2,739 matches
-
închide. O scară urcă la o ferestră deschisă spre cer. O ISTORIE? Moș Costache Buraga face un nod divin între obiect și sacralitate. El le trezește la viață prin redarea trăirii lor. Un popor care-și plânge morții nu moare. Mioara Beinat Cu îngerii în brațe “Se deschide ușa. Cine privi atent, văzu întâi un ciomag introdus în deschizătura ușii și care avea parcă menirea să cerceteze înăuntru, părea un început de joc al păpușilor care-ți putea oferi nenumărate surprize
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
prețuiască valoarea, am reușit să văd deschisă expoziția “, a declarat, emoționată Mărioara Buraga. ,, Le mulțumesc din suflet domnului director Ioan Mancaș, fostului director al muzeului, Constantin Popescu, precum și bunei mele prietene care m-a susținut în permanență în demersurile mele, Mioara Beinat. De asemenea, nu pot să nu îndrept un gând pios și către regretata muzeografă Doina Rotaru. Toți acești oameni m-au ajutat la organizarea expoziției “, a adăugat fiica soților Buraga. ,,Poftit-au mulți de pe alte meleaguri să vadă, să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este epitetul din structura Duioaselor dureri. Evidențiat prin inversiune poetică, acest epitet semnifică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel. Balada Miorița încifrează rezolvarea crizei sacrificiale 12, mitul devenind de o rară complexitate prin soluția creștină a nunții cosmice, specifică spiritului creștinismului cosmic răsăritean, despre care a scris pagini esențiale Mircea Eliade (Mioara năzdrăvană)13. Numai că elitele politice și culturale n-au avut, decât arareori, apetența înțelegerii mitului național. Deși nu s-a ocupat special de Miorița, Eminescu a pus în concept ceea ce balada punea în imagine mitic-artistică. Gândirea lui politică pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
grijă, ferindu-se de lațul capcanei. Dihăniile se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zîmbet (1); 817/199/73/126/1 oaie: lînă (116); animal (114); blană (46); creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu; durabil; enigmă; ereditar; evreiesc; experiență; fertil; fost; gol; greutate; ie; important, a ști cine ești; insignifiant; început; legendă; matur; meșteșug; mioară; mîndru; moștenit; natal; din neam; din neam în neam; neamuri; nemuritor; nepăsare; nostru; old pămîntean; pași; patrimoniu; permanent; piele; ploi; pom; posesiv; preț; de preț; prețios; rădăcini; respect; responsabilitate; rudă; rudenie; rustic; saci; sacru; Sarmizegetusa; school; sînge; stimă; din străbuni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se poate regăsi; un spectacol împotriva uitării unui sistem concentraționar, a "mașinii de vînt" care nu seamănă doar vrajbă și furtună, care nu distruge doar "celula de bază a societății", ci minează din interior echilibrul și așa precar al omului." Mioara Adina Avram ("Monitorul", 17 iunie 2000) Părerea autorului " Mașina de vînt", nefiind nici publicată, nici jucată, e o piesă care, deocamdată, se sprijină pe opiniile lectorilor ocazionali și pe convingerile mele estetice și etice ceea ce o recomandă și pentru publicare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile care-or ploua / Acelea m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-a-ngropa? / Soarele și cu luna, / Stelele pe jumătate / Și luna a treia parte. / Preuții și lăutarii / Ți-or fi munții cei mai mari. / Paltinii și căprănașii / Ți-or fi ai tăi pretenașii.../ Da pe tine cine te-a jeli? / Mioarele când or veni, / Că n-are cine le mulge, / Nici la strungă cine le duce."172 În ritualul "Marii Treceri", Soarele sfințește legăturile dintre lumea de aici și lumea de dincolo, înlănțuind răul și descătușând lucrarea binelui: "Roagă-te lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dimensiunea spațială a imaginarului poetic: Din cerurile albastre; pe lac; Trec nourii pe ceri 7. Metafora din sintagma turme călătoare sugerează ideea că norii albi, cu formele lor schimbătoare, se mișcă lent și imprevizibil pe cer, asemeni unui cârd de mioare. Imaginea dinamică creată prin această metaforă armonizează teluricul și cosmicul sub semnul „marii treceri“, al devenirii universale. O altă figură de stil semnificativă din strofa a doua este epitetul din structura Duioaselor dureri. Evidențiat prin inversiune poetică, acest epitet semnifică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
