2,203 matches
-
este vocea poporului și fiindcă [eu] dau înțeles glasului poporului, sunt eu vocea lui Dumnezeu... căci, în cumpăna lumii, suntem una. 2254 Ultima încercare pacifică d-a împiedeca unirea cu Polonia. Prințul iese necedând. ACTUL II Boierii vorbesc de lunatecia Mirei, de scopurile Domnului de-a închina țara la poloni, de căderea lui Mihai și P[opa] li spune că ar esista un fiu al lui Mihai venit anume în Moldova pentru a căpăta domnia, că Eremia e sec. [că] se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
regelui. P[opa] ascultă. Îl consilie pe Domn - scena din Don Carlos - Filipp-Posa. El râde. Mira apoi Miron. Amor. Popa, ascuns, arată Magdalinei [otrava]. Magdalina și Mira. Omorul ei. Scena ultimă * Boierii, cari vor a se retrage, vorbesc de lunatecia Mirei ca d-un secret, de scopurile Domnului, de căderea lui Mihai. Toma li // spune despre un fiu al lui Mihai care-ar petrece în Moldova cu gând de-a se domni, una, și, a doua, li spune că îi invită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și, a doua, li spune că îi invită la o comedie peste un ceas, care se va întîmpla în Curtea domnească și ei să vie când or auzi clopotele, ca să vadă totodată și pe fiul lui Mihai...... ei se retrag... Mira-i urmărește cu ochii și se bucură de tăcerea nopții, care crește din ce în ce, când deodată apare Miron. {EminescuOpVIII 240} SCENA Cu tot focul cu care el îi declara, un accent de disperare și nebunie se strecoară prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în sfârșit am găsit în lume visul meu" - el iese. Magdalina și Mira. Siluirea la omor. Toma dă semn de clopot. Clopotul s-aude. Boierii, Domnul și Magdalina - care aleargă lângă el cu țorțe - Miron care aleargă de ia pe Mira moartă-n brațele lui. - Scena cunoscută. * [ACTUL III] ACT III Scena din act[ul] ultim a lui Clavigo [MIRON-ȘTEFAN] O, ridicați capacul ca s-o văd, pala față, Cu buze-nvinețite, cu ochii cei de gheață Ce moartea turburată, stingând adâncul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lor, Făcu să nu mai aibă nici raze, nici izvor. Toma vine și îi consilie mai întîi să aibă speranță - în urmă, când rămâne neconsolat, îi descopere că e tatăl lui și-i promite a o învia. * [TOMA NOUR] (din Mira) Trecutul meu june, o, trecutul meu e înfiorător... e un pustiu în care nu găsești nimica decât schelete uscate de morți. De mic am învățat a blăstăma pe tatăl meu precum un copil învață prima sa rugăciune. Căutam adevărul acolo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiu Domnul Moldovei?... Te-am ridicat ca să am de unde să te arunc, pentru ca să te sfarăm ca un sculptor ce sfarmă o marmură proastă. Nimic în trecut, nimic în viitor, cu ce drept ai cere ca prezentul să-ți fie mare? Mira? Te iubește Mira. Sunt prea beat de vinul mișeliei ca să las să te înșele spuma ce-a mai rămas în cupa vieței mele! Află și fă-te piatră... Pe Mira... o iubesc eu, o iubesc cât te urăsc pe tine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce drept ai cere ca prezentul să-ți fie mare? Mira? Te iubește Mira. Sunt prea beat de vinul mișeliei ca să las să te înșele spuma ce-a mai rămas în cupa vieței mele! Află și fă-te piatră... Pe Mira... o iubesc eu, o iubesc cât te urăsc pe tine. O iubesc cum iubește Satana nelegiuirea. De pe tronul acela pe care încă azi te poți sui, mâni ba, ai putea să vezi capul meu rânjind în vârful țepei dispreț vânăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E]NA]I [MIRON-ȘTEFAN] De-ar fi marmură, aș fi topit-o cu lacrimele mele, aș fi făcut-o abur cu sufletul meu cel amar... dar a fost pământ și l-am scormolit cu unghiile. * ACT V, [SCENA]3 [MIRON-ȘTEFAN] Mira, Doamna lumei ar fi încă femeie, și eu voi ca iubita sufletului meu să fie o zeitate, să domnească peste mult mai mult - adică peste inima mea. Inima mea, acest pustiu nemărginit populat de umbrele durerii, de lumile palide ale
