3,075 matches
-
ei, Ontologia umană și cunoașterea (1939; Premiul Fundațiilor Regale), o incitantă disertație filosofică pe tema destinului creștin al omenirii. În 1936 publică, sub pseudonimul Sergiu Vladimir, Jurnalul unui om inutil, iar un an mai târziu, un volum de versuri intitulat Mirele de Miazănoapte. Confesiunile din Jurnalul unui om inutil rețin atât prin sinceritatea tonului, cât și prin expresia lor, când nonșalantă, când plină de aplomb. Sunt aduse în prim-plan tribulații erotice, cu accent pe reverberația lor lăuntrică, amplu analizată, într-
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
o poezie a stărilor elegiace, melancolice, izvorâtă dintr-un fond sufletesc traversat de visuri, amintiri, speranțe înăbușite. Trăirile, comunicate deloc plat, ba chiar sugestiv, par să alunece într-un plan ireal, cu un halou și rezonanțe subtile, uneori metafizice. În Mirele de Miazănoapte este proiectat liric un peisaj crepuscular, evanescent, generator de mister și nostalgie, atmosfera fiind asemănătoare aceleia din Întunecatul April al lui Emil Botta. I. a mai publicat manuale didactice și lucrări de specialitate, a făcut traduceri de același
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
de același tip din franceză, italiană, germană și a tălmăcit în aceste limbi din lirica lui Mihai Eminescu. A dat, de asemenea, o transpunere în românește a romanului O viață de Christian Barnard. SCRIERI: Jurnalul unui om inutil, București, 1936; Mirele de Miazănoapte, București, 1937; Ontologia umană și cunoașterea, București, 1939. Traduceri: Christian Barnard, O viață, București, 1971. Repere bibliografice: Ar. A. [Arșavir Acterian], „Mirele de Miazănoapte”, VRA, 1937, 512; Călinescu, Ist. lit. (1982), 955; Micu, „Gândirea”, 969; Scrisoare de la Cristina
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
în românește a romanului O viață de Christian Barnard. SCRIERI: Jurnalul unui om inutil, București, 1936; Mirele de Miazănoapte, București, 1937; Ontologia umană și cunoașterea, București, 1939. Traduceri: Christian Barnard, O viață, București, 1971. Repere bibliografice: Ar. A. [Arșavir Acterian], „Mirele de Miazănoapte”, VRA, 1937, 512; Călinescu, Ist. lit. (1982), 955; Micu, „Gândirea”, 969; Scrisoare de la Cristina Ionescu. 1980, ADLTR, I-34; George, Reveniri, 171-175. C.Bz.
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
încă din Lăcuste și aeroporturi (1972), pentru a se accentua în Aerul de sub fluturi (1974; Premiul Asociației Scriitorilor din București), cartea cea mai bine primită de critică. Romanele Elvira și locotenentul (1978), Iluzia (1981), Cârtița albă (1984) și Cămașa de mire (1985), cu tentă autobiografică, sunt destul de schematice și teziste, nereușind să compenseze, prin ușurința de a povesti, lipsa de autenticitate a dramelor, rezolvate neconvingător. Eseistul, în general informat și cu apetit teoretic, abordează în Analogia suverană (1975), Creație și implicare
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
București, 1978; Elvira și locotenentul, București, 1978; Ochiul mierlei, Craiova, 1979; Teme și variațiuni, București, 1979; Introducere în opera lui Mircea Eliade, București, 1980; Iluzia, București, 1981; Despre analogie și alte eseuri, București, 1982; Cârtița albă, București, 1984; Cămașa de mire, București, 1985. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, „Azimut”, LCF, 1971, 10; Adrian Popescu, „Azimut”, TR, 1971, 12; Daniel Dimitriu, „Lăcuste și aeroporturi”, CL, 1972, 11; Nicolae Manolescu, „Aerul de sub fluturi”, RL, 1974, 8; Daniel Dimitriu, Naturaliști, caligrafi și alții, CL, 1974
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
din Ardeal”, evocă figura haiducului ardelean Văleanu, iar Astă-seară îl arestăm pe asasin (1967) ilustrează genul romanului polițist. SCRIERI: Într-o gară, București, 1952; Ana Nucului, București, 1953; Prostul, București, 1953; Povestiri, București, 1955; Liniștea iernii, București, 1956; Cămașa de mire, București, 1958; Dimineață de mai, București, 1959; Revedere și alte schițe și nuvele, București, 1960; Poveste de dragoste, București, 1962; Ziua întâlnirilor, București, 1963; Cu ce se șlefuiesc diamantele, București, 1966; Astă-seară îl arestăm pe asasin, București, 1967; Drum de
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