noapte de război (1930); Patul lui Procust (1933); Bălcescu (1948); Caragiale în vremea lui (1957); Un om între oameni (1957); Teze și antiteze (1936); Modalitatea estetică a teatrului (1937); Husserl. O introducere în filosofia fenomenologică (1938); Turnul de fildeș (1950); Mioara (1929); Danton (1933); Transcendentalia (1931). Creația lui Camil Petrescu reprezintă o nouă viziune asupra universului uman, asupra dramei intelectualului, o viziune de tip autenticist și un apel la tehnicile de analiză psihologică. În romanele sale încearcă o sincronizare a literaturii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vremea aceea, trebuie să se știe cine erau de fapt "animalele de la fermă ", o specie aproape dispărută, care nu se mai găsește decât în magazinele de jucării, în cărțile sau în cântecele pentru copii: Plouă, plouă, ciobănița mea Adă-ți mioarele dalbe La adăpost, în casă, colea, Vin' la mine, ciobănița mea... Familia necuvântătoarelor, propria noastră Arcă a lui Noe, era formată din: șase vaci, un cal, o capră, un porc (dar nu cu normă întreagă, căci bietul de el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de sat din comuna Urechești se numește așa, pentru că aduce aminte, spuneau bătrânii, că în acel loc cel dintâi om care și-a făcut sălaș aici ar fi fost Baba Dochia. Chiar dacă era bătrână, ea avea sute de oi și mioare care îi dădeau hrana și cele trebuincioase de îmbrăcat. Că de aceea se vorbește în popor de cojoacele Babei Dochia, pe care ea le schimbă la început de Mărțișor. Dar odată, pe când ea se afla cu turmele sale în lunca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
forțelor intelectuale de care dispun elevii, în sensul supraaprecierii sau subaprecierii acestora, precum și o dozare necorespunzătoare a materialului instructiveducativ. 1 Marin Drăguleț, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. p.7. 11 În ceea ce privește studiul Limbii romane, Mioara Avram sublinia că studiul gramaticii este strâns legat de dezvoltarea gândirii logice, în special îmbinarea cuvintelor și modul de organizare a construcțiilor sintactice fiind cele care dovedesc claritatea sau confuzia din gândire, având consecințe asupra felului cum sunt înțelese ideile
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara Avram, op.citata, p.10. 12 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ Fenomen complex, apărat odată cu primul om, și despre care nici până azi nu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara Avram, op.citata, p.10. 12 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ Fenomen complex, apărat odată cu primul om, și despre care nici până azi nu s-a spus încă totul, gândirea este considerată "1. Facultatea, superioară a creierului omenesc
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
dacă este o evocare, timpul cel mai potrivit este imperfectul, pe când într-o narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
se face înțeles. Atingerea acestui țel constituie, totodată, contribuția cea mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
forțelor intelectuale de care dispun elevii, în sensul supraaprecierii sau subaprecierii acestora, precum și o dozare necorespunzătoare a materialului instructiveducativ. 1 Marin Drăguleț, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974. p.7. 11 În ceea ce privește studiul Limbii romane, Mioara Avram sublinia că studiul gramaticii este strâns legat de dezvoltarea gândirii logice, în special îmbinarea cuvintelor și modul de organizare a construcțiilor sintactice fiind cele care dovedesc claritatea sau confuzia din gândire, având consecințe asupra felului cum sunt înțelese ideile
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara Avram, op.citata, p.10. 12 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ Fenomen complex, apărat odată cu primul om, și despre care nici până azi nu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii” și ca „Limba și legile ei dezvoltă gândirea”.3 2 Mioara Avram, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., Bucurerești, 1936, p.10. 3 apud. Mioara Avram, op.citata, p.10. 12 GÂNDIRE, LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ Fenomen complex, apărat odată cu primul om, și despre care nici până azi nu s-a spus încă totul, gândirea este considerată "1. Facultatea, superioară a creierului omenesc
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
dacă este o evocare, timpul cel mai potrivit este imperfectul, pe când într-o narațiune timpul povestirii este perfectul compus sau imperfectul. Un efect neplăcut îl dă, desigur, folosirea mai multor timpuri într-o cornpoziție 83. În lucrarea "Gramatica pentru toți". Mioara Avram se oprește în Încheiere asupra celor mai frecvente abateri de la normele gramaticale ale exprimării corecte, și este interesant că aceste abateri se regăsesc si astăzi în exprimarea orală și scrisă a elevilor din gimnaziu. Abaterile acestea pot avea drept
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
se face înțeles. Atingerea acestui țel constituie, totodată, contribuția cea mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Fred Vasilescu. Într-o însemnare din Note zilnice, autorul recunoaște, după un hiatus de memorie, că personajele feminine par a se înrudi, iar explicația nu o găsește decât în latențele inconștientului: "E un fel de cronică asemenea cu aceea din Mioara, în care ... și aici nu-mi amintesc numele personajului, dar după puțină ezitare, Ema ... și către d-na (și iată ceea ce e ciudat), căci Ema seamănă cu Emilia din Patul lui Procust. Niciodată n-am remarcat asta. Femeile astea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]