2,518 matches
-
suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de dispariție. Unele specii de animale și plante sunt protejate de lege, iar dintre rezervații cele
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
berze și păsări cu corn; specii tropicale, cum ar fi tucanul, trăiesc în provincia Misiones. Pampasul și pădurile-galerii sunt pline de păsări mici: tero (nagâțul sudic) și bandurria (ibisul cu gât alb). În zonele umede din puna se găsesc păsări migratoare, precum: lișițe, gâște, rațe sau flamingo. În Anzii Patagonezi se întâlnește destul de des condorul, pe când specii de păsări care nu zboară (choike) se găsesc în stepele din nord-vest și din Patagonia. De-a lungul coastei trăiesc albatroși cu sprâncene negre
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
săgeți în 3 muchii cu latura de 1 cm, lungi de 3 cm, ascuțite la vârf cu o gaură la mijloc, din metal galben. Sigur au fost ale geților și sciților din vremurile descrise de Herodot sau din vremea popoarelor migratoare. Sigur că aceste vestigii ale trecutului au dispărut. Date concrete despre popularea Bărăganului apar mai târziu. În 1863 în urma secularizării averilor mânăstirești și moșia Bucu-Mătăsești trece din proprietatea mânăstirii Cotroceni în proprietatea statului. Moșia se numea așa de la comuna Bucu
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
până la Salonic, producând mari pagube. În timpul domniei împăratului Gallienus (260 - 268), când Imperiul Roman era slăbit datorită tulburărilor interne, provocate de mai mulți pretendenți la tron, cea mai mare parte a Daciei a căzut în mâinile năvălitorilor (goții si alți migratori). Împăratul Aurelian (270 - 275), încercând restaurarea granițelor imperiului, face o expediție împotriva goților din Dacia, dar, cu toată victoria repurtată asupra lor, în urma căreia ia titlul de "Gothicus maximus" și "Dacicus maximus", el nu mai poate restabili ordinea de mai
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), orbete ("Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve, crustacei, moluște etc.
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh", în "Catalpug") este un liman fluviatil din Raionul Ismail, aflat în Câmpia Dunării. Este
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și știuca. Mai rar sunt întâlniți și pești din speciile guvid, sabiță sau văduviță. Pe lângă pești, în apele Catalpugului viețuiește un număr mare de raci, care nu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Prima atestare a regiunii Țara Făgărașului a fost "Terra Blacorum", in 1222. În Evul mediu,a găzduit pe lângă populația românească și comunități sedentarizate la sfârșitul secolului 13 ale unor variate seminții turcice tradițional migratoare cum ar fi cumanii, pecenegii, și, într-o mai mică măsură uzii sau chiar bulgari turcici (originari din regiunea fluviului Volga). Astfel, documentele timpului semnalează existența în anul 1224 a "silvei Blacorum et Bissenorum" (pădurea blazilor și a pecenegilor) posibil
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
primată este macacul japonez ce poate fi întâlnit și în nord. Există 32 de specii de carnivore, printre care: ursul brun, hermina, nurca, ratonul, vulpea, lupul, morsa și foca. În ape se găsesc crabi și crevete. Mari grupuri de pești migratori sunt direcționate spre Japonia de către Curentul Japoniei și Curentul Kuril. Speciile de insecte sunt variate și în număr mare. Aici trăiesc peste 250 de specii de păsări și 8 specii de reptile. Fauna aparține subregiunilor eurosiberiană și chino-manciuriană (ursul japonez
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
i au fost migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în vestul Transilvaniei, Banat și culoarul Oltului într-o perioadă în care administrația și armata Imperiului Roman își mutase centrul de greutate din
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
lor spre sud, gepizii au ajuns în nord-estul Panoniei după ce traversaseră Carpații Nordici. i s-au așezat, în perioada numită "Migrația popoarelor" (), în nordul-vestul Daciei postromane, care, după retragerea romană aureliană, a fost frecvent teritoriu de tranzit pentru numeroase etnii migratoare, începând cu goții. După invazia hunilor (375 - 453), gepizii, împreună cu ostrogoții, au devenit vasali și mercenari în oastea lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foștilor stăpâni, hunii, slăbiți de înfrângerile suferite în ultimele raiduri de pradă
Gepizi () [Corola-website/Science/300736_a_302065]
-
WTO, OECD și G-20 (țări dezvoltate). Coreea de Nord, oficial Republica Populară Democrată Coreea, este o țară comunistă, fondata de Kim Ir-sen și condusă azi de Kim Jong-un. Dovezi arheologice și lingvistice sugerează că originile coreenilor au fost în limba altaică, limba migratorilor din centul și sudul Siberiei, care au populat Coreea antic in valuri succesive din Neolitic pana in Epoca Bronzului. Adoptarea sistemului de scriere chinezesc ("Hanja" în coreeană) in secolul II î.Hr, și Budismul în secolul IV d.Hr, au
Coreea () [Corola-website/Science/304055_a_305384]
-
drept care rând pe rând s-au perindat aici nenumărate flote și armate : ale grecilor care în secolele VI - IV î. Chr. întemeiază coloniile Histria, Callatis și Tomis, ale perșilor, ale romanilor deveniți prin creștinare bizantini, iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea otomană. După alipirea la România în anul 1878, litoralul a cunoscut din nou o perioadă de pace și dezvoltare, din care trei ultime valuri de umbră au avut loc în anii 1916-1918 (primul război mondial