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gata să-l omoare - recade înamorată în brațele sale - El o respinge Ea se omoară. 2 2254 ACT I MARCU ACT II ANNA MOVILA ACT V Noaptea de rege. În noaptea cea de rege. ACT DIN URMĂ 1. MIRA 2. MIRA, TRIMISUL 3. MIRA, MARCUL (Toma știe că Anna Movilă e acel monstru afurisit care încurcă tot și se decide s-o piarză pe ea întîi, pentru ca să-i poată reuși planurile. Marcu, fiu de Domn, singur urmărește ideea d-a se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiară, cu toate că este înamorat nebun de îngerul gîndirei, d-acea umbră lunatecă. Urmărind lunateca, el vede că intră în Curtea Domnească. II. SCENE 2254 [MIRON-ȘTEFAN] Ce face Mira? [UN GLAS] Bine, te-așteaptă; te duci curând după ea? 2 2254 MIRA, PINT[E]A [MIRA] Fugi, Pinte, căci Moldova arde-n urmele lor. {EminescuOpVIII 250} 3 2255 RĂZVAN Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Nu sunt eu Vodă. ARH[IEREUL] De ești Vodă este o mare deosebire între noi doi, voi, în brațele voastre - adulteriul încoronat; eu, în brațele mele - virtutea moartă. RĂZ[VAN] Cutezătorule! (vrea să dea în arh[iereu], care ține pe Mira înainte-i) ARH[IEREUL] Lovește! RĂZVAN (scapă fierul din mînă) ARH[IEREUL] Vedeți, boieri, nelegiuirea pe tronul Moldovei, Vodă strângând în brațe p-o țiitoare care a omorît-o pe fiica lui... Da, ai omorît-o, spune că nu, spune că nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lacrima-i atât de amară încît, căzută în oceanul amor, l-ar face d-o mie de ori mai amar, l-ar face venin. 12 2254 O lacrimă de otravă care face să spume în furie * oceanul unui *** D. GLASUL MIREI 1 2254 daca toată ființa mea, toate zilele mele s-ar putea soarbe într-o picătură de aur. 2 2254 Să scald gândurile mele printre sufletele valurilor mării. 3 2258 Am rupt inima mea și-am pus-o-n sînu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
singur om în lume fu cunoscut fidel, Un singur suflet știe toate tainele sale, Dureri neîmpărțite de suflete mortale Și acel om, firește, cărui el încrezu Tot sufletu-i, viața, speranța lui, fuși tu, Și l-ai trădat. [CAVALERUL] O, Mira *, amorul meu cel mare {EminescuOpVIII 312} [REGINA] Nu am scuzat eu toate cu el? A mea iertare, Iertarea că d-iubire m-ai înșelat pe mine, Că mi-ai răpit cu-amoru-ți mărirea de regine, Că m-ai ținut închisă, o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O, Sara, [-'- - ]-mi Sara! [Nu] te silesc, deschide... Dorești, spre a deschide, să îmi înstrun chitara? [REGINA] Nu-i vreme de iubire... Regele-i foc și pară, L-a revoltat în suflet minciuna temerară. [CAVALERUL] [(apart)] Cum va orbi pe Mira coroana luminată Ce frunței ei marmorei îi fuse destinată! O văd și mai frumoasă, mult mlădiată-n îmblet, Pădurile ei negre iluminând c-un zâmbet. [REGINA] Pe tine, cavalere, te voi vedea pierdut... Singur îmblînd prin lume, pierind necunoscut, Urât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în rezidență, împăratul despărți pe fiica protostratorului său (marelui comis) Manoil Kamytzes de bărbatul cu care ea trăia în legitimă căsătorie și-o trimise cu nuntași aleși la împăcatul Chrysos, care și făcu pe loc nuntă. La masa cea mare mirele se arătă foarte destoinic în serviciul lui Bacchus, și când mireasa, după obiceiul grecesc de atuncea, nu voia nici să beie nici să mănânce, nici să urmeze invitărilor lui, el, cuprins de mânie, începu s-o mustre și s-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și în ultimul paragraf. Însă naratorul auctorial are ultimul cuvînt. Prin relatarea sa laconică, moartea lui Granny se transformă într-un gest care dezvăluie încă o dată întreaga ei personalitate: Pentru a doua oară nu era nici un semn. Din nou nici un mire, iar preotul în casă. Nu putea să-și amintească altă tristețe, pentru că această durere le ștersese pe toate. O, nu, nu e nimic mai crud decît asta nu o voi ierta niciodată. Se întinse respirînd adînc și expiră lumina 525
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
slavona, din care va și traduce. Este silit să plece din Constantinopol (poate din cauza stăpânirii turcești) și vine în Țara Românească (prin 1603-1605), unde va fi numit egumen al mănăstirii Dealu. În 1605 primește și titlul onorific de mitropolit al Mirelor. Participă activ la viața politică, învățatul egumen, minte lucidă și dreaptă, bucurându-se de aprecierea domnitorilor. M. a scris numai în limba greacă, limbă de circulație în mediile culte românești. Viața și petrecerea cuvioasei maicii noastre Parascheva cea Nouă din
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
Repere bibliografice: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1898-1899; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1933, 157-179; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, București, 1942, 47-75; Zamfirescu, Studii, 184-204; Matei al Mirelor, LRV, II, 226-233; Dicț. lit. 1900, 557; Păcurariu, Dicț. teolog., 254-255; Dicț. scriit. rom., III, 128-129. C.T.
