2,951 matches
-
o dorință mai puternică de a statornici atașamentele afective. Valorile centrale A treia grupă de valori "în circulație" este formată din valori centrale. Ele sunt în centrul culturii noastre și fac obiectul acordului general. Traversează epoci de tulburări și de metamorfoze. Se pot modifica în anumite moduri, dar nu și în trăsăturile lor esențiale. Încă o dată, ne limităm la a menționa cele mai frecvente valori centrale, fără a intra în analize de prea mare finețe. Dragostea (C. 1.): toate civilizațiile au
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
98, 103, 107, 117, 122, 126-127, 134-139, 155, 157, 162, 164, 168-169, 196-197, 199-201, 206-207, 214, 216, 221-222, 231-232 M Marxism, 29, 119, 148 Mediu (înconjurător), 132, 176-177 Mediu (social), 23, 25, 29, 66, 67, 87 Memorie colectivă, 48, 146 Metamorfoză, 32, 38, 112-115, 118, 121, 139 Miză, 80, 87, 90-92, 94, 100-101, 117, 134, 222, 231 Mobilizare, 17, 21, 24, 41, 68, 116, 121, 143, 163, 176, 233 Morală (a se vedea și Etică), 9, 77, 79, 128-130, 136, 153
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
liberă" (Motru, 1996:68). 21 Paideuma este, în spiritul teoriei lui Frobenius, o reflectare a mediului: "Corespunzător formelor sale, cultura este legată de anumite regiuni, zonele de cultură" (Frobenius, 1985:39). 22 Jung avansase ideea inconștientului colectiv în cartea sa Metamorfoze și simboluri ale libidoului, apărută în două volume în 1911-1912. 23 Arhetipurile sunt, conform lui Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Antonică. Il întâlnim, mai întâi, vorbindu-ne simplu din formele suple, stilizate ale vaselor uzuale, fiind o prelungire sau o hiperbolă a funcționalismului. Regăsim amplificată de o emoție nouă, de o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase ornamentale, înrudite cu sculptura, expresive, pline de tâlcuri. În ele abstracția ideală devine sensibilă, mesajul se transmite în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
o decodare atât sub aspectul structurii, cât și al efectelor (Sfez [1988] 2000: 99), perspectiva pe care o vom folosi va fi cea semiotica. Această abordare teoretică se sprijină pe următoarele trei argumente: a) Semiotica poate fi asociată conceptului de metamorfoza datorită dublei sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu sistemul semiotic al participanților interactivi (Kress, van Leeuwen 2006), enunțătorul (producătorul) și destinatarul devin protagoniștii unei semiotici a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt implicite în (de)construirea unui discurs. Modelul actanțial, cu cele șase variabile (subiect, obiect, destinator, destinatar, adjuvant și opozant) și parcursul generativ (contract, competența, performanța, sancțiune) sunt cele două instrumente ale semioticii acțiunii care modelează existența participanților prin
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și apoi distruge înseși conceptele pe care le provoacă", pentru a instala în final o nouă ordine. Astfel, al treilea nivel al "fluxului cognitiv" este atins, si anume nivelul metasimbolurilor (urme ale trecutului istoric). Poveștile intra într-un proces de metamorfoza, devenind piese metafictive, pe care Linda Hutcheon (apud Beckett 2002: 215) le clasifică drept parodii, adică "o repetare a structurilor anterioare", dar "printr-o poziționare critică ce permite semnalarea ironică a diferenței în contextul similarității". Nu doar conținutul poveștilor are
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Minciună adevăr Mărci axiologice vânzător necinstit cumpărător (aparent) credul vânzător cinstit Paradoxal, desi cromemul /albastru/ (Chevalier, Gheerbrant, ([1969] 1994: 79), metonimie pentru PSD, este considerat simbolul speranței, în acest afiș electoral, în contextul politic românesc este reinterpretat drept culoarea minciunii. Metamorfoza speranței în minciună este obținută nu doar prin discursul publicitar electoral al Alianței împotriva PSD-ului, ci și prin imaginea convențională a amăgirii, asociată oricărui ambalaj. Cromemul /portocaliu/ (Chevalier, Gheerbrant [1969] 1994: 122), metonimie a Alianței D.A. și simbol al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
