4,790 matches
-
borodka „bărbiță“ față de „boroda“. Poate și la evrei și iranieni a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua prin contaminare cu pascua „pășuni“, situație care se menține și azi în română: mielul (oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
și iranieni a fost ceva asemănător. Ciudățenia cea mai mare este că romanii au numit Paș¬tele și pascua prin contaminare cu pascua „pășuni“, situație care se menține și azi în română: mielul (oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine vrea să afle cum se zice
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
oaia) paște ~ Paște (sărbătoare) și la plural mieii (oile) pasc ~ în latină pascha, pascua, pastor (gr. Pascha, Paska). În concluzie, cea mai mare sărbătoare a creștinătății simbolizând învierea lui Iisus Hristos a fost, la origine, un obicei de sacrificare a mielului. Cine vrea să afle cum se zice „Paște“ în diferite limbi poate scrie Easter, Wiktionary. Paștele anglo-saxon Easter e în relație cu Eastre, numele unei zeițe sărbătorite la echinocțiul vernal, rușii spun voskresenie „înviere“, ungurii zic husvet unde hus înseamnă
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
nici reclamele la pastă de dinți și la conservele de pește, leș jeux șont faits, rien ne va plus! ești anunțat, adică programul cu publicul s-a-ncheiat mâine este lungă zi liberă, se vor ridica rugăciuni către cer, se va sacrifică mielul cel blând, pentru că șansa să-i ajute pe cei norocoși. (ELEGIA 38) Este multă cultură metafizica aici, bine filtrată de sensibilitatea poetului: Ploaia vine că o iubită uitată, mereu în momente nepotrivite, iubesc ploile, spune o femeie altădată frumoasă și
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
vor fi aflat legendarele Grădini, suspendate între pământ și cer, și dacă urmele-martori le aparțin, ori dacă ele trebuie căutate mai degrabă în visul poeților..., unde veșnicia le-a încrustat cu fir de aur. „Duios trec, prin sângele meu,/ turmele mieilor copilăriei/ pe pajiști sfințite cu lapte;// prin ceața unui vis nesfârșit/ coboară blândețea zăpezilor neîncepute,/ până spre frunte,/ spre tâmplă ajung,/ zvon îmi aduc izvoarele toate/ venind dinspre toamnă,/ cântând dinspre munte;// peste trupul meu,/ tăcută/ trece ninsoarea de miei
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
către lume, maica - lacrimă-n icoană, acolo unde, cum splendid mărturisește în altă carte de poeme: „Parcă m-aș întoarce dintr-o țară îndepărtată/ în fiecare primăvară,/ parcă m-aș întoarce dintr-o boală/ odată cu plutirea aceea pe cer/ de miei lânoși/ și mă cufund într-o baie/ a devălmășiilor adormitoare;// de fiecare dată de mă întorc aici/ îmi țin o clipă răsuflarea prin limpezimea/ ochiului cu o pupilă mare,/ tremurătoare/ ca o zăpadă primă-n declin;// din cerc în cerc
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
operă: „O cruce singură urcă dealul,/ din când în când odihnindu-se,/ nimeni în jur,/ singurătatea doar,/ cu apă și văzduh botezată,/ în urma ei vine/ cu o ramură de izmă în mână;// din norii cerului/ coboară rugăciunea tânguindu-se,/ cu mielul în brațe;// prin iarba cuprinsă de friguri,/ omul pășește rar/ după paharul/ înaintea lui îndepărtându-se”. O poezie de originală senzualitate, profundă, interesantă, incitantă, cu o imagistică suprarealistă, surprinzătoare, fermecătoare, trimițându-ne mai mereu la taifas cu Gânditorul de la Hamangia
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
murise cu șase luni în urmă, fiind luat în coarne de un taur de la moșia din Episcopia, chiar în ziua de sfântul Ion, când își sărbătorea onomastica, voind să se laude față de prieteni... că are un taur blând ca un miel, căci era prins de băutură și îmbrăcat într-un halat de mătase, roșu, în clipa când a pus mâna pe fruntea lui Prian, atât i-a trebuit „fiarei” că l-a făcut una cu pământul) mi-a dat zece mii de
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Să ningă peste noi cu miei” în aceeași străveche limbă românească și nu doar azi, când zăpada spulberă în taină tăcerea de pe urmă a morții. „Să ningă inima în noi”, căci „Noi niciodată nu am fost noroi/ O spun și mieii care ning pe noi” ... Sunt versuri așezate în piatra templului zeesc al Iubirii de către poetul NICHITA STĂNESCU, un templu divin unde, printre altele, ruga eminesciană și spațiul precuvintelor-cuvinte de sorginte rilkeană ale sfârșitului de secol XIX și începutului de secol
