5,217 matches
-
peșteră - un alt mitem cu o bogată bibliografie folclorică și religioasă, având ca protagonist „eroul-copil” (Moise, Abraham, Sargon, Romulus și Remus, Perseu, Oedip, Paris, Cyrus, Amirani, Kullervo etc.) sau „zeul-copil” (Zeus, Horus, parțial Isus etc.). De regulă, cele două motive mitice nu sunt paralele. Câteodată, se intersectează. Unele submotive par să coincidă (izolarea/ abandonarea prun cului, alăptarea lui de către un animal sau de către o doică străină etc.), dar aspectele esențiale sunt complet diferite. Rareori se întâmplă ca ele să se suprapună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și lipsit de destin. În cadrul celui de-al doilea, dimpotrivă, elementele mira culoase legate de nașterea copilului abandonat (pe malul apei, într-o peșteră) anunță destinul de excepție al unei mari persona lități (întemeietor, legiuitor, reformator, civilizator etc.). Primul motiv mitic este întors cu fața spre trecut : recuperarea limbii originare. Cel de-al doilea, dimpotrivă, are fața întoarsă spre viitor : destinul prodigios al eroului/zeului. Referindu-se la acest din urmă topos, Carl Gustav Jung vorbește chiar despre the futurity of
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acestuia, Adam și Eva gustă din „rodul pomului care crește în mijlocul grădinii”. „Atunci li s-au deschis ochii la amândoi” și au devenit „la fel ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul” (Facerea, III, 1-7) (30). Este vorba de un eveniment mitic extrem de important. Din acest moment și din acest motiv, omul dobândește posibilitatea de a cunoaște (până atunci, un privilegiu divin), dar tot de atunci și tot de aceea omul este alungat din Paradis (este separat deci de Dumnezeu) pentru a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mâncat-o pântecele meu s-a amărât” (Apocalipsa, X, 10). Este vorba de un episod care a beneficiat de ilustrări celebre, printre care gravura lui Albrecht Dürer (1498) sau cea din Biblia de la Köln (circa 1471) (31). Plecând de la ficțiunile mitice, toposul bibliofagiei a fost preluat și în ficțiunile literare. Fiind student sărac la Berlin, Mihai Eminescu imaginează un poet în mizerie, înfrigurat și înfometat. Sărmanul Dionis se visează șoarece ca să-și poată mânca propriile cărți. Paginile cu poemele lui Homer
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locuiește. La rândul lor, etnologi și istorici ai religiilor - P. Saintyves, Arnold Van Gennep, Karl Kerényi, Mircea Eliade, Ernest Bernea, Paul H. Stahl, Romulus Vulcănescu, Ion Ghinoiu și alții -, de pe poziții și cu mijloace diferite, au pus în evidență normele mitice și rituale conform cărora erau întemeiate, organizate și protejate așezările tradiționale. 2. Buricul pământului Din perspectiva mentalității arhaice și tradiționale, edificarea unei case sau întemeierea unei localități sunt reiterări simbolice ale creației lumii : „Orice nouă așezare omenească - susținea Mircea Eliade
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a satului-idee (cum l-a numit Lucian Blaga), un model utopografic al satului arhaic și tradițional. Cu alte cuvinte, nu caut imaginea ideală a satului propriu- zis, ci pe cea a modului în care el era receptat prin prisma mentalității mitice a celor care îl locuiau. Pentru individul sau familia satului arhaic, punctul central al existenței este vatra casei, un centru consacrat și stabilit într-un mod magico-ritual cunoscut (11). În jurul acestui „punctiform” spațiu central (unde sunt produse lumina, căldura, hrana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apare ca fiind un spațiu superior cosmizat față de cel natural din jurul său, care - nebeneficiind de acțiunea demiurgică a omului - rămâne un spațiu inferior cosmizat și, ca atare, mai haotic. De aceea, spre deosebire de sat, spațiul din afara hotarelor lui este, pentru mentalitatea mitică, o „lume de dincolo”, unde sălășluiesc nu numai fiarele sălbatice, dar și balaurii și ielele, demonii bolilor și duhurile rele, o lume nehotărâtă (la propriu și la figurat), nesigură, necunoscută, străină, ostilă chiar, o lume a tuturor virtualităților și latențelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el acasă. Dincolo e altceva și nu știi ce ; poate-i o lume bună, poate nu. Eu știu că de trec [hotarul] nu mă mai simt bine ; am așa o teamă” (16). 5. Urbi et orbi Glosând pe marginea atributelor mitice și simbolice ale hotarelor și ale zidurilor orașelor, Mircea Eliade conchidea : „Mult înainte ca ele [= zidurile orașelor] să fie construcții militare, ele constituiau un mijloc de apărare magică, pentru că ele delimitau, în mijlocul unui spațiu «haotic», populat de demoni și fantome
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
