21,271 matches
-
învelișuri, capetele alte trupuri, trupurile alte membre - tot atîtea vase stricate și cîrpite la întîmplare prin fluxul de energie declanșat de Creator. De unde nepotrivirile, contradicțiile, disparitățile din interiorul acelorași ființe ca și între ele. În Banchetul lui Platon există un mit oarecum asemănător. Se spune că odinioară oamenii erau hermafrodiți, fericiți în integralitatea lor. Dar Dumnezeu a despărțit întregul în cele două jumătăți ale sale, și fiecare din ele rătăcește de atunci prin lume, căutîndu-și jumătatea pierdută, fără s-o găsească
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
am înțeles, la cursurile de sintaxă, să medităm asupra structurilor și simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația cu aceste proverbe. Gramatica, structurile lexicale, miturile legate de limba unor mari poeți, a unor comentatori și filozofi care, chiar dacă n-au fost etnici arabi, s-au revendicat de la cultura arabă, au pornit către înțelegerea mea la orele Nadiei. Termeni precum 'umma ("națiunea islamică" - singura "națiune" întemeiată
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
arab, "arabi"). Prozatorul al-(ahiz percepea vorbirea acestor aČam ca pe un mormăit (damdama - de aici, poate, a dondăni în limba română), sau ca pe un bâzâit (hamhama). Claritatea, logica, nu puteau fi despărțite de structurile arabei literare. Dacă despre miturile identitare (limba arabă și scrierea arabă, deșertul și oamenii săi, islamul și beduinii) sau despre cultura arabă clasică și cultura arabo-islamică (literatură, umanism) prea multe noutăți nu mai pot fi aduse, în schimb capitolele începând cu "Renașterea" (Nahda) culturii arabe
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
de dominație ale Occidentului. Ceea ce le-a reușit din plin. Cu ce rezultat? Cu o certă readucere în prim-plan a discursului naționalist și-a reșapării unor personaje sinistre, ce erau pe panta descendentă spre groapa de gunoi a istoriei. Miturile naționaliste sunt prin excelență suicidare. Ele satisfac (în terminologia lui Vladimir Tismăneanu) penibile orgolii tribaliste, dar nu oferă soluții pentru nimic serios și durabil.
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
care Hristos Ziatas o întoarce spre cea de a doua patrie a lui". Este într-adevăr emoționant să constați cât de mult a fost marcat sufletul acestui grec de legăturile cu spiritualitatea românească, ce răsunet amplu găsesc în poezia lui miturile și simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
și o cale indirectă de receptare a operei lui Goethe, în România, anume prin intermediul limbii franceze. În 1838, de pildă, în Curierul de ambe sexe, jurnalul literar al lui I. Heliade Rădulescu, au apărut o sumă de extrase din Gespräche mit Eckermann (Convorbiri cu Eckermann) preluate din Revue du Nord, care apărea la Paris și era deseori citată în proaspăta presă românească. Un alt admirator al lui Goethe despre care știm că nu-l cunoștea în original, a fost C.A
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
tipurile și moravurile în acea Ťvitrinăť umană, în acel teatru viu, deschis (...) Provincia, marea școală a caracterelor". Autorul și personajele își coordonează tirul și își acordă reciproc asistență în susținerea unor poziții pe care le împărtășesc solidar. Am văzut în ce privește mitul provinciei (citește al Transilvaniei) creatoare. Iată și în privința lui Caragiale. Jiquidi vorbește, zeflemisin-du-l, despre "mucalitul fugar în Germania, domnul Caragiale - tatăl", iar Mârzea, tocmai el care este un Mitică dublat de un Pirgu al Clujului, se arată dezgustat de "râsul
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Moliere într-un registru (n-am încotro și-i zic așa) contemporan, dar nu și actualizant, fiindcă nu se arată preocupat de posibile analogii mai mult sau mai puțin conjucturale, ci de reformularea unei intrigi în care i se descoperă mitului adevărul existențial și implicit teatral. Bocsardi are un foarte puternic simț al detaliilor relevante. În spectacolul lui nu numai personajele dobândesc un relief particular, o anume pulsație carnală, a viului, ci și soluțiile formale, fie că-și circumscriu nedisimulat semnificații
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
la omul care rade tot, omul brici, Sweeny Todd, posedat de demonul răzbunării. Pentru comparație poate fi util musical-ul Moulin Rouge! (2001) al lui Baz Luhrmann cu stilul glamour corcit cu vodevilul și drama pasională reluînd în cheie musicală mitul lui Orfeu coborît în Infern. Sweeny Todd vine din Infern transfigurat de ură, nu mai rămîne aici decît impresionanta beție de roșu sangvin, expectorat nu de plămînii tuberculoși ai sensibilei iubite sau al decorurilor flamboiante, ci de carotidele deschise cu