autorul nu-și motivează niciodată recurgerea la alegorie prin dificultățile textului biblic. Preferă mai degrabă să cumuleze interpretările, cam de-a valma, pentru a extrage din fiecare element al textului o cât mai mare bogăție de semnificații. Cântarea, în care mirele e firește Cristos, este o profeție a istoriei mântuirii, iar mireasa este în același timp sufletul care se înalță spre contemplarea lui Dumnezeu, punctul de vedere fiind cel al ascezei monastice. Această concepție asigură unitatea operei care nu se poate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1914). Subiectele vizează, în general, intimitatea casnică și familială, cu accent pe relațiile dintre mamă și copii. Fără să aibă o profunzime deosebită, unele încearcă analiza dramelor feminine, ca în Mireasă: o tânără, care află chiar în ziua nunții că mirele a fugit cu prietena ei cea mai bună, își potolește „sângele aprins” călugărindu-se. Reușitele prozatoarei sunt mai ales pe linia intimismului de salon, a melodramei educative (Departe de lume, Aci, pe pământ), și a documentului evocator (Maialul). Un roman
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
explică mai mult endogamia și tabuul incestului (vezi 3.3.2 și 3.3.3) - insistă asupra faptului că mariajul în afara familiei sau a tribului constituie cel mai eficient mijloc de creare de alianțe. Schimbul de femei (mirese) și bărbați (miri) este prima relație socială serioasă care a servit ca exemplu și a constituit baza pentru toate celelalte schimburi ce leagă și mențin indivizii și familiile împreună în sistemele sociale stabile. Explicațiile expuse mai sus, de nuanță funcționalistă, denotă beneficii importante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2. Criteriul rezidențial" Locul în care se va fixa configurația maritală nou constituită, pentru un timp mai îndelungat sau definitiv, are multiple semnificații pe planul vieții economice, psihosociale și al socializării copiilor. Rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului), iar cea matrilocală, la părinții soției. La aceste forme se mai poate adăuga cea ambilocală (la părinții ambilor soți), în două variante: fie că este indiferent la părinții cărui soț locuiește noul cuplu, fie că locuiește succesiv la părinții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este important ca băieții, chiar căsătorindu-se, să fie păstrați în familia consangvină, pentru a putea fi gata oricând de luptă cuvecinii agresori în apărarea grupului domestic și a bunurilor sale. Cuplul nou format se va stabili deci la rezidența mirelui. Dacă războiul este extern, el se duce mai la distanță, bărbații se deplasează din gospodărie, administrarea acesteia rămânând în grija femeilor. Important este așadar ca fata să stea (cu mire cu tot) în familia ei, pentru a o ajuta pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sale. Cuplul nou format se va stabili deci la rezidența mirelui. Dacă războiul este extern, el se duce mai la distanță, bărbații se deplasează din gospodărie, administrarea acesteia rămânând în grija femeilor. Important este așadar ca fata să stea (cu mire cu tot) în familia ei, pentru a o ajuta pe mamă. Rezidența este, ca urmare, matrilocală (Ember, Ember, 1971). Statutul de ambisau bilocal ca spațiu rezidențial, care înseamnă a locui nu neapărat împreună cu părinții unuia dintre parteneri, ci și în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caracterizare socioantropologică a nunții din centrul Transilvaniei (Valea Frumoasei) este făcută de Achim Mihu (1983). Există însă populații, e adevărat că foarte puține, unde inclusiv desfășurarea căsătoriei este un prilej de ceartă și ostilitate fizică. La gusii din Kenya, familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se jignesc și se bat chiar lângă patul noilor căsătoriți, inclusiv când aceștia sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte sunt caracteristice grupurilor care, deși inamice, practică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte sunt caracteristice grupurilor care, deși inamice, practică totuși căsătoriile între ele, datorită unor condiții tehnoenvironmentale specifice (Harris, 1975a). Componenta economică prezintă următoarele variante: cumpărarea miresei înseamnă că mirele sau rudele apropiate ale acestuia (în primul rând părinții) dau bani sau bunuri părinților sau rudelor miresei. Faptul că mireasa este plătită nu presupune că ea va deveni o sclavă, deși acest sistem se practică în societățile unde femeia are
