realiza o armonie între formă și conținut, între tema predominantă a labirintului și modul în care ea se manifestă la nivelul expresiei propriu-zise. Labirintul metaforic în care intră Ștefan Viziru nu putea fi redat decât prin această compoziție complexă, la rândul ei labirintică. Ca și în celelalte două romane, și în Noaptea de Sânziene Eliade utilizează câteva procedee care sunt specifice artei cinematografice, reușind să
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
o mustață, o pălărie) la o referință specifică (mustața și pălăria lui Charlot). Există însă și alte procedee de descriere posibile. Precum în acest exemplu, un text foarte scurt din Histoires naturelles de Jules Renard, dominat în întregime de reformularea metaforică: (4) PURICELE Un fir de tutun prevăzut cu arc. Descrierea-definiție nu se mai referă la culoarea, la mărimea sau la forma obiectului respectiv, ci se bazează pe asemănarea dintre obiectul descris cu unul de altă factură ("firul de tutun"), căruia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
drept arhetip, fie în privința dimensiunilor, fie în privința formelor: păr, unghii, degete, palme, ochi, urechi, buric, penis, vulvă, mamelă (1966: 147). Această procedură descriptivă corespunde cu ceea ce am propus să desemnăm prin operația de asimilare, ce poate fi sau comparativă, sau metaforică. Un astfel de procedeu este predominant în portretul lui François Nourissier din Jurnalul lui Matthieu Galey: (12) Un chip rozuliu, ușor bucălat, nasul rotund și fruntea foarte înaltă. Era precum o fecioară flamandă care a uitat să-și pună boneta
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și părțile ei și, teoretic, în acest mod se poate continua la infinit. Această operație se aplică cu prioritate, prin aspectualizare, la părți și, prin punerea în relație, la punerea în situație metonimică (obiecte alăturate). Tematizarea prin asimilare comparativă sau metaforică este mult mai rară și este rezervată proprietăților (...sunteți leul meu [AS. Meta. + tematizare-PROPR] superb și generos). Proprietățile, care nu pot fi supuse niciunei operații de expansiune comparativă (de tip Frumos [PROPR +tematizare AS comp.] ca...) în general, au funcția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
P. Expl.2) este dat în propozițiile [e] și [i] iar concluzia (P. Expl. 3) în propoziția [j]. În textul (7), care abordează totuși aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un procedeu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceeași temă, nu regăsim aceeași structură. Descrierea domină clar în propozițiile [a], [b] și [c] (reformulare metaforică reprezentativă). Urmarea acestei descrieri este totuși ceva mai complexă. Întrebarea retorică [d] se referă la proprietatea ("rapiditatea") exprimată în propoziția [d] și reformularea metaforică [c]. Răspunsul [e] este dat de revenirea la o singură parte din întreg (animal) un procedeu de sub-tematizare clasică, în descriere pielea sa. Comparația (propoziția [f]) ne permite să stabilim relația cu proprietatea enunțată în propoziția [g]. Se observă totuși
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
teoretic infinită, însă organizată, de fapt, în funcție de sensul care trebuie transmis, adică de principiul pertinenței. Schema frazei P3: Astfel servitorul chinez este tematizat din două perspective: părțile (pd (3) PART) sunt considerate ("ochii" și "pomeții") și fiecare cunoaște o dezvoltare: metaforică (pd (3) ASS) pentru "ochii" ("de tigru") și alegerea unei proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
servitorul chinez este tematizat din două perspective: părțile (pd (3) PART) sunt considerate ("ochii" și "pomeții") și fiecare cunoaște o dezvoltare: metaforică (pd (3) ASS) pentru "ochii" ("de tigru") și alegerea unei proprietăți (pd (3) PROPR) pentru "pomeți" ("înalți"). Asimilarea metaforică a "chipului": "sculptat în lemn" este urmată de două proprietăți ale acestui "lemn": "dur" și "din junglă". Comparația schemelor celor două secvențe permite identificarea lor structurală: dezvoltarea prin aspectualizare, apoi reformularea concluzivă în cele două cazuri. Diferențele sunt marcate de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
