3,813 matches
-
pădure se auzi un țipăt de pasăre iar pe cer, un vultur, descria o curbă măreață, aproape de soare. -E timpul nuntirii! - zise fata cu un glas, de data aceasta mai cald, mai dulce, mai lipicios, ce primăvară frumoasă, Doamneeee!- se minună ea în fața naturii deschise. Și opriră trăsura. Fata coborî. Norocel o sprijini, luînd-o de mijlocelul ei subțire și-o puse ca pe-o păpușă jos pe covorul verde al ierbii. Ea se lăsă în brațele lui moale ca un fulg
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
cu fața lor luminată și curată, cu părul prins în bucle și aripile dantelate învăluind în valuri de bucurie, drumul spre biserică. Ajunși aici, au intrat, au îngenunchiat și odată cu necuvântătoarele au început să cânte un psalm Sfântului Soare, acesta minunându-se de acestă biserică vie. S-a hotărât să ajungă și el aici spre a le mulțumi, dar deodată de acolo de Sus, un glas blând i-a spus cu pioșenie; azi voi trimite câțiva dintre copii mei îngeri, la
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
M-am abandonat acestei explicații, mai ales că nu l-am revăzut curând nici pe binefăcătorul meu. Vara era pe trecute când, într-o dimineață, zării printre hârtiile de pe birou cartea de vizită a fostei mele colege de școală. Mă minunai cum nu-mi căzuse sub priviri atâta vreme. Mă decisei să trec neîntârziat pe la ea. Gândul iminentei întâlniri mă optimiza. Un elan aproape tineresc mă impulsiona. Îmi petrecui parte din zi fredonând și alegând ținuta cea mai potrivită pentru vizită
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
pa jirisajas khere, kaθe, dowrus, kana lojisardas bukurosos ekhethanesθe p'e phurăça and-i magazia ke mukhasas la ćući, dikhle la tïkmïśi kaśtença. Zer mangelas te źanel tot, i phuri phendas o phuresqe te anlatïrel laqe an saw' felos pasajas kodă minuna. Pa o phuro povestisardas laqe źi o ćel maj cigno hïzmeci. Dupo ekh zijs saw duj, i phuri diśindas kibor diśindas pa inipa phendas p'e gïndoja bes-bellis: -Tu źa tuqe pàle and-o veś pa rodi o pitikos. Vaker lesqe
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
o ćowrre manuśes te źal pàle te rodel o pitikos pa te vakerel lesqe șo denledi oj, i phuri. Rodjas leș but-but, źipos arakhas leș. -Phurea, șo pasajas ? rästisajas ekh buka po lesθe o pitikos, banujindos ke mangela lesθar aver minuna. Laźavdo, o phuro să ïndreznisajas te pukhel ke lesθe o phură laqe diśinimaça ke na ujar, pa o pitikos ujmisajas kidibore diśinimasθar aravdo kaj și ekhe rromnă. Puśtas o phures puterdesθe: -Pa tu kjar mangesa te-s baro themorresqo ? -Ni
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
andar o veś karik p'e kheresθe. Șo pasajasas ? O pitikos parrodasas leș and-o śośoj. Traśavdo khajnes, naśelas śośojikanesθe karik-o palatos o phurăqo - o themorresqe barăqo, cidindos nadeźdă ke oj ka kerel kekh ćipos lesqe, dake ka penʒarel leș... Ama... minuna ! And-o than o palatosqo - ekh moćurla bari-bari, pa op-o mâlos kolaqo baśelas ekh broska, sajăθar źungasas, sajăθar milă țuț. O cigno śośoj kaśtïrdas la and-o veś, źanindos o'-da ke niekhderji i broska hen o śośoj na kerde kher
IEPURELE ȘI BROASCA RÂIOASĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379836_a_381165]
-
palatul, apoi plătesc toată lucrarea ta și pleci om bogat de la mine! Fără prea multă vorbă Nerun se și apucă de lucru. Lucra din zori ți până se lăsa noaptea. Zugrăvi cu peisaje minunate saloanele de la intrare. Realiză și tablouri minunate pentru fiecare cameră, luate la rând. Saloanele cele mai mari le lăsă pentru zugrăvit la sfârșit, ca să aibă timp să-și imagineze cele mai frumoase scene. La început lucra cu migală, de frică să nu greșească ceva care s-o
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
piață, se adună o mulțime mare de oameni să asiste la o predică. Printre cei din preajma celor doi misionari, se afla negustorul Arnok, toată familia Halditei, chiar și băiatul lor, Bazuk, cel cu mâna fracturată. Toți cei adunați acolo se minunau de relatările misionarilor despre cum au putut să vindece ei mâna copilului doar printr-o simplă rugăciune. Atunci începură să aducă bolnavi cu felurile suferințe de din prin cetate, și să implore pe misionari să-i vindece și pe ei
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
