3,563 matches
-
între: a fi permisiv sau foarte sever; a-l idolatriza pe copil sau a-l săruta doar când doarme; a-i prezenta toate tarele societății sau a-l feri de tot ce este greu; a-l învăța cu munca de mic sau a-l lăsa să facă ce vrea; a-l feri de orice microb sufocându-l cu tratamente sau a-l lăsa să crească la întâmplare; a-i cumpăra tot ce este la modă sau a-l purta cu haine
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
copilului, considerat primul educator al copilului. Acest domeniu reflectă necesitatea construirii de către cadrul didactic, prin diferite modalități, a unui parteneriat durabil și eficient. Intrarea copilului în școală constituie un moment crucial în viața sa, date fiind "statutul” și "rolul” de mic școlar, natura relațiilor cu adulții și cu colegii de clasă, noutatea condițiilor de activitate și mai ales specificul învățării, act complex care angajează dintr-o nouă perspectivă, întreaga sferă a vieții sale psihice, diferitele structuri anatomo-fiziologice, toate cunoștințele și deprinderile
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
să se adapteze cât mai bine cerințelor școlii. Când și cum recompensam copilul Copiii învață mai mult din recompense decât din pedepse. Fiind atenți la ceea ce face copilul și apreciind lucrurile bune, vom evita apariția unor manifestări isterice ale celui mic. în plus, recompensele vor apropia mai mult părintele de copil. În același timp, recompensa primită pe nedrept poate avea consecințe negative în dezvoltarea copilului, în special dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Camera copilului Amenajarea unei camere a copilului este, pe de o parte, un pas important în creșterea și educarea sa, iar pe de alta parte, un moment la fel de important în viața părinților. Daca în primul an de viață pătuțul celui mic a stat în camera voastră, mai târziu e bine sa-l mutați în alta cameră, cu piese de mobilier puține, jucării din cele mai variate și mult spațiu. După un an, când începe să meargă, să se joace singur, are
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Epistolar, Craiova, 1893; Principie de estetică și poetică, partea I: Estetica, Craiova, 1893, partea II: Poetica, Craiova, 1896; Cestiuni literare și pedagogice, Craiova, 1897; Cestiuni literare, pref. R. Hardouin, Craiova, 1897; Ioan Eliade Rădulescu, Craiova, 1902; Din viața lui Inocențiu Micul, Blaj, 1903; Legătura între filosofie și științele experimentale, București, 1907; Biblioteca populară Fundațiunea „I. V. Socec”, București, 1907; Simbolismul. Ch. Baudelaire. Pesimismul d-nei Ackerman sau Influența materialismului asupra literaturii, Craiova, 1912; Din cugetările lui Goethe ca filosof și ca om
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
Scopul esențial al educației privind protecția mediului înconjurător este de a oferi posibilitatea fiecărui copil să-și manifeste atitudinea personală, responsabilă față de mediul în care trăiește. Parte din elevii școlii noastre, constituiți în clubul ”Micul ecologist”, au participat la derularea unor activități în acest an , activități ce vor fi raportate și în cadrul concursului național ,, Școli pentru un viitor verde”, proiect în care sunt parte și elevii clasei a II-a de la școala noastră. Obiectivele principale
,,Şcoli pentru un viitor verde “ – o provocare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Podariu Onica Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1219]
-
școală că întreaga istorie e o tranziție de la întuneric către lumină, de la oprimare la libertatea pe care i-o acordă societatea sa. Toate instituțiile îi livrează același discurs: școala, institutul superior, armata, serviciul! În organizațiile din care face parte de mic (pionieri, tineret) este încurajat să participe activ la munca ideologică, să-i lămurească și să-i îndrume pe alții. Câtă încredere! Toate acestea, susține Bukovski, „modifică psihologia oamenilor” și îi obișnuiește „să fie supuși”, ba chiar să se simtă vinovați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în general. În plus, diviziunea de gen a muncii a influențat structura consumului prin faptul că, spre deosebire de bărbați, care aveau un program fix la fabrici, femeile aveau un program mai flexibil la CAP, ceea ce le putea permite să participe la micul trafic 2. 2. Traficul de frontieră la Sântana: contextele naționale și locale Deși economiile socialiste nu au fost niciodată foarte generoase în ceea ce privește oferta de bunuri de consum în comparație cu economiile capitaliste, de-a lungul anilor ’60, ’70 și ’80, regimurile est-europene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aducerea de mâncare procesată industrial, principalul avantaj oferit de circuitul în care nemții erau angajați era procurarea de televizoare color și de echipament casnic. Ei vindeau și alte mărfuri, însă principalul punct de atracție îl constituiau produsele electronice. 