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
fost, scrie Ion Acsan Odiseea primilor corăbieri. Pe urmele vechilor expediții maritime, publicată în colecția Lumea veche a Editurii Historia. Cunoscător al limbilor Antichității și-al poveștilor ei, pe care le-a tradus, Ion Acsan pune cap la cap, din mituri și literatură, o enciclopedie. Una care începe cu cele patru elemente ale căror simetrice uniri și conflicte, pămînt-apă, foc-aer, au făcut, zice-se, lumea pe care o știm. Fiecare dintre ele are zei, simboluri, capricii, legende. Ion Acsan se oprește
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
imperiului roman în Europa", menținându-se timp de două milenii ca poli ai ariei lingvistice indo-europene de factură neolatină. În privința latinității indubitabile a celor două popoare, autorul operează o subtilă disjuncție: în timp ce în cultura română referința la latinitate funcționează ca mit fondator, ca origine prestigioasă, pentru portughezi latina se identifică inconștient cu limba colonizatorilor, păgâni din punctul de vedere al creștinismului iberic precoce - acesta din urmă devenind portdrapel în lupta contra imperiului roman. Totuși, se recunoaște că ambele popoare au rezultat
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă orizontul terestru orientându-se în imensitatea spațiului sideral, portughezii ca marinari, românii ca păstori transhumanți." Dacă în cele două culturi supuse comparației funcționează mitul poetului-simbol, în schimb ele nu au dat mari construcții speculative de filosofie sistematică. În opinia lui D.S. Perdigao, "românii și portughezii tind să elaboreze o lirică filosofică sau o filosofie lirică. În mod curios, în ambele culturi a fost făcută
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
se cunoaște, Eminescu este uneori caracterizat drept "poet național". După cîte știu, nimeni nu a explicitat vreodată această apreciere. Nici chiar autorii antologați de Ioana Bot în volumul Mihai Eminescu, poet național român (2002), dedicat tocmai "istoriei și anatomiei unui mit cultural". În cele ce urmează, ne-am propus să reconstituim "istoria și anatomia" sintagmei în discuție, pentru a aduce o seamă de clarificări. Construcția lexicală "poet național" nu a fost atribuită doar lui Eminescu și nici nu a fost ocazionată
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
doctorului Jekyll și al domnului Hyde (reeditat, iată, la noi, din 2003, în mod constant, de către Editura Minerva), rămîne, pînă la un punct, un lucru firesc. Este condiția tuturor autorilor impuși prin singularitatea estetică a unei opere cu destin de "mit"cultural. Mai puțin normală însă apare situația în care, chiar peste o sută de ani de la apariție, faimoasa poveste suferă încă de cel puțin un simptom de deviere în receptarea critică, asupra căruia mă voi opri în cele ce urmează
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
ambiția și puterea de a face abstracție de imaginea clasicizată a poetului. Prin intermediul colecțiilor de ziare și reviste se întoarce în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și urmează pas-cu-pas, fără complexe și fără idei preconcepute, etapele edificării mitului Eminescu: "Am încercat să propun o viziune nouă despre Eminescu, ferită de bruiajul prejudecăților literare, didactice sau critice actuale, renunțând pentru o clipă la imaginea noastră despre Eminescu, în favoarea inventării unei alte percepții asupra lui Eminescu. Am recurs astfel la
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
impunerea unei anumite imagini a poetului folosindu-se de ceea ce astăzi s-ar putea numi o strălucită campanie de PR. "Eminescu și poeziile lui (...) a fixat Ťprima imagine durabilăť a poetului și (...) alături de alte elemente a stat la baza emergenței mitului eminescian, așa cum s-a configurat el, într-o primă etapă, până la finalul deceniului doi al secolului XX" (p. 152). Cărții Eminescu. Negocierea unei imagini de Iulian Costache i se pot găsi tot felul de cusururi, de la multele și inexplicabilele greșeli
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
și romanului Domnișoara Christina, capodoperă a fantasticului românesc. Mai multe lecturi vor lămuri pe cititorul avizat și pasionat de fața ascunsă a ficțiunii, că ambele scrieri au numeroase taine încifrate, dincolo de istoriile spectaculoase. Romanul eliadesc rescrie, în variantă feminină, binecunoscutul mit al strigoiului, totodată reia câteva arhetipuri vehiculate frecvent de la romantism încoace, ele abat atenția de la structura de adâncime. Povestea transcenderii graniței între viață și moarte prin iubire, ca și a predestinării se prefigurează în basmul fiului de cioban căruia ursitorile
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