separat în totalitatea reprezentărilor, însă nu dispare tocmai datorită semnificației acordate cu ajutorul limbajului"306. Habermas merge mai departe cu delimitarea zonei lumii simbolice de cea a lumii mitice, subliniind diferența dintre mit și limbaj. Deși acestea au la bază expresiile metaforice, se deosebesc în ceea ce privește generarea sensului exprimat prin imagini și felul cum articulează logic lumea. "Limbajul, care devine motorul gândirii, ascunde o putere logică și un caracter ideal care rămân străine mitului. Pe de altă parte, imaginea mitică este legată de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la începutul secvenței descriptive, respectiv la sfîrșitul acesteia), operația de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația de punere în relație prin analogie (asimilare comparativă sau metaforică a obiectului cu alte obiecte) și operația de reformulare prin care obiectul de discurs (în întregul său sau în părțile sale) poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și rușinată, și încîntată. Ibidem, pp. 90-91 c) permit personajelor, dar mai ales naratorului, prin așa numita "tactică de deplasare", să exprime tabuul contactelor fizice așa cum îl analizează Leyla Perrone-Moisés (1980, p. 308), plecînd de la comparația de bază (femeie-floare): Funcția metaforică a acestor descrieri se exercită pe mai multe niveluri, de la sugestia vagă la comparația explicită [...] Metafora statică, ce ar avea doar funcția redundantă de a exprima un sentiment deja cunoscut, devine dinamică și nu doar califică, ci chiar reușește să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe care ne așteptăm să-l regăsim mai puțin într-o povestire realistă (dacă ar fi să ținem seama de cerințele de obiectivitate ale scriitorilor) de fapt, este extrem de prezent în scriitura realistă, în general. De unde utilizarea frecventă a enunțurilor metaforice și comparative datorată unei funcționalități textuale ce poate fi analizată la diferite niveluri: a) expresia unui preconstruct ideologic sau a unei reprezentări fantasmatice ale autorului, în focalizare auctorială sau actorială (a se vedea de exemplu la Zola metaforele animale pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ipsos își citea cartea de rugăciuni. G. Flaubert, Doamna Bovary, p. 35 Cea de-a doua descriere a grădinii, dominată de disforie, se explică, cu siguranță, prin aluzia metonimică la sezonul hibernal, dar poate fi înțeleasă și ca o reprezentare metaforică a depresiei pe care o trăiește Emma. (71) Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine încuiată. [...]. Ce tristă era, duminica, la ceasul cînd suna de vecernie! [...] În zilele cînd era frumos cobora în grădină
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vor fi producătoare de scene sadico-erotice. 5. A se vedea, de exemplu, J. Ricardou, 1971 sau N. Bothoral, F. Dugast, J. Thoravel, 1976. 6. G. Genette (1972) a arătat, în opera lui Marcel Proust, cum se construiesc peisajele prin asociere metaforică cu predominanță metonimică. La fel, J. Ricardou (1978) a analizat rolul "metaforelor ordinale" din descrierile proustiene. Concluzie Nu ar trebui ca această abordare istorică a unei forme textuale să dea impresia că, în materie de scriitură, ar exista o ireversibilitate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Se sprijinea în bîtă, îmbrăcat în veșminte ciudate, făcute nu din lînă sau in, ci din piei de taur sau de bou, jupuite de curînd și atîrnate de gît***. Ch. de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, p. 8 Comparative sau metaforice, expansiunile predicative generează o asociere de clase-obiecte diferite între ele (uman vs non-uman) ce fac să rezulte portrete monstruoase... în ciuda declarațiilor ființei de pe tărîmul celălalt reproduse de cavalerul Qualogrenant la versul 328: "Și îmi zise că era om". Procedeul de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de clase-obiecte diferite între ele (uman vs non-uman) ce fac să rezulte portrete monstruoase... în ciuda declarațiilor ființei de pe tărîmul celălalt reproduse de cavalerul Qualogrenant la versul 328: "Și îmi zise că era om". Procedeul de raportare prin asimilare comparativă