3,463 matches
-
Kant este cel care îl așază în structura logic-formală potrivită, identificând facultatea care îl face posibil (facultatea de judecare reflexivă). Din structura conceptului finalității nu poate fi eliminată ideea unei intenții divine dacă nu modificăm felul de a construi conceptul, mizând, în această nouă construcție, pe o structură logic-formală a sa. Astfel, putem afirma producerea unor corelații de ordine la nivelul organismului, a unor "potriveli", cum spune Blaga, dar nu ne vom putea explica proveniența, rostul, "rațiunea" lor. Tocmai în vederea depășirii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant, însă filosoful german ar miza pe conceptul unei conștiințe în sine ("generice"), desprinsă de raporturile sale cu mediul natural și social, în vreme ce autorul personalismului energetic, deși nu socotește conștiința în sens strict individual, pentru a o confunda cu o conștiință psihologică individuală, o consideră după
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin raportare la antropogeneză. Dar aceste judecăți descriu un spațiu "organic", cel al eului, el însuși supus "legilor" de evoluție a energiei și integrat unor structuri energetice mai largi. În deosebire de unii antropologi, cum ar fi A. Gehlen, care mizau mai mult pe trăsăturile definitorii ale modului existențial uman rezultate din inițiala sa slăbiciune organică, C. Rădulescu-Motru lucrează integrativ. El afirmă că studiul personalității este dependent de raportul dintre omul luat ca individ și omul luat ca specie. Cel dintâi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru concepe eul ca început al personalizării energiei și condiție a personalității; eul preexistă oricărei forme de personalitate. Rolul său este acela de a se înconjura de o structură aptitudinală și împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci al afirmării unei personalități. Psihologul francez procedează invers (în general
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prin urmare, ceea ce trebuie potențat este, desigur, re-evaluarea. Viața omului pare a fi consumatoare de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea, iar sub determinare istorică el reprezintă vremea "omului superior", a "noului filosof". Nietzsche mizează pe o spontaneitate istorică, insuficientă însă în a preveni catastrofa: neantul valorilor. Astfel, "legiuitorul" (cel care propune evaluări noi, imagine schematică a supraomului) are o apariție fulgurantă, nepregătită de cauze speciale și fără a împlini o misiune sau o finalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar trebui gândit principiul într-o ordine propriu-zis metafizică. Altmineri, totul este energie; orice formă de existență reprezintă o modalitate de manifestare a energiei. Aceasta trebuie concepută doar determinat prin formele pe care ea le capătă în natură, fără a miza cumva pe ideea unei energii în sine; fără a miza, cumva, chiar la nivelul unei reconstrucții a lumii care "gândește" începutul acesteia, reconstruindu-l. Ordinea imperativului energetic, finalistă în esența sa, resemnifică toate componentele universului uman, însă tot în sistemul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totul este energie; orice formă de existență reprezintă o modalitate de manifestare a energiei. Aceasta trebuie concepută doar determinat prin formele pe care ea le capătă în natură, fără a miza cumva pe ideea unei energii în sine; fără a miza, cumva, chiar la nivelul unei reconstrucții a lumii care "gândește" începutul acesteia, reconstruindu-l. Ordinea imperativului energetic, finalistă în esența sa, resemnifică toate componentele universului uman, însă tot în sistemul de referință energetist, nu în altul. De fapt, totul este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian nu rămân blocate în interiorul sistemului care le-a dat naștere, ci trec în filosofiile ce-l urmează. Fichte, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche construiesc în model personalist, urmându-l pe Kant. Dar fiind și sub înrâurirea inconvenientelor kantianismului, și ei vor miza pe un personalism formal, care se limitează la a împăca spontaneitatea conștiinței cu "principiul individuațiunii", distrugând tot ce nu se acordă cu această relație. În alte cuvinte, afirmațiile lor filosofice privind persoana umană nu se sprijină pe "metode obiective", conchide
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic, evident, uneori, în lucrările filosofului francez, ne este îngăduit să spunem că omul poate fi gândit, în privința locului său în lume, și în funcție de coordonatele pe care le-am observat la Kant și la Rădulescu-Motru: condiționatul natural
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești doi filosofi nu mizează pe o simplă ameliorare (socială, culturală etc.) a vieții personale. Amândoi angajează cosmic personalitatea. Și aici încep diferențele dintre ei. Mounier îndreaptă personalizarea către un transpersonal, către realitatea transcendentă, superioară "realității personale" prin calitatea sa de a fi. C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la ortodoxie, câte parohii noi apar În anumite țări europene - cu toate că, uneori, și aceste date spun câte ceva), ci aspectele adânci, dificil de sesizat, dar decisive la nivelul percepțiilor, al atitudinilor occidentalilor față de noi. În nici un caz nu e sănătos să mizăm pe aspectele spectaculare ale credinței noastre, pe dimensiunile „exotice” ale unor practici, pentru că nu acestea definesc nucleul tare al spiritualității ortodoxe și, În plus, pot să conducă la o percepere cu totul defectuoasă a fondului nostru religios. A face din