mai înșelătoare fiind, fără îndoială, știința auto-prezentării: prin arta conversației și atitudinea corporală, burghezul controlează imaginea pe care vrea să o transmită despre sine, tehnică socială ce reprezintă o parte importantă a educației sale și care îi asigură astfel vizibila metamorfoză a calităților sociale în calități naturale. Ridicăm așadar un colț al cortinei care acoperă, pudic, misterele burgheziei, pentru a arăta ce înseamnă, din punctul de vedere al clasei sociale, un grup în aparență compozit. Cuprindem aici nobilimea bogată și familiile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
unul de mari proporții, pentru că este vorba de a trece de la dominația economică la dominația simbolică, adică de la o dominație construită pe baze materiale la o dominație ancorată în reprezentări și mentalități, și prin aceasta mult mai trainic așezată. Această metamorfoză a raporturilor de dominație este esențială pentru reproducerea lor, pentru că presupune stadiul în care cei dominați își însușesc motivele extraordinare pentru care dominanții sunt ceea ce sunt. Cei dominați participă ei înșiși la propria dominație, recunoscând-o ca întemeiată. Subterfugiile endogamiei
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
la carieră și la creație. Dimpotrivă, clasele populare trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății preindustriale. Este complet individualizat și supraexpus, prin lipsa de legături
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nu fiorul intelectual), Firu'n patru se remarcă dintru început printr-o simplificare evidentă a mijloacelor și a recuzitei puse în joc. E mai puțin "hibrid" sau "autobiografic" și mai literar decât Bizu, semnalând un alt moment de tranziție, altă "metamorfoză" cu tâlc în evoluția prozei lovinesciene. Din păcate, recenzenții n-au fost dispuși să observe, în marea lor majoritate, decât redundanțele, stereotipiile, receptate în genere negativ, ca simptom al epuizării și autopastișării involuntare ("reeditare a primului roman", cu același tip
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dorința transfigurării realului, care se manifestă și ca obsesie a auroralului, a elementului genezic: "[...] realizarea este, negreșit, un fapt mare și categoric" dar mult mai de preț e devenirea, "momentul unic al începutului, al punctului inițial de evoluție și de metamorfoză". În locul produsului artistic finit, în locul "operei" (realitate estetică autonomă), este exaltată creativitatea in statu nascendi, virtualitatea pură. Când se referă la arta lui Creangă, de pildă, eroul lovinescian critică interpretările în cheie mimetic-realistă pentru a-i sublinia, într-o manieră
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
epic, a dominat ultimele două secole, fiindcă tinde spre reprezentarea lumii ca totalitate, prin structuri narative complexe, reunind mai multe planuri, surprinzând evoluția unui număr mare de personaje prinse în angrenajul unor conflicte puternice. Deși romanul secolului XX a cunoscut metamorfoze spectaculoase (în construcția personajelor, la nivelul formulelor narative, al reprezentărilor spațiotemporale și al discursului diegetic), el „nu șia trădat invarianții săi originari: povestire, personaj, aven tură, istorii captivante, reprezentări ale unor lumi po si bile, cre dibile sub semnul Istoriei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ion Pop (Nichita Stănescu - spațiul și măștile poeziei) leoaica tânără este „expresia metaforică a iubirii [...], transformată întro prezență palpabilă cu rol definit în economia poemului“. Consider că această aserțiune este susținută de cele trei secvențe poetice, fiindcă acestea surprind, progresiv, metamorfoza realului, ieșirea din inerție a ființei și a universului sub „mușcătura“ agresivă a iubirii. Mai mult chiar, atacul imprevizibil al leoaicei transformă ființa îndrăgostită întrun „centrum mundi“, nucleu de energii luminoase și sonore. ÎNCHEIERE Sintetizând, se poate afirma că poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literă mică a cuvintelor de la începutul majorității versurilor are rolul de a evidenția fluxul continuu al rostirii poetice, înlănțuirea versurilor prin tehnica ingambamentului. 