7,489 matches
-
izolarea bacililor tuberculozei și ai antraxului și elaborarea teoriei germenilor (postulatele lui Koch). Postulatele lui Koch își mențin valabilitatea pentru majoritatea bolilor infecțioase și sunt următoarele: Microorganismul care a determinat boala acută se găsește răspândit în raport cu simptomele și leziunile observate. Microorganismul izolat de la bolnav poate fi menținut în culturi pure. Microorganismul izolat și inoculat la un animal receptiv reproduce experimental infecția naturală. Descoperirile primelor chimioterapice (Salvarsanul) de către Paul Erlich (1854-1915) și antibiotice (Penicilina) de către Alexander Fleming (1881-1955) marchează o nouă etapă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
postulatele lui Koch). Postulatele lui Koch își mențin valabilitatea pentru majoritatea bolilor infecțioase și sunt următoarele: Microorganismul care a determinat boala acută se găsește răspândit în raport cu simptomele și leziunile observate. Microorganismul izolat de la bolnav poate fi menținut în culturi pure. Microorganismul izolat și inoculat la un animal receptiv reproduce experimental infecția naturală. Descoperirile primelor chimioterapice (Salvarsanul) de către Paul Erlich (1854-1915) și antibiotice (Penicilina) de către Alexander Fleming (1881-1955) marchează o nouă etapă în istoria bolilor infecțioase. Progresele științelor medicale, dezvoltarea industriilor medicamentelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
endocardite). Aceste considerații au încurajat opinia că "avem mijloacele pentru ca în scurt timp să eradicăm bolile infecțioase!" (W. Stewart, Ministru al Sănătății SUA, 1967). Relaxarea vigilenței în domeniul bolilor infecțioase s-a dovedit o atitudine incorectă și chiar periculoasă, deoarece microorganismele circulante sunt supuse procesului de adaptare și selecție (mai ales prin antibioterapie inadecvată) și au apărut boli noi ca etiologie sau ca formă de manifestare. Multe dintre bolile “ținute sub control” nu au dispărut, putând reveni de la nivelul unor „nișe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
etiologia ulcerului 1988: Kary Mullis fundamentează principiul detecției moleculei de ADN prin reacția de polimerizare în lanț (PCR) 1992: Apare primul vaccin anti-virus hepatitic A 1995: J.Craig Venter, Hamilton Smith, Claire Fraser elucidează prima secvență completă a genomului unui microorganism (Haemophilus Influenzae) 1996: Se stabilește legătura între encefalopatia spongiformă la om și “boala vacii nebune” 1998: Apare vaccinul pentru rotavirus 1999: Epidemie de encefalită cu virus West Nile în New York, transmisă de păsări și țânțari 2000: Extinderea rezistenței la antibiotice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ai agenților infecțioși Să descrie mecanismele de apărare nespecifică ale organismului gazdă Să descrie mecanismele de apărare specifică celulară și umorală ale organismului gazdă 2.1 Definirea noțiunilor Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii Structură ● Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în organismul gazdă b. Depășirea barierelor și mijloacelor de apărare ale gazdei c. Multiplicarea precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 2.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 2.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea microorganismelor Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea microorganismelor Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea microorganismelor Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea microorganismelor Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea microorganismelor Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
interacționează cu gazda Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent. Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și factori legați de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent. Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și factori legați de gazdă. Antigenul (limba greacă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 2.3 Apărarea nespecifică Barierele anatomice naturale Apărarea nespecifică este reprezentată în prima linie de barierele anatomice, care intervin prin mai multe mecanisme. Mecanismele fizice sunt reprezentate integritatea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în vacanță, lăsând în laboratorul său o lamelă cu o cultură bacteriană. La întoarcere a constatat că lamela era acoperită cu mucegai, după analiza microscopică a culturii constatând că toate bacteriile dispăruseră. Acest fapt a fost explicat prin capacitatea unor microorganisme de a secreta substanțe cu proprietăți de distrugere a bacteriilor. Mucegaiul, numit Penicillium Notatum, a dat numele substanței miraculoase care distrugea germenii: penicilina. Deși a făcut o descoperire valoroasă, Fleming nu a putut extrage din mucegai o substanță pură, căreia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
extrasă din serul unui animal, care anterior a fost inoculat cu un antigen. Imunoglobulinele specifice hiperimune sunt preparate din plasma persoanelor în convalescență după infecții naturale sau de la donatori imunizați artificial, care conțin titruri mari de anticorpi față de un anumit microorganism sau antigen. Imunoglobulinele specifice disponibile sunt utilizate pentru tratament postexpunere la rabie, tetanos, VHB, VSR, CMV, VVZ, rubeolă. Imunoglobulinele polivalente sunt obținute din plasma donatorilor normali și conțin o multitudine de anticorpi (IgA, IgM, IgG), în proporții diferite. Imunizarea pasivă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici, termici, radiații) pot provoca leziuni dermatologice diverse. Erupțiile infecțioase sunt cele mai frecvente cauze de leziuni tegumentare. Acestea se însoțesc frecvent de febră și pot fi cauzate de virusuri, bacterii, microorganisme atipice (ricketii, mycoplasme, chlamidii), fungi sau paraziți. Mecanismele patogenice ale erupțiilor infecțioase pot fi: Agresiunea directă (piodermite, furuncul, antrax) Diseminarea circulatorie a germenilor pe cale limfatică (petele lenticulare din febra tifoidă) sau sanguină (embolii pustulo necrotici din septicemii) Congestia produsă de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
șocului septic persistent > 1 oră după administrarea de vasopresoare. (6) Sindromul de insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 12.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]