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
suprem, în chiar ajunul înălțării Columnei de diamant a perenității și unității neamului românesc, ar oferi lămuritor drama invaluabilă a unui neam care nu s-a lăsat condus de instinct, rațiunea și simțul superior al supraviețuirii dictând ele însele „jertfirea mielului”pe altarul necesității istorice comune și al rațiunii superioare ce-o guvernează. Numai participarea umană jertfelnică la Marele Război al Întregirii Neamului (1916-1918) a costat Țara pierderea vieții a circa 300 de mii de soldați, la care se adaugă zeci
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA MULȚI ANI, ROMÂNI! Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 729 din 29 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului La mulți ani români din lumea Tulbure a înrobirii Ce în volbură de spume-a Înecat mielul iubirii! La mulți ani românitate Risipind patria-n patrii, Inimi rupte-n jumătate De ventricule și atrii! La mulți ani ție, femeie, Icoană de mir și riduri, Ție, maică dumenezeie, Ană din grosimi de ziduri! La mulți ani, bătrâne, ție
LA MULŢI ANI, ROMÂNI! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341510_a_342839]
-
De a fi miei fără de baci Să vă păzească stânele De lupii ce vă încolțesc, Nu să vă vândă cânele, Tăpșanul vostru strămoșesc Și blana de pe voi, pe voi Silindu-vă să transhumați Printre străini, flămânzi și goi: Exod de miei sacrificați! Iar cei rămași acasă, duși Cu voi și cu Păstoru-n gând, Sunteți o turmă de Iisuși Pe cruce răstigniți plângând. Crăciunul fi-vă tuturor, Sărmani români, azi și mereu, Cât mai ușor și dor cu dor Sperați în voi
FI-VĂ CRĂCIUNUL FERICIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341515_a_342844]
-
noapte-n zori, de suave voci cerești și colinde îngerești. Care cântă-n cor : Mărire, întru cei de sus, Iubire și-ntre oameni pe pământ pace și bunăvoire! Prin dumnezeiscul dar ieslea deveni altar, căci în ea s-a zămislit Mielul cel Neprihănit. CRAINIC 1 : Parcă văd ca-ntr-o icoană sub o lună diafană Nașterea fără păcat de Copil nevinovat Am să pot trăi și eu Nașterea lui Dumnezeu în această Noaptea sfântă când întreaga lume cântă : Și iubirea-i
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341513_a_342842]
-
era la capete și la picioare: unul era încălțat în ghete, dar n-avea căciulă, iar celălalt avea căciulă, dar era desculț. Buturoagă îi îmbrăcase după puterile lui: le luase amândurora o pereche de ghete și o căciulă neagră de miel. Cum se descurcau, era treaba lor! Cine i-a pus să iasă doi în loc de unul? De ce n-au ținut cont și de puterile lui economice, care erau programate pentru o singură naștere la doi ani? Stăteau unul lângă altul, uitându
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
și raze în țara poveștilor și iarși e cald în cetate și curge luna ca o mireasă răpită spre patul nupțial un fel de voivodiță cu ochi de azur acum se pregătește huma pentru amfore și cupe acum se trezesc mieii zburdând pe câmpiile lor de rai când steaua polară se rupe-n mări de mărgăritare împrăștiindu-se pe valuri de spume argintate rupând în două orizonturile în dimineața asta sorb razele soarelui care cad prin geamul aburind peste levantul meu
REÎMPRIMĂVĂRARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342085_a_343414]
-
al Euharistiei, iar omul a fost creat ca preot al acestei Taine cosmice. În poziția lui verticală, el este în centrul lumii și dă acestei lumi unitatea ei, binecuvântând și mulțumind lui Dumnezeu. În Taina Euharistiei ne întâlnim real cu Mielul Iisus Hristos, înjunghiat și aflat în permanentă stare de jertfă. Euharistia este taina tai �nelor, taina supremă în care se cuprind toate tainele Bisericii. Dacă celelate Taine ne acordă harul dumnezeiesc să ne apropiem de Hris �tos, aceasta ne unește
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