Lucian Boia. Este atipic din două motive: mai întîi, fiindcă este inclasabil; mai apoi, fiindcă e incorigibil. Nu cunosc autor care să nască mai multă nedumerire și să provoace mai multă contrariere. Începînd cu 1997, anul publicării volumului Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia a tras după el trena unei nedumeriri mergînd pînă la consternare: pur și simplu nu-l puteai categorisi. Să ne amintim că atunci, în 1997, cartea stîrnise senzație nu atît prin noutatea informației - în fond
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
Că sunt tot atîtea adevăruri cîte puncte de vedere pot fi închipuite. și că dacă totuși unul precumpănește asupra altora nu este pentru că ar fi mai adevărat decît celelalte, ci pentru că este impus de mentalitatea dominantă. Iar în Istorie și mit în conștiința românească, Lucian Boia își prezenta punctul de vedere, fără pretenția de a-l considera singurul infailibil. Urmarea a fost că admirația unora a fost însoțită de indignarea altora, Boia fiind considerat cînd un autor de o originalitate autentică
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
prezenta punctul de vedere, fără pretenția de a-l considera singurul infailibil. Urmarea a fost că admirația unora a fost însoțită de indignarea altora, Boia fiind considerat cînd un autor de o originalitate autentică și creatoare, cînd un demolator al miturilor fondatoare ale poporului român. Volumele care au urmat s-au aliniat în siajul interpretativ al aceleiași rețete - istoria nu e trecutul, ci interpretarea pe care imaginarul unei epoci o urzește pe marginea trecutului -, șocul primei cărți repercutîndu-se benefic asupra celorlalte
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
Luso-Romenas, realizată sub egida Universității Deschise din Lisabona. O inițiativă extrem de utilă, probabil unică în acest domeniu. Simpla înșiruire a titlurilor capitolelor stârnește curiozitatea: Semi-periferii și culturi de frontieră; Portughezi, români, ideologia Cruciadei și a Epocii de Aur; "Latinitatea" ca mit revelator; Întâlniri reale și imaginare între portughezi și români; Mituri culturale - Camőes și Eminescu "poeții simbol"; Romantismul - formă culturală a globalizării; Profilul literar al unui diplomat (capitol ce reia sus-amintita interacțiune dintre ambasadorul Brederode și Mateiu Caragiale); Descoperirea și construcția
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
extrem de utilă, probabil unică în acest domeniu. Simpla înșiruire a titlurilor capitolelor stârnește curiozitatea: Semi-periferii și culturi de frontieră; Portughezi, români, ideologia Cruciadei și a Epocii de Aur; "Latinitatea" ca mit revelator; Întâlniri reale și imaginare între portughezi și români; Mituri culturale - Camőes și Eminescu "poeții simbol"; Romantismul - formă culturală a globalizării; Profilul literar al unui diplomat (capitol ce reia sus-amintita interacțiune dintre ambasadorul Brederode și Mateiu Caragiale); Descoperirea și construcția Portugaliei în literatura română; Convergențe politice în secolul XX; Mihail
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
nu doar expunerea, ci înseși treptele investigației sunt determinate de preocuparea tematică. Ceea ce rezultă la capătul Însemnărilor... e un Caragiale problematizat în cercuri concentrice. Inedit prin insistența asupra detaliului, inedit prin câteva dintre concluzii, inedit prin materialul documenar. De pildă, mitul instrucției precare - pe care chiar autorul Scrisorii pierdute l-a cultivat și l-a difuzat cu umor - se spulberă complet. Ipoteza autoficțională a unei nașteri sub semnul nenorocului, într-un Ploiești ascuns sub ninsori, e și ea exclusă cu dovezi
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
niște modele de baladă; în fond, nici nu s-a exagerat prea mult. Miorița e-n ei sau cu ei; umblă cu ei; o duc și-acum cu ei în vehiculul Aro ce-l posedă; și nu mai știu dacă mitul hrănește realul sau invers. Și îmi aduc aminte de Năsăud și de toată partea de la miazănoapte a țării, unde s-a format limba română și unde, și azi, ea e într-o fierbere curată. Dacă mai sunt inși care să
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
pasionat cunoscător ce deschide perspectiva cititorului - specializat sau novice - către lumi ignorate, de mare prospețime și interes. Deslușirea reprezentărilor cartografice medievale a permis înțelegerea faptului că pământul era văzut ca o sferă aflată în centrul universului, abordare conformă sugestiilor pitagoreice. Mitul lumii plate, ptolemeice, care ar fi dominat imaginarul medieval se dovedește astfel o găselniță a modernității fără acoperire în realitate (cu două, notabile, excepții: Lactanțiu și Cosma Indicopleusteus). Observând asemenea chestiuni, Corin Braga propune, practic, corectarea percepției clișeizate a medievalității
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]