concluzii Aceasta este povestea cu care v-am înconjurat de trei ori și sper să aibă asupra domniilor voastre aceleași efecte benefice. <content> Cuprins Notă la o nouă ediție ..................................................... .................... 5 Cuvânt înainte ..................................................... .............................. 7 I. Colinda tip Furarea astrelor. Motive și semnificații mitice 1. Cosmos și Haos ................ 15 2. Desfrâul sacru ..................................................... .......................... 19 3. Somnul malefic ..................................................... .......................... 26 4. Regresiunea în Haos ..................................................... ..................... 41 5. Demonofobia zeilor ..................................................... ...................... 46 6. Zeul fulgerului și legarea demonului ..................................................... .... 54 7. Reinstaurarea ordinii cosmice ..................................................... ........... 61 Note ..................................................... ....................................... 64 II. Legenda românească a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dendromitologie românească. Paltinul 1. Repere istorico-filologice ........................ 137 2. Paltinul cosmic ..................................................... ........................ 139 3. Paltinul consacrat ..................................................... ..................... 145 4. Paltinul magico-apotropaic ..................................................... ............. 155 5. Paltinul funerar ..................................................... ....................... 158 6. Paltinul psihopomp ..................................................... ..................... 174 7. Considerații finale ..................................................... .................... 186 Note ..................................................... ...................................... 187 IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar ...... 199 2. Kapnobates - solomonar ..................................................... ................. 201 3. Balaur - solomonar ..................................................... ..................... 219 4. Solomon - solomonar ..................................................... .................... 245 5. Gonitor de nori - solomonar............................................ ...................... 263 6. Zgrăbunțaș - solomonar ..................................................... ................. 266 7. Carte - solomonar ..................................................... ...................... 270 Note ..................................................... ...................................... 288 V. Labirintul. Un monstru arhitectonic 1. Ordine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naiv și ridicol. Ei bine, modul de-a scrie satiră cu aerul tentațiunii nu e atât de nou pre cât s-ar părea. Un autor spaniol, Baltazar Gracian, pune pe doi tineri să călătorească prin lume sub conducerea unui personaj mitic, anume Desengano - dezamăgirea, deziluzia. Amândoi tinerii văd aceleași lucruri, aud aceeași esplicare din gura dezamăgirii, dar fiecare din ei se poartă cu totul altfel; pe Critil [î]l indignează ceea ce vede, pe Andrenio-l atrage de intră-n danț. A fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne vîndă un Dion-Bouton din 1904, decît în cazul în care sîntem colecționari. Bineînțeles, raportul nostru cu lucrurile este mediat de către oameni, și raportul nostru cu alți oameni, de către lucruri. Mediologia are ca funcție precisă raportarea universului tehnic la cel mitic, efemerul la peren. Ca să fim clari, e mai bine să începem prin a distinge două ordini ale realității, două categorii de timp, chiar dacă apoi trebuie să demonstrăm cum se confundă frontierele. Distincția subiect/subiect și subiect/obiect susține diviziunea clasică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lumina electrică îndepărtează fantomele unei case vechi și istoria Rațiunii determină pierderea "faunei lucrurilor vagi". Mi se pare evident că, dimpotrivă, în raporturile subiect/subiect nu e de așteptat o posteritate a mitului și că o utopie seculară pe bază mitică (să spunem comunismul) nu poate să dispară din punct de vedere social decît în beneficiul unui mit religios cu proiecție utopică (să spunem Sfînta Rusie). Valéry confundă ordinile. Noi sîntem, în ordinea subiectivă (și numai în aceasta), condamnați sau mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
are întîietate. CUNOAȘTEREA CREDINȚEI Chiar Valéry, care evoca "reala importanță a imaginarului", remarca faptul că "întreaga structură socială se bazează pe credință sau pe încredere". Putem spune, scria el, "că lumea socială, lumea juridică, lumea politică sînt în mod esențial mitice", sînt lumi care-și primesc "existența, forța, impulsul și puterea de constrîngere"20 din chiar spiritul nostru. Jurămînt, constituție, tratat, contract, semnătură, trecut, viitor, proiect: aceste lucruri nu sînt "decît spirit." Cît privește banul, de exemplu, el constată că această
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sfera inferioară și coruptibilă a perisabilului. Subiectul Întrupării nu este prima, ci a doua persoană a Sfintei Treimi. Și cea mai bună dovadă, în treacăt fie spus, că omul este triadic și ternar este faptul că Dumnezeu este trinitate. Tripartițiile mitice ale ordinii sociale (de tipul "preoți, războinici și țărani") au o garanție teologică mulțumitoare, în timp ce antropologiile duale care merg pe opoziția între doi termeni nu reușesc să treacă examenul originilor simptom rușinos pentru ele. Ceea ce noi dobîndim prin convenție sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mult sau mai puțin religioasă, reziduală sau nu. Impregnarea întreține așteptarea care satisface sau nu proiectul propus. Un proiect de societate, un program de acțiune, un manifest sînt iceberguri simbolice îndată ce au început să zburde în lumea imaginarului și a miticului. Caracterul inconștient al mitului le permite să acționeze. Dacă s-ar fi autodesemnat, ar fi încetat să fie motor. Ideologii politici servesc drept intermedieri involuntare între o mitologie necunoscută și militanți mobilizabili. Ca să revenim la America Latină a anilor '60, la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
omului din segmentul material. Pentru că tot o spune: trebuie să sacrificăm puțin din egoismul (s.a.) nostru în favoarea universalității (s.a.) noastre, pentru că orice evoluție reală este totală (s.n.), nu parțială, ea privește întreaga lume (Univers, n.n.), nu doar ființe separate”. Strămoșii mitici ai omenirii, ca și “un anumit număr de Ființe supreme ale populațiilor arhaice erau androgine ”. De fapt, orice entitate spirituală e androgină, pentru simplul motiv că ea nu există în planul fizic unde ar trebui să-și perpetueze un corp
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
din punct de vedere etnic. Astfel, unul dintre abecedare cuprinde o lecție de românism: „România este un pământ minunat. Noi purtăm mândrul strai românesc. Cântecele noastre sunt neîntrecute”. În acest registru se plasează mai multe conținuturi din manualele analizate. Perspectiva mitică asupra trecutului este transmisă prin introducerea în manual a unor pasaje eroice de literatură istorică românească referitoare la Alexandru Ioan Cuza, Preda Buzescu sau Costea Haiducul. Diversele pasaje considerate literare susțin, aparent neintenționat, imagini idilizate despre capitala țării, despre frumusețile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dezesperant pentru filozoful social. Nu este ușor de scăpat de el și de viciile pe care el le-a acumulat. Dimpotrivă, trecutul originar (chiar cel istoric, pentru a nu mai vorbi despre cel preistoric) pare, la prima vedere, fabulos, neclar, mitic, utopic, separat de prezent și de familiar de o distanță imensă. Nu sunt disponibile pentru el decât mărturii indirecte și puține, atunci când există și acestea. Nu experiența îl face accesibil, ci o intuiție intelectuală sau o tradiție obscură, greu de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
II-a. Când gândirea lui Platon se poticnește într-una dintre numeroasele piedici care îi apar în față pe drumul atât de întortocheat al cunoașterii, pentru a nu se bloca și rămâne pe loc, ea evadează elaborând un mit. Producția mitică este cea care salvează gândirea dintr-un impas ce pare fără ieșire printr-un expedient care, în fond, este o poveste, o fabulă, care invită, mai mult, chiar obligă, să extragem din ea o învățătură, de cele mai multe ori, de factură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
salvează gândirea dintr-un impas ce pare fără ieșire printr-un expedient care, în fond, este o poveste, o fabulă, care invită, mai mult, chiar obligă, să extragem din ea o învățătură, de cele mai multe ori, de factură morală. Datorită avântului mitic primit, gândirea platoniciană poate merge mai departe, sărind la altitudinea unei alte probleme și mai dificile, care deschide cunoașterii perspective noi și mai largi. Expresia cea mai pregnantă de factură mitică a teoriei ideilor o găsim la Platon în celebrul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
învățătură, de cele mai multe ori, de factură morală. Datorită avântului mitic primit, gândirea platoniciană poate merge mai departe, sărind la altitudinea unei alte probleme și mai dificile, care deschide cunoașterii perspective noi și mai largi. Expresia cea mai pregnantă de factură mitică a teoriei ideilor o găsim la Platon în celebrul mit al peșterii din pasajul 514a-517a al cărții a VII-a a Republicii. Cum remarca M. Heidegger, mitul peșterii privește esența polis-ului și prin aceasta ridică întrebarea în legătură cu însuși esența
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Socrate. „Glaucon este cel care dă glas uimirii ce îl aduce pe calea înțelegerii.” Acest mit impune cea mai clară distincție între lumea I-a a Ideilor, întemeietoare ontologic, și lumea II-a, a lucrurilor întemeiate ontologic. La începutul pasajului mitic, Socrate îi propune lui Glaucon să-și imagineze următoarea situație: „iată mai mulți oameni aflați într-o încăpere subpământească, ca într-o peșteră, al cărei drum de intrare dă spre lumină, drum lung față de /lungimea/ întregului peșterii. În această încăpere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sens eshatologic în marginea textelor lui Hesiod. Însă aici forma ei este mitul. De aceea, probabil, Platon crede că despre istorie putem spune doar mituri, în sensul că forma unei filosofii a istoriei nu poate lua decât înfățișarea unui discurs mitic. Și poate că tocmai în imaginea mitului din Omul politic s-ar găsi un răspuns la întrebarea „după tiranie, încotro?”. Căci aici sensul istoriei este expus ca parcurs eshatologic al cosmosului, atunci când divinitatea se retrage de la cârma lui. De aceea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tot așa cum acolo dezlegarea paradoxului prin teoria reamintirii oferea accesul la inteligibil, tot așa aici adevăratul iubitor, ahileic prin cunoașterea adevărului și odiseic prin modul iscusit în care poate conduce sufletul îndrăgostitului, îi oferă acestuia accesul în „Câmpia adevărului”, loc mitic al accesului privilegiat și inspirat la adevăr, a cărui importanță în simbolismul religios grec am amintit-o mai sus. Aceeași misiune a „conducătorului de suflete (yucagogo/j)”, rezultat din împletirea unor componente pe care îndrăznim să le numim „ahileice” și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]