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o duce greu, de frică să nu fie amenințată să dea înapoi banii sau bunurile primite, pe care de cele mai multe ori nici nu le mai au; în unele societăți (cum ar fi la eschimoșii din nordul Alaskăi), în locul unei plăți, mirele lucrează pentru familia viitoarei mirese; prestarea de servicii în contul miresei se combină uneori cu forma anterior descrisă, plata în bani și bunuri; la anumite populații (din Africa de Vest și triburi din Venezuela și Brazilia) se schimbă femei în actul căsătoriei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în contul miresei se combină uneori cu forma anterior descrisă, plata în bani și bunuri; la anumite populații (din Africa de Vest și triburi din Venezuela și Brazilia) se schimbă femei în actul căsătoriei, cel mai comun model fiind acela că sora mirelui se duce în familia miresei; schimbul de daruri are loc între familiile mirelui și miresei, de obicei prin intermediul unei a treia părți. Schimbul se petrece în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și bunuri; la anumite populații (din Africa de Vest și triburi din Venezuela și Brazilia) se schimbă femei în actul căsătoriei, cel mai comun model fiind acela că sora mirelui se duce în familia miresei; schimbul de daruri are loc între familiile mirelui și miresei, de obicei prin intermediul unei a treia părți. Schimbul se petrece în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la încheierea procesului prin ceremonial și unirea celor două grupe de rude. Valoarea bunurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
siguranță, darurile nu se fac către părinții (rudele) tinerilor, ci lor înșiși. După cum se va vedea, în familia modernă accentul s-a mutat substanțial și decisiv de pe familia consangvină pe cea de procreare. Modelul este ca amândouă familiile celor doi miri să facă eforturi pentru ca noul cuplu să nu pornească de la „lingură și furculiță”. În funcție de starea economică a părinților, li se asigură de la mici sume de bani sau obiecte casnice până la locuințe și autoturisme. Un mijloc cu totul eficace de ajutor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
starea economică a părinților, li se asigură de la mici sume de bani sau obiecte casnice până la locuințe și autoturisme. Un mijloc cu totul eficace de ajutor economic al tânărului cuplu din partea rudelor, a prietenilor, a comunității în general este cinstitul mirilor sub formă de bani și cadouri, operațiune care are loc de obicei în timpul desfășurării nunții. De asemenea, nășitul are ca principală funcție tot ajutorul (economic și afectiv), pe care nașii îl acordă nu doar cu ocazia nunții, ci prezumtiv, toată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
genul „Ia-ți mireasă ziua bună” sau chiar în descrieri și interpretări ale folcloriștilor au o tot mai slabă acoperire în viața socială actuală. Căsătoriile la sat și între tinerii țărani sunt tot mai rare, în primul rând pentru că posibilii miri s-au împuținat (demografic) drastic. Tinerii de vârsta căsătoriei au școală profesională, liceu, facultate, chiar dacă părinții lor sunt țărani, dar țărani care locuiesc majoritatea la oraș, cu slujbe mai mult sau mai puțin calificate. Căsătoriile se întemeiază aproape 100% pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acasă, rădăcinile și traiul firesc. Refractar la modele de avangardă, R. este însă modern prin sensibilitate și viziune, printr-un lirism paradoxal cu accente gnomice, obținute din poante de efect sau construcții oximoronice (Răsai, soare, De parcă te ascultă Eminescu, Veșnicul mire, L-ați văzut pe Ianus?, Busuioc, Masca, Focul ascuns ș.a.). A semnat și câteva plachete de versuri pentru copii, vădind o înțelegere subtilă a sufletului infantil. SCRIERI: Genealogie, Chișinău, 1974; Citirea proverbelor, Chișinău, 1979; Dacă ai un prieten, Chișinău, 1983
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
o prezență, iar eul liric este damnat, exilat în mijlocul unei lumi părăsite de privilegiile binelui. SCRIERI: Plânsul oglinzilor, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1971; Lacrima Laurei, București, 1973; Mantia de lumină, București, 1976; Sunetul visării, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Craiova, 1978; Mirele zăpezii, Craiova, 1980; Grădina suspendată, București, 1984; Invitație la dragoste, Craiova, 1985; A iubi, iubire, București, 1987; Castelul de brumă, București, 1988; Tratat de iubire (Fondul principal de iubire. Jocuri de dragoste. Să-mi fii Duminică în orice zi), Pitești
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
fără punte - Că nu apare gura, sărutul să-mplinească -, Ea, gura s-o sădeasca. Iar de-ai sădit, femeie, cel braț, doi ochi și-o gură, Țărâna vieții musai se va-mplini-n făptură Cu bărbătescul chip și pravila de mire - Deci ți-ai sădit... iubire! Foto: Singurătate, de Mădălina Vișan Referință Bibliografică: IUBIREA SE... CULTIVĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2214, Anul VII, 22 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
IUBIREA SE... CULTIVĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381308_a_382637]