3. Nu mai credea poveștile improvizate cu care își scuza întârzierile. 4. teme: timpul, iubirea, unicitatea artistului, metamorfozele literaturii; motive lite rare: basmul, zâna, inelul, râul, copacul, schimbarea, fugit irreparabile tempus etc. 5. dimensiunea spațială: am trecut un râu; am trecut o vale 6. Titlul este o metaforăsimbol care aduce în primplan tensiunea ideatică a textului. Este sugerată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fugit irreparabile tempus etc. 5. dimensiunea spațială: am trecut un râu; am trecut o vale 6. Titlul este o metaforăsimbol care aduce în primplan tensiunea ideatică a textului. Este sugerată trecerea timpului, parcursul existențial de la tinerețe la senectute, dar și metamorfozele basmului, adică drumul spre noi tărâmuri ale narațiunii, spre noi reliefuri ale poeziei. Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului confruntat cu trecerea. Simbolistica drumului duce cu gândul la ideea de schimbare, de metamorfoză, de evoluție către o altă stare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existențial de la tinerețe la senectute, dar și metamorfozele basmului, adică drumul spre noi tărâmuri ale narațiunii, spre noi reliefuri ale poeziei. Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului confruntat cu trecerea. Simbolistica drumului duce cu gândul la ideea de schimbare, de metamorfoză, de evoluție către o altă stare a lucrurilor. Metafora drumului invită cititorul la meditație asupra caracterului nestatornic al existenței umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existenței umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și scriitura, deci poezia poate fi considerată o artă poetică, fiindcă dezvoltă tema singularității creatorului și pe cea a metamorfozelor scriiturii în relație cu „vârstele“ poetului, dar și cu cele ale literaturii. Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Cezar Baltag își structurează viziunea poe tică pe simboluri și imagini care exprimă starea sa existențială și estetică. Aceste argumente sunt întărite prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin transmiterea nemediată a unor sentimente, stări, idei. Dramatismul confesiunii lirice din poezia Drum este creat prin comunicarea nemijlocită a ideii trecerii unor praguri simbolice sub dublu aspect, prin schimbarea identității spirituale a eului poetic, implicit a basmului, deci prin metamorfoza poveștii (am trecut un râu / am trecut o vale). Lirismul subiectiv este expresia cea mai directă a comunicării poe tice, realizată ca lirică a eului rostitor: poetul se identifică cu eul care vorbește. Cezar Baltag utilizează, ca indici ai eului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
împotriva unei presupuse conspirații a familiei Sen de al atrage în capcana căsătoriei. Fermecătoarea adolescentă cu suflet complicat și comportament contradic toriu reprezintă însă o provocare și un continuu izvor de uimiri și delicii intelectuale. Conflictul psihologic se accentuează, provocând metamorfoza eroului: Ceva se schimbase, desigur. Nu mă mai interesa aproape nimic din vechea mea lume. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje semnificative pentru romanul experienței Captiv în universul magic și derutant al iubirii, Allan este gata să se căsătorească
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
grupului. Toate aceste aspecte Însumate Într-un tot coerent, ne oferă un tablou fie și aproximativ al sintalității grupului. Pentru aceasta, trebuie să apelăm la mijloace și procedee adecvate care să faciliteze pătrunderea În acest microunivers unde se produc atâtea metamorfoze, unele dintre ele inaccesibile unei observații directe din exterior. Numai cunoscând clasa de elevi În ipostaza de grup social se pot demara acțiuni educative capabile să contribuie la dezvoltarea sa și, implicit, la conturarea personalităților individuale ale membrilor din care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]