2.1. Micul trafic în Ungaria Micul trafic a devenit o practică de masă pentru populația Sântanei către sfârșitul anilor ’70, atunci când criza de bunuri de consum devenea din ce în ce mai severă. Această oportunitate a existat din anii ’60, din câte își aduc aminte cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obicei, un pachet de jumătate de kilogram de cafea sau un pachet de țigări „bune”. Diferite grade de control/indiferență aveau prețuri diferite. De exemplu, dacă situația cuiva era în regulă, dar acesta dorea să scape necontrolat la graniță, un mic dar vameșului rezolva situația. Ni s-a spus că existau și cazuri când, în schimbul unei atenții, nici nu se ștampila pașaportul. Probabil că mai puțin cunoscute decât câștigurile individuale erau „atențiile” pentru instituțiile statului de pe urma micului trafic. Autoritățile încercau să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mesteci și respiri mai ușor este și o carte poetică. Chiar dacă stă sub semnul anarhistului Baudelaire și se deschide prin mult uzitatul și uzatul „deci”, se încheie cu „atât” al lui Nichita Stănescu. Interminabile dialoguri, desacralizări, Mitici postmoderni, umor: fostul Mic Paris stă acum sub semnul publicității TV sau al panourilor ce invadează străzile, dar și al patimei internetului, site-urilor, barului-totem și mai ales al referințelor culturale sau profane de tot felul. Tinerii lui P. nu mai știu să se
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
o inventivitate aiuristică. Prin 1824 născocise un curios sistem de scriere pasămite simplificată la șapte semne. Nu se știe unde și-a făcut studiile. De tânăr, s-a stabilit la Iași, unde îndeplinește funcția de psalt bisericesc. E posibil ca „micul între musicoșii sistimii vechi”, cum avea să iscălească, să fi predat un timp la Seminarul de la Socola. Înainte de a-și da sfârșitul, în septembrie 1847, și-a compus singur epitaful. Nici în poezie P. nu-și dezminte firea plină de
PRALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969), după Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva piese originale - unele pentru teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
leagăn până la mormânt, București, 1925; Teatru școlar și sătesc, București, 1926; Fire de artist, București, 1928; Inimi de femei, București, [1928]; Omul de cristal, București, 1930. Traduceri: Edmond Rostand, Wilhelm al Doilea Otrăvitorul, București, 1915; Henryk Sienkiewicz, Amantă, București, [1920], Micul lăutar, București, 1920, Eterna victimă, București, 1922; Maxim Gorki, Lepădăturile societății, București, 1921; Guy de Maupassant, Femeea plăcerilor, București, [1921]. Repere bibliografice: D.C. Ollănescu, „Rustice”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1893-1894; Iosif Vulcan, „Romanul căsniciei”. „Străin în țara lui...”, AAR
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
calitate editează publicația societății, „Revista teatrală” (1913-1914), și îngrijește colecția „Biblioteca teatrală”, în care va tipări și texte dramatice proprii - Văduvioara și alte șase monoloage (1913) - sau localizări - La sate (1912), după Octave Feuillet, Învingeri strălucite (1913), după Georges Courteline, Micul mincinos (1913). Starea precară a sănătății îl obligă să își întrerupă activitatea din 1914 până în 1918, perioadă când se află la Viena și apoi la Praga, pentru a se trata. După război, pentru scurt timp, face parte din delegația română
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
Povești din țara Cehului (în colaborare), f.l., f.a. Traduceri: Maxim Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906; J. E. Volkelt, Arta, morala și cultura, Brașov, 1909; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Mary, Arad, 1911; Octave Feuillet, La sate, Brașov, 1912; Georges Courteline, Învingeri strălucite, Brașov, 1913; Micul mincinos, Brașov, 1913; Alfred Sutro, În templul adevărului, Brașov, 1914; Ivan Turgheniev, Pânea altuia, Brașov, 1914; Peter Rosegger, Grigoraș-Păsăraru, Brașov, 1915; L.N. Tolstoi și alții, Stropi de rouă răcoritoare, Sibiu, 1921; José Echegaray, Marele Galeoto, Sibiu, 1924. Repere bibliografice: „Anuarul
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
e dat de numele unui cățel, iar poemele componente, așezate sub un moto lămuritor („Les chiens sont des candidats à l’humanité”, aparținând lui Jules Michelet), exprimă „o lirică «a câiniei»” (G. Călinescu), evocând câteva din momentele scurtei existențe a micului animal și durerea la dispariția prietenului patruped. Poetul procedează la antropomorfizarea câinelui, transformat în „interlocutor” tăcut, de fapt în rezonator al unor angoase, exaltări și gânduri proprii cu accente vitaliste, în simbol al ingenuității sufletești. G. Călinescu a opinat că