sau metaforică se delimitează de procedeul sinecdotic, responsabil cu tematizarea părților corpului personajului. Vom încerca să analizăm, în mod global, construcțiile propozițiilor de la punctele (27), (28), (29), (30), precum și (31), (32), (33). Se pare că, într-adevăr, extrema diversitate a descrierilor poate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu, de hainele unui personaj, și nu de părțile corpului său. SIT Tp este locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sîngerosul căpitan, Marckam cel Roșu. Era un bărbat tînăr care purta o mască pe față. Ochii săi aveau o strălucire vie, arzătoare, ca și cum ar fi aruncat fulgere. Buzele sale fine păreau niște lame de oțel. 3. Prezintă prin intermediul unor asimilări metaforice ființa insolită. Ochii săi aveau o strălucire vie, arzătoare, ca și cum ar fi aruncat fulgere. Buzele sale fine păreau niște lame de oțel. Este de la sine înțeles că explicarea descrierii dată elevilor este mai eficientă dacă se face într-o optică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
c) un duel. Știind că fiecare din aceste descrieri de peisaj este asociată unuia din aceste episoade, precizați pe ce indicii vă bazați pentru a opera punerea în relație: tema descrierii, situarea temporală (momentul zilei, anotimpul), conținutul expresiv al asimilărilor metaforice. Văpaia asfințitului se potolea cu încetul, iar munții deveneau negri pe cerul roșu, întunecat. O umbră, un început de noapte cu licăriri de jăratic în spuză, pătrundea în odaie, colorînd mobilele, pereții, ungherele cu tonuri de cerneală și purpură. Oglinda
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare (prozomul...), fie prin termenul inițial (abdomenul...). c) Alegerea lexicală este evident tehnică și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și cea a animalului (păianjen). b) Aceasta duce la sublinierea importanței asimilării nuanțate explicit: Ai spune că sînt niște piciorușe subțiri de insecte... c) Alegerea lexicală contrastează foarte mult cu vocabularul specializat al textului A și face astfel posibil transferul metaforic. Între pasajele citate mai sus se regăsește o uimitoare descriere de acțiuni ce urmărește actul de reproducere dintre un păianjen mascul și o femelă care, în ciuda negării ("sînt fericit că nu sînt un păianjen mascul") prefigurează finalul tragic al eroului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pînza, prada sa) și cea a lumii cuvintelor (autor, text, cititor) sînt coprezente și se întrepătrund de-a lungul textului: firul discursului său, etimologia text-țesut(e) (dar autentic țesute) etc. Golirea de sens a nomenclaturii este aici minimă, iar asimilarea metaforică sistematică (după chipul și asemănarea sa, trebuie să lansez fraze...). B. Exerciții de producție 1. Exerciții de contextualizare Principiu: se dă un context precis (situațional sa contextual) care va constrînge așezarea în text2. EXERCIȚIUL B.1. În clasă, doi elevi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
punere în situație (ploaie, cîmpuri, heleșteu) oferind informații asupra mediului de viață al animalului sau propoziții-proprietăți de tip calificativ (gușată) sau funcțional (se ițește, se aruncă, respiră) caracteristice animalului descris. Celelalte prezintă animalul în linie oblică sau indirect prin intermediul asimilărilor metaforice deschise către cunoștințe comune legate de proprietățile animalului (mică cît un pumn) sau părților componente (îmbrăcată în piele impermeabilă; fibra musculară... de o eleganță nici de om, nici de pește) sau cu ajutorul reformulărilor prin asimilare (amfibie pitică; stîngace Ofelie) cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cap enorm. Cînd gura sa era deschisă a putut zări șase colți uriași pe maxilarul superior și doi și mai mari pe maxilarul inferior. La cele două picioare avea cîte șase gheare. 4) Rescrierea prin completare cu regula de asimilare metaforică. William intră în grotă și zări un animal destul de impresionant. Avea corpul în formă de ou. Stătea pe cele două picioare din spate. Avea un cap de dinozaur cu doi ochi mari cît mingea de rugby, impresionanți la vedere. Cînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]