1,516 matches
-
retrage fără să tragă un foc de armă în dușmanii de moarte ai țării nu poate avea pretenții realiste la putere. Astfel încît Legiunea (sau ce mai rămăsese din ea) constituia unica soluție. Legiunea era declarată pronazistă, iar ideile ei mistice creștin-socialiste întărite de martiriul îndurat îi măreau popularitatea în zilele acelea nefaste. Așa că generalul Antonescu (care se va avansa la rangul de Mareșal și va deveni Conducătorul) a format, la 6 septembrie 1940, un guvern cu majoritatea portofoliilor deținute de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asimilării lui Osiris de către Dionisos, zeul grec se va orienta din ce în ce mai mult spre cunoașterea misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta un zeu mai mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ziua reapariției Soarelui, se sărbătorea Epifania (adică "arătarea") zeului elen. Cu această ocazie, Dionisos își făcea simțită prezența în templul său situat în Insula Andros, una din Ciclade, prin schimbarea apei în vin. Simbolistica pe care o are vinul în mistica creștină provine mai ales din misterele lui Dionisos. Prefacerea apei în vin a fost prima minune săvârșită de Iisus Hristos la nunta din Cana (Ioan, II: 1-12): A fost nuntă în Cana Galileii și era și Maica lui Iisus acolo
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în arta contemporană, ceea ce explică interesul unor artiști pentru Citeaux. Abstractul, nuditatea, sentimentul vidului, elogiate atât de profund de arta contemporană în căutarea absolutului, se regăsesc într-adevăr în arta cisterciană. Secolul al XII-lea este dominat în întregime de mistica lui Bernard de Clairvaux. Ultimul părinte al Occidentului este și primul care și-a imaginat o Europă mistică, fondată pe limba și cultura latină. Tot el este cel care a animat răspândirea podgoriilor monastice în întreaga Europă creștină. Cistercienii devin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică difuză. În articolul "Din operile sculptorului Storck", publicat în martie 1908 în Viața Românească, Tzigara-Samurcaș remarca sarcofagul de bronz expus de Storck în rotonda Ateneului Român. Criticul sesiza influențe bizantine în câteva cazuri de monumente funerare concepute pentru familiile boierești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
menit să devoaleze identitatea celestă a personajului. În spirit simbolist, A.G. Verona evită o rezolvare anecdotică a scenei religioase, nu știm cărui episod îi suntem martori în ciuda speculațiilor pe tema acestui tablou. Asistăm poate la o epifanie, la o unio mistica, sensul secret al acestei întâlniri nu se epuizează, dimpotrivă totul este menit să-l potențeze prin această repliere către interioritate, recomandând discreția, misterul și o atitudine contemplativă. Toate aceste trei trăsături conferă caracterul simbolist acestei picturi. În unele interpretări, Samariteanca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înregistrează naturalist relieful decadenței fiziologice, de calcul crud al descompunerii care modifică grotesc trăsăturile, sacrilegă exacțiune în efigie la care este supus ultimativ poetul. Pe mistificarea acestei figuri ultime situate sub pecetea autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a geniului național, pentru care există chiar și o cerere de canonizare înaintată Patriarhiei: "E drept că el apare cu trăsăturile modificate de descompunerea incipientă a fibrei, cu falca strâmbată de infecția care i-o umflase în timpul ultimelor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plan superior a uneia dintre acele femmes fatales de o tulburătoare senzualitate. Corul de îngeri în cel de-al treilea panou va oferi contrapondere acestei sexualizări agresive și seductive, a răului la puterea femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre exemplu, cel bizantin, gotic sau roman, este legată de un anumit hieratism al imaginii, de o mistică în care se regăsește mai bine încadrat mesajul alegorico-simbolic, pentru că trecerea dinspre alegorie spre simbol nu se realizează pe deplin. Serafina Brukner sesizează decantarea compoziției de orice reper istorist, subliniind această îmbinare a fabulei cu alegoria, un ezoterism asumat al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
compoziția decorativă a Tainei. Trei femei reunite prin intermediul acelei coregrafii a pantomimei simbolice, împletindu-și mâinile asemeni lujerilor unor plante ornamentale. Există și aici taina, dar aceasta apare reflectată de cele trei femei ca mister al nunții spirituale, o unio mistica. Acest grup răspunde euritmiilor simbolice pe care le evoca Hodler. Fie taina nunții se răsfrânge asupra acestui grup, fie că el o indică exemplar. Este posibilă în acest caz o influență directă a picturii lui Boticelli, în special cea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublu, decorativ, mai ales atunci când apar imprimate pe stofe, și unul simbolic-spiritual, desemnând bona fide a acestei uniuni. Încununarea florală și vălul care joacă la rândul său dublul rol de a ascunde, cu sugestia misterului ce decurge dintr-o unio mistica, și de a dezvălui, vin astfel dintr-un plan superior, atestând astfel dimensiunea elevată a acestei uniuni care întreține discret tensiunea între ezoteric și exoteric. Devine interesantă preponderența elementului feminin în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, abordarea feminității o apropie de sensibilitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un mod de întrebuințare decadent. Don Juan-ul modern, milionarul monden, succesor al lui Cassanova, răsfoiește albumul cuceririlor, ilustrativ pentru un cosmopolitism erotic demn de un prinț oriental: semiramide, "impresioniste", bovarice intelectuale, morfinomane, diabolice d'aurevilliene, nimfomane dedicate baudelairian răului, erotomane mistice etc. Fatalitatea își face apariția odată cu intrarea în scenă a Salomeei. Desenul feminității decadente recapitulează o parte dintre clișeele genului, gura roșie a voluptuoasei atrage atenția asupra caracterului devorant al femeii-felină, originea sa este împinsă spre mitologic cu aluzii la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
semne În timpul unei faze a maladiei: ¾ Idei delirante bizare (conținut absurd fără nici o legătură cu realitatea, cum sunt convingerile delirante, de a fi controlat, de transmitere a gândurilor, de producere sau sustragere a conținutului gândirii; ¾ Idei delirante somatice, de grandoare, mistice, nihiliste sau idei delirante fără conținut persecutoriu sau de gelozie; ¾ Idei delirante cu conținut persecutoriu sau de gelozie dacă sunt Însoțite de halucinații de orice tip; ¾ Halucinații auditive În care să fie o voce care comentează comportamentul curent sau gândurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
copiilor cărora le este adresat discursul că, precum "în sfânta noastră religie, noi sărbătorim o taină a sufletului nostru, nu o sărbătoare civilă, iacă ce sărbătorim astăzi 24 Ianuarie 1859!" (p. 5). După ce stabilește cadrul de referință definit de coordonate mistice înlăuntrul căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 ani permanență și 2 ani rezerva". Școala, chemată să modeleze conștiința națională ca o "a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]