avut unele motive să fiu mândră, poate chiar îngâmfată, să urmăresc prietenii doar în compania odraslelor de familii sus-puse. Și totuși, nu e deloc așa! Cu mine se petrece un fapt curios, acea reîntoarcere a sentimentului de nostalgie față de locurile minunate în care au trăit generațiile trecute, satele acelea de munte liniștite, pline de poezie. Simt că se întâmplă asta cu mine, deși părinții mei s-au aclimatizat cu viața din București de mai bine de treizeci de ani. Sunt bucureșteancă
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
de pași, că și văzură un căprior într-un luminiș. Ionuț, extaziat de priveliștea apărută pe neașteptate, dădu glas tare: - Bunica, vezi ce blană roșcată și lucioasă are? Și ce cornițe ! - Da, puiule, Dumnezeu a făcut creaturile Sale să fie minunate, să te bucuri când le vezi în pădure. Să fie lumea cât mai frumoasă, să vină copiii cu drag s-o vadă ! Căpriorul dispăru în desiș. Dar ceva foșni printre tufe. A, nu fusese decât o pasăre, un sturz. Pasăre
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
ora 8,00 și afară tot întuneric! Cică așa e...cu meridianele. Colegul nostru alesese acest hotel pentru micul dejun pantagruelic, din ofertă. Chiar așa a fost. Noi, fetele, am ciugulit câte ceva. El, în schimb, trăia un adevărat răsfăț! Te minunai cum un om așa de slab poate mânca, cu pofta, cât trei bărbați masivi! I-am făcut și o fotografie, pentru bunica lui, ca să fie convinsă că n-a răbdat foamea prin străini. Orașul ne aștepta să-l descoperim, cu
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
îl speria pur și simplu. A vizitat Cișmigiul și Herăstrăul și s-a îndrăgostit de aceste parcuri, așa cum i s-a întâmplat și cu celelalte pe care le-a descoperit ulterior. A văzut Intercontinentalul și Casa Scânteii și s-a minunat, privindu-le zeci de minute pe fiecare în parte. A intrat și în câteva muzee și, o singură dată, în Sala Palatului, cu ocazia unui spectacol dat de Teatrul Vasilescu. A rămas mut, minute lungi, fără să clipească. Nu mai
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
mâinile într-un gest de ocrotire a degetelor înghețate, apoi ușor am tras-o spre mine, simțeam parfumul femeii tinere, am cuprins-o în brațe pentru ai transmite din căldura trupului meu, părul castaniu îmi gâdila obrajii, era plăcut, era minunată clipa ce o trăiam, aș fi vrut să se prelungească peste timp, doream să o imortalizez, să rămână pentru veșnicie acolo, în brațele mele. Am intrat în sala de cinema, era cald, am scos hainele groase, apoi cu ele în
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
mai luminos și fără de durată. Iubește-mă fără să-mi ceri nimic și în azurul meu am să-ți ridic statui și tronuri mândre de regină și imnuri de iubire am să-ți cânt înveșmântând apoi orice cuvânt în straie minunate de lumină. Iubește-mă cu patimă,mereu, așa cum te iubesc de-o viață eu. Să nu mă-ntrebi Să nu mă-ntrebi de ce nu am plecat, căci mult prea des chiar eu m-am întrebat și n-am găsit răspunsul
IUBEŞTE-MĂ SĂ NU MĂ-NTREBI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381832_a_383161]
-
Sus. N-ai ce le face și basta! Dulăul o luă la deal cu zgâtiile behăind încetunel a izmeneală, ușurate că scăpaseră și nu se opriseră decât în dreptul ușii nevoind să treacă pragul dincolo de care te holbai mătăluță, trezit și minunat de întâmplare, nu și speriat! Să nu fi priceput primejdia ori să fi fost de-atunci bărbătos cum își dorea bună-ta? Zău așa, nu râde, copile! Te-ndemnam cu glasul să le slobozești la adăpost, când galenții mă-nșelară
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
mare cu blană lungă... scăpând de la foc vreun țânc... adunând la stână vreo turmă rătăcită din sperietură... ori trăgând de funie vreo junincă ne-nvățată cu drumul dintre locul de pășunat și ogradă... Și multe de-astea au dat înconjur satului minunând oamenii vreme îndelungată... Unde-i acum câinele acela?! Unde să se fi dus?! Hotărât, pe-acolo pe unde era nevoie de-așa sprijin... Da’ știi ceva?! M-am tot frământat... Dacă nu era câine?! Și-atunci... ce să fi fost
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