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
-se unui principiu sintactic, spre deosebire de jurnal, care ține de unul morfologic, al „fotogramei”, și nu al „peliculei”. O. a publicat în câteva rânduri secvențe diaristice autonome - în Ucenic la clasici (1979), jurnal al perioadei 1949-1953, sau în Poezie și autobiografie. Micul Paris (1994), pentru 1991-1992 -, dar de regulă a folosit jurnalul ca materie primă topită în romanele autoficționale Confesiuni paralele (1978), Cvintetul melancoliei (1984) și Dragoste cu vorbe și copaci (1987). Consecvența cu care referința biografică este contextualizată în versiuni autobiografice
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
manual de petrecere a călătoriei, București, 1982; Avionul de hârtie, București, 1983; Cvintetul melancoliei, București, 1984; Cu cărțile pe iarbă, București, 1986; ed. (Sancho Panza al II-lea), București, 2000; Dragoste cu vorbe și copaci, București, 1987; Poezie și autobiografie. Micul Paris, București, 1994; Caiete vechi și sentimentale, București, 1995; Lupul și chitanța, București, 1995; Vedere din balcon, București, 1998; Merci pour les covrigi, București, 1999; Scrisoare despre insule, Iași, 1999; De la Abulius la Zotta. Portrete contemporane, îngr. Constantin D. Donose
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
gradării efectelor: „Mireasa fantomă aclamă în fața ferestrei parăzile nevăzute fluturând o batistă subțire. Pe pieptul ei, păianjenul adolescent, fruct tăcut al unui îndepărtat incest, își continuă somnul și apropierea mea plutind la înălțimea catafalcurilor nu poate opri clipirea senilă a micului său ochi. Invitații se reped cântând spre urinoare și sosirea mea, cu brațele încărcate de fructe, e subliniată de un zgomot ciudat, închiderea pe totdeauna poate, a unei trape secrete. Dar ferește-te să-ți atingi ochii atât de fragili
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
cel-mai-diferit” la care s-a făcut referire mai sus, că relația dintre X1 și Y s-a făcut în patru dintre observații, de la A la E, dar nu în toate cinci. Spre deosebire de experimente și cvasi-experimente, în studiile cu număr n mic nu există convenții pentru estimarea variantei explicate și neexplicate, sau pentru determinarea gradului de încredere cu care poate fi susținut un rezultat față de alternativa nulă. Exista un pericol real de a se exagera importanța unei observații singulare, atât la confirmarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
devină chiar o metodologie empirică preferată.1 În oricare cercetare cauzală, afirmația că X produce pe Y este însoțită de o negație implicită, aceea că non-X produce pe non-Y. Testarea, fie ea cu număr n mare, fie cu număr n mic, are tocmai scopul de a rezolva aceste supoziții. De obicei, cercetătorul caută observații reale care să prezinte variație la nivelul variabilei independente, pentru a putea examina efectul real al lui X și non-X asupra lui Y. Uneori însă, în cercetările
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a rezolva aceste supoziții. De obicei, cercetătorul caută observații reale care să prezinte variație la nivelul variabilei independente, pentru a putea examina efectul real al lui X și non-X asupra lui Y. Uneori însă, în cercetările cu număr n mic, observațiile reale nu sunt corespunzătoare nevoilor comparațiilor potrivite. Observațiile imaginare pot servi mult mai bine. Studiile de caz „contra factuale” sunt comparații ipotetice în care observarea contrastantă este o proiecție a ceea ce s-ar fi întâmplat, probabil, dacă valoarea variabilei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sciences par M.M les proffeseurs H. Bouasse, P. Delbet, E. Durkheim, A. Giard, A. Job, F. Le Dantec, L. Levy-Bruhl, G. Monod, G. Painlevi, E. Picard, Th. Ribot, I. Tannery et T.F. Thomas, Paris, 1908, un vol. În 8 mic de 409 p. În cartea d-sale La science et ľhypothèse. „În studiul omenirii totul este istorie, chiar prezentul; căci prezentul a devenit trecut În momentul chiar În care 1-am observat.” (Monod, 341) FILENAME \p D:\CARTI\Revista de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care fusese cauza problemei, dar ne-am bucurat că se rezolvase. Asta s-a întâmplat acum câțiva ani și, de atunci, boala nu a mai revenit, așa că el a putut să-și continue cariera artistică. El spune că datorează totul „micului Magic Reflexer”, pe care îl folosește și acum în fiecare zi. Cum să calmăm durerea cu pieptenele și cleștii reflexogenitc "Cum s\ calm\m durerea cu pieptenele [i cle[tii reflexogeni" Dacă menținem pentru puțin timp o presiune constantă asupra
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]