limbajului - prin intuirea și descoperirea zonelor de mister ale acestuia, cultivă determinantul, în favoarea descoperirii poeticității sinelui profund: 7 EPISTOLE DIN CASA INIMII, 7 PECEȚI DE SÂNGE, DE LACRIMI ȘI CUVINTE, 7 TRÂMBIȚE MUSTRÂND CUVÂNTUL, 7 SEMNE PE RĂBOJUL DEȘERTĂCIUNII, URMAREA MIELULUI ( EPIFANII CU ÎNGERI), CEREMONII DIN PĂDUREA NEBUNĂ (VIZIUNE PREMERGĂTOARE „LA CELE 7 CUPE”), CELE ȘAPTE CUPE (POTIRELE MÂNIEI). Observăm că la unele titluri simte nevoia completării cu subtitluri, întru potențarea expresivității ideatice, spre diferențiere și schimbare de ton, de ritm
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
s-a pârguit lumina,/ rimele toate-au secat,/ Cântarea lui Moise nimeni n-ascultă,/ codrul din mine a fost furat ... Lupii latră noaptea ațâțați de stele,/ vipere negre calea-mi ațin,/ cu disperare, cu îndurare,/ din gândul Câmpiei acuma vin ... / Mielul îmi zice: fii tare, Poete,/ iarba te cere, frunza te vrea,/ viciul tău fără de moarte,/ de Moarte te va răzbuna!” Meditația subiectivă creează un nou tip de integrare și valorificare a simbolurilor, dar care nu sunt accesibile tuturor cititorilor; ele
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii la poarta Raiului. Nu plângă nimeni, caii-mi sunt departe...”, „La nunta Mielului. Neprihănire, chipul tău mă colindă în somn ... ”, „Voi, amăgiri deșarte, Cuvântul înzidește ... ”, „Final în tăcere. Apocalipsa după apocalipsă. Da, vin curând! ” Metaforele din titluri se corelează cu reperele universului liric, inepuizabile ca substanță și sens. Într-un alt spațiu și
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
decembrie 1983, în Drobeta-Turnu Severin, se centrează pe metafora-simbol, ninsoarea cu miei, elogiu christianic al purității și jertfei: Să ningă peste noi cu miei doar astăzi / Să ningă inima din noi / Noi niciodată nu am fost noroi / O spun și mieii care ning pe noi / O, dulce, mult prea dulce tu, fecioară, / Care mi l-ai făcut pe Iezus chiar din flori / ce zici că ninge mieii peste noi / Ce zici că ninge mieii peste seară / Și pe zăpadă că noi
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Să ningă inima din noi / Noi niciodată nu am fost noroi / O spun și mieii care ning pe noi / O, dulce, mult prea dulce tu, fecioară, / Care mi l-ai făcut pe Iezus chiar din flori / ce zici că ninge mieii peste noi / Ce zici că ninge mieii peste seară / Și pe zăpadă că noi ningem amândoi... («Către...» - AmNS, 217). În ultima poezie scrisă de Nichita Stănescu în orașul Drobeta-Turnu Severin, unde se afla în calitatea de «martor principal la căsătoria
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
nu am fost noroi / O spun și mieii care ning pe noi / O, dulce, mult prea dulce tu, fecioară, / Care mi l-ai făcut pe Iezus chiar din flori / ce zici că ninge mieii peste noi / Ce zici că ninge mieii peste seară / Și pe zăpadă că noi ningem amândoi... («Către...» - AmNS, 217). În ultima poezie scrisă de Nichita Stănescu în orașul Drobeta-Turnu Severin, unde se afla în calitatea de «martor principal la căsătoria prietenilor săi de familie, Ofelia Rotaru și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
casa lui Ioan Buteanu. În Duminca Tomii, în fruntea celor două mii de moți, Iancu sosește la Blaj. „ Au sosit și Iancu și Buteanu- spunea Bărnuțiu în scrierile sale -, venind la adunare cu muntenii. Purta un cojoc albastru, cu blană de miel pe margini. O simplă pălărie neagră, cu pene de cocoș pe ea. Prezența lui dă adunării măreția de sărbătoare și de luptă. Cei ce știau prețul galbinilor ce se puseseră pe capul lui și armata trimisă la Viena după el
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Iisus Hristos și a prezenței lui Iisus Hristos în el, în experiența lui. Mucenicul trăiește atât prin patima lui Iisus Hristos cât și prin Sfânta Euharistie. Domnul Hristos a fost adus jertfă "ca o oaie spre junghiere și ca un miel fără de glas înaintea celui ce-l tunde". Asemenea lui Iisus Hristos, în suferința sa martirică, ca intr-o liturghie a ființei sale, mucenicul lui Iisus Hristos șoptește neîncetat cuvintele tâlharului de pe cruce: "pomenește-mă Doamne când vei veni întru împarația
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]