recunoscură că, prizonierele racilor fiind, fuseseră obligate să depună mărturie falsă, iar Somn îi ceru mâna Stelei în fața tuturor peștilor. Când fata accesptă să îi devină soție, regele peștilor își întinse mulțumit mustățile, gândindu-se deja la mesele bogate și minunate pe care le putea organiza nora lui. În nopțile cu lună plină, la stânca asemănătoare unui chip de om, cunoscută sub numele de Stânca Moșului, pescarii povestesc că apare o femeie neasemuit de frumoasă, care pare să caute pe cineva
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]
-
din țara noastră, evenimente care ne macină sufletele, se amintesc, se păstrează și se duc mai departe tradițiile și obiceiurile - tezaurul sufletului românesc. Echipa menționează într-un articol, cuvintele poetului Vasile Alecsandri: „Poți să cutreieri lumea toată și să te minunezi de rezultatele civilizației, dar nimic nu-i mai fermecător decât călcâiul de pământ pe care te-ai născut”. Sunt convinsă că iubirea călăuzește sufletele celor care de ȘAPTE ANI trudesc cu pasiune la acest post de radio și la această
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
cununie familia ungurencei s-a pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
iarnă. Decorul amenajat în studio, era format din bulgări de vată și o sanie mare. Aveau costumele similare cu cele școlare, dar în culori diferite. Cămășile pepit, cu roz și alb, fetele purtau fustițe albe, iar băieții pantaloni albi. Erau minunați. Nu exersaseră mișcarea scenică, iar dirijorul se supărase la un moment dat pe ei. Trebuiau să imite jocul cu bulgări de zăpadă și bucuria copiilor în sezonul de iarnă. Însă afară era o toamnă blândă și ei nu reușeau să
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]
-
plecă spre faleză, luând-o încolo spre Ghebaură, cu pași înceți, dar siguri. Uitându-se după el, căpitanul și Sile tăcură o perioadă. Vasile se bucura că putuse să-i fie de folos omului și vecinul lui cel tânăr se minuna de câini și de întâmplarea cu omul bolnav de epilepsie. Nu-i venea să creadă că datorită unor câini, el și prietenul său îl descoperiseră și îl salvaseră. Cățelușul și ceilalți câini tăcuseră acum și îi priveau atent. La un
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
ce vor deveni treaptă reîncepătoare a spectacolului sublim de altădată, năzuind spre desăvârșirea frumuseții muzicii ușoare au să aibă în frunte pe artista Stela Enache. Nu încape nicio îndoială că așa va fi. Stela Enache și generația aurorală de interpreți minunați de muzică ușoară românească sunt comoara culturală înstelată, așadar, de numele anume potrivit: Stela! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com). Referință Bibliografică: Stela Enache. Semănând iubire, seceri iubire...! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1427, Anul
STELA ENACHE. SEMĂNÂND IUBIRE, SECERI IUBIRE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382088_a_383417]
-
Fruntea spre pământ și-o pleacă, Ochii lui în lacrimi joacă. Face cruce în neștire, Cu credință și iubire, Copleșit de întâmplare Și spune cu voce tare: - Doamne, îți făgăduiesc Mănăstire să zidesc, Lumea să îngenuncheze În veci să se minuneze! Apoi cheamă un arcaș, Cel mai falnic flăcăiaș Și îi dă scurtă poruncă: - Ia în șa de te aruncă Și te du-n sălbăticie Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
dar tot timpul îl enervase această verificare stupidă-. -Știu, dar este o formalitate, vă rog să vă conformați. După ce Mihai a răspuns la întrebările de identificare ale subcomisarului Veniamin Ciupercă , a început ancheta propriu-zisă. -Mă uit la dumneavoastră și mă minunez: cum ați putut domnule să faceți asemenea prostie? Sunteți avocat, un om cu oarece demnitate, cu trecere în societate, cum să vă pretați la așa ceva? Auzi pedofilie! -ultimele cuvinte, Ciupercă, le-a scuipat mai mult, își arăta scârba pe față
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380292_a_381621]
-
pe Kim. Îngrijorată a început să miorlăie și să se frece de picioarele mele și până nu am luat-o în brațe nu s-a potolit. Stăteam acum amândoi și îi priveam pe toți unchii și toate mătușile și ne minunam de cât sunt și pe unde au ajuns. Plecați din Bucovina împânziseră globul cu numele lor și acum se reântâlniseră spre a povesti despre copilăriile lor fericite. - I-a zi, măi vere, cum ai mâncat tu numai fripturi și cartofo
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]