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
, Horia (pseudonim al lui Marcel Halpern-Philippescu; 13.II.1923, Suceava - 24.VII.2002, București), prozator și traducător. Este fiul Mirei și al lui Iosif Halpern, profesor. Studiază limba și literatura engleză la Facultatea de Litere a Universității București, secția filologie modernă. Între 1944 și 1947 a fost reporter la ziarele „Momentul”, „Sportul”, „Ediția” și apoi redactor la „România liberă” și
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
Kiropol, Ilie Constantin, Aron Cotruș, Andrei Codrescu, Magdalena Constantinescu, Grigore Cugler, Virgil Ierunca, Dinu Ianculescu, Vintilă Horia, N.I. Herescu, Florica Elena Lorinț, Traian Lalescu, Șt. Munteanu, Valeriu Oișteanu, Petre Pascu, N. Petre, V. Posteucă, Eugen Relgis, Teodor Scarlat, Horia Stamatu, Mira Simian, Margareta Sterian, Marin Sârbulescu, Doina Uricariu ș.a. „Cu «Mele» Ștefan Baciu merge însă dincolo de «România Mare» - constată în 1980 Horia Stamatu - și am putea spune că trece la un fel de «ecumenism liric modern», unic în momentul de față
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
trece la un fel de «ecumenism liric modern», unic în momentul de față, pentru că ceva asemănător revistei «Mele» nu mai există în alte părți”. În caietele speciale dedicate scriitorilor români (Ion Barbu, Grigore Cugler, Urmuz, Marin Sârbulescu, Victor Valeriu Martinescu, Mira Simian, Haig Acterian, Emil Gulian ș.a.), M. mai publică texte memorialistice și cronici la volume de versuri semnate de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Goma, Pericle Martinescu, Emil Cioran, Al. Paleologu, Sanda Stolojan ș.a. În ceea ce privește scriitorii străini, predilecția pentru lirica
MELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288082_a_289411]
-
în acest moment un mare succes: „Un roman senzațional, excelent scenariu pentru un film de propagandă, antifascist și anticomunist, dar nu este deloc artă contemplativă...” Alături de „Cronica literară”, apar și alte rubrici permanente: „Cronica plastică” și „Cronica muzicală”, susținute de Mira Simian-Baciu, „Cronica măruntă”, dedicată mai ales revistelor exilului („România” din Buenos Aires, „Îndreptar”, „Cuget românesc”, „Caete de dor”), dar rezervând un spațiu și aniversărilor sau comemorărilor, „Cronica socială”, „Idei, oameni, fapte”, „Ultima oră” și „Bibliografie”. M.P.-C.
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
Editura Arc, Chișin)u, 1998, capitolul ,,Echilibrul puterii”). (1973). ,,The balance of power and internațional order”. În Alan James (editor), The Bases of Internațional Order. London: Oxford University Press. (1977). Systems of States. Atlantic Heights, N. J.: Humanities Press. Wilkins, Miră (1974). The Maturing of Multinațional Enterprise: American Business Abroad from 1914 to 1970. Cambridge: Harvard University Press. Williams, William A. (1962). The Tragedy of American Diplomacy, ediție revizuit). New York: Dell. Williamson, Oliver E. (1965). ,,A dynamic theory of inter-firm behavior
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din această mică serie, cel din 10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la Dealul și „cartea“ miniată la Iași, la 9 decembrie 162713. Moda, cuvântul îi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]