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
fi substanțele deversate din industrie sau agricultură, deșeuri domestice și contaminanți ce nu se dezintegrează rapid în mediul marin precum masele plastice, pesticidele, metalele grele etc. Estuarele oferă un habiat pentru un număr mare de organisme, precum peștii și păsările migratoare. Cele două mari provocări aduse viețuitoarelor din estuare sunt variația salinității și sedimentele. În sedimente s-au găsit cantități mari de bacterii consumatoare de oxigen, acest lucru rezultând la condiții anoxice (lipsa oxigenului), fapt care este intensificat de fluxul de
Estuar () [Corola-website/Science/304797_a_306126]
-
de ceramică, sticlărie sau obiecte din aur precum și un tezaur compus din 21 de monede romane. Descoperirea a cinci lingouri din aur ce au fost datate între anii 402 - 408 au dus la ipoteza folosirii lor ca tribut către populațiile migratoare din acele timpuri, probabil hunii. Denumirea în maghiară a localității este ""Föld-Vár"", cu semnificația de ""cetate de pământ"", iar în germană "Marienburg" cu înțelesul de ""Cetatea Mariei"". Fecioara Maria era patroana Ordinului cavalerilor teutoni, cetatea Feldioarei fiind cea mai importantă
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
Europa acelor vremuri), chiar termenul "păgân" ar fi un indiciu în acest sens. El provine din latinescul "paganus", care însemna locuitor al satului. Totuși în accepția romănilor, sensul cuvântlui va fi neechivoc, acela de "necreștin" și nu de "sătean". Primii migratori ce au prădat și invadat frecvent Transilvania postromană, vizigoții, au lăsat urme culturale cunoscute drept Cultura Santana de Mures unde a fost descoperită o importantă necropolă vizigotă. Cultura Santana de Mures acoperă o zonă din nord-estul României de azi și
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
timp de 80 de ani prin Europa. Vizigoții, vor continua migrația prădătoare prin Europa, și în primele decenii ale secolului următor vor ajunge până în Galia și Spania. , ci în Câmpia Panonică cunoscută și sub numele de Bazinul Panonic. Următoarea populație migratoare care se stabileste la est de Dunărea de Mijloc (regiunea Dunăre-Tisa) și în Transilvania de nord-vest, după ce va fi infrânt pe hunii "de după Attila", sunt gepizii cu o capitală in zona Clujului. La Apahida și în apropiere de Turda au
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
fost gasite morminte ale gepizilor. Gepizii vor fi prezenți în Est-Panonia și în nord-vestul Transilvaniei până în anul 567. Atunci Avarii asiatici împreuna cu longobarzii vor învinge decisiv pe gepizi, înființând în Bazinul Panonic regatul avar. Dupa sec, VI , o populație migratoare ce a intrat frecvent în contact cu spațiul carpato-dunărean (deci și Transilvania) în tranziția ei nord-sud spre sudul Dunării au fost slavii, care vor întemeia (cu bulgarii și populația ) ulterior Imperiul Bulgar. În Bazinul Panonic, la vest de Transilvania, după
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
pleistocen. Oricum, nivelul de astăzi al mării a inundat aceste zone, rezumând accesul cercetătorilor numai la culturile arheologice care au supraviețuit până astăzi în zonele de câmpie și deal. Aceste culturi se pare că au fost create de mici grupuri migratoare care aveau diferite activități bazate în special pe vânătoare și cules. Uneltele de calitate din piatră erau schimbate cu altele de la mari distanțe; de exemplul roca vulcanică, obsidianul, care se găsea în prefectura Nagano a fost prelucrată de grupuri aflate
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
lumină roșie amplasat într-un turn de 13 m. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Băile Burnas era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Aici este locul de reproducere a mai multor specii de păsări migratoare: pelicani, lebede, rațe sălbatice etc.
Băile Burnas, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318507_a_319836]
-
fiul acestuia al-Șăliḥ, la teritoriile pe care le controla, pentru ca mai apoi să organizeze un front de ofensivă împotriva cruciaților. Prin dezmembrarea dinastiilor șiite se urmărea o refacere a unității politice a comunității islamice, amenințată de cruciați din vest, de migratori dinspre est și din interior de scindări. La baza jihadului inițiat de au stat acțiuni ofensive ale mercenarului cruciat Renaud de Châtillon, care nerespectând un tratat de pace semnat de Saladin și regele Ierusalimului a prădat caravanele negustorilor musulmani alături de
Saladin () [Corola-website/Science/304130_a_305459]
-
clopote și ziduri de apărare din piatră. Biserică a dobândit forma actuală în secolul al XV-lea, cu ocazia unei extinderi în stil gotic. Deosebit de valoroase sunt frescele care reprezintă legendă sfanțului Ladislau în care apare și imaginea unui războinic migrator cuman. Legendă se referă la bătălia de la Chiraleș din 1064. Aceste picturi murale au fost acoperite cu ocazia Reformei și au fost redescoperite în secolul al XIX-lea. Interiorul fortificației are o suprafață de 1852 metri patrati, biserica aflându-se
Biserica fortificată din Dârjiu () [Corola-website/Science/324919_a_326248]
-
geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]