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și consistență. Va primi valoare numai atunci când este direcționată de finalitatea iubirii (pentru semeni, pentru umanitate sau pentru divinitate). Dar nu numai anterioritatea iubirii față de cunoaștere trebuie luată În calcul, ci și derularea lor simultană. Considerăm că e bine să mizăm și pe o complementaritate a celor două facultăți, pe o Îmbinare stimulatoare menită să conducă la creșterea amândurora. Iubirea fără rațiune devine oarbă, iar cunoașterea fără un „strop” de iubire rămâne rea și stearpă. O cunoaștere fără o solidarizare „pasională
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
văzute sau spuse, În spatele lor stă tăinuit Marele Adevăr, pe care puțini Îl dețin. „Dar iată că și eu am ajuns În preajma lui!”, vor „descoperi” cu mare satisfacție cei Însetați de veridicitate de ultimă oră. În al treilea rând, se mizează și pe pornirile egocentriste sau antropocentriste ale omului contemporan. Este clar că În fiecare se manifestă o mare dorință de a recepta „personalizat” ceea ce se propune dinafară. Adevărul nu este dat, el trebuie „ghicit” sau „zămislit” de mine. Cel mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
determine pe Vladimir Putin să abordeze și alte teme în afară de Kosovo și scutul american antirachetă, de exemplu, problemele energiei și relațiilor cu Iranul. Bazându-se pe informațiile de care dispunea, atât oficial, cât și de altă natură, Vladimir Putin a mizat pe pozițiile Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei și ale altor state europene și a punctat poziția Rusiei față de eventuala primire în NATO a celor două foste republici sovietice, Ucraina și Georgia, amintind de problemele teritoriale pe care cele două țări le-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
regretă incidentul care s-a produs, acesta datorându-se faptului că s-a dat citire textului elaborat la Moscova, fiind omisă modificarea lui după consfătuirea din ziua precedentă. Am avut convingerea că au procedat în acest fel în mod premeditat, mizându-se pe faptul că noi nu vom reacționa. Este ușor de imaginat starea de spirit produsă de intervenția delegației noastre în rândul delegațiilor celorlalte țări socialiste, ale celorlalte state participante. La încheierea consfătuirii (din ziua precedentă), șeful delegației sovietice anunțase
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
program politic și democratic, intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care propovăduia „libertatea, egalitatea, frățietatea”, precum și unirea celor două principate. Ajuns la Paris, nu are odihnă, își pune în joc tactul și abilitatea, își face tot felul de relații utile, mizând pe farmecul lui de om de lume, și nu pierde nici un prilej de a pleda cauza Principatelor Române. Exilații din Brusa îl aleg, în 1849, membru al Comitetului unic al emigrației din Moldova și Muntenia. Între anii 1850 și 1853
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, fac ca problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizuală să nu-și fi pierdut actualitatea. Din contră, am putea spune, se mărește miza în răspunsul la această problemă, prin faptul că, poate deveni un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și noile tehnologii de informare și comunicare. Metodologia cercetării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Dincolo de susținerea teoretică, o ipoteză trebuie verificată empiric: există o relație statistic semnificativă între experiența „călătorului” și mentalitatea sa? Am văzut că argumentarea teoretică constă mai mult pe evidența intuitivă și în unele puncte cu deficit grav de credibilitate. Autorul mizează pe testarea empirică pe care o consideră decisivă pentru susținerea ipotezei. Ideologiile în sprijinul democrației și al toleranței sunt susținute în mai mare măsură de cei care au, decât de cei care nu au experiența în străinătate. Ponderea persoanelor tolerante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Între 1949 și 1954, e scenograf și director artistic la Teatrul de Păpuși din Pitești. Spirit critic ascuțit, fire lesne inflamabilă, prompt în replică și gest, A. este un umorist înnăscut. Grafica lui satirică e realizată cu mijloacele artei, efectul mizând îndeobște pe sugestie, prezentă atât în compoziție, cât și în jocul dintre desen și text. Ciclul consacrat lui Ion Ion e un adevărat „roman” al cetățeanului simplu, supus veșnic experimentelor politice. Un analogon al acestei grafici e în bună parte
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
zilei (1995), ultimul un jurnal liric-retoric postrevoluționar, aparține unui modernism întârziat: un lirism pur, concentrat, intens metaforic, vizionar-simbolic. Totuși, acestei lumi de „semne” nu-i lipsește o anumită materialitate, consistență, chiar dacă epurată de „contingent”. A. este un poet orfic, care mizează pe efectul auditiv, pe sonoritatea ritualică a poemelor (se remarcă frecvența figurilor de sunet, în special a asonanței). Temele poeziei sale sunt singurătatea, rostirea (Cuvântul), tăcerea, moartea, iubirea, înstrăinarea. SCRIERI: Corabia de celofan, București, 1976; Culorile rostirii, București, 1986; Pământul
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
au izbit de rezerva ironică a autorilor. Posteritatea a înclinat spre a-i recunoaște însă lui A. o contribuție mai însemnată. Cele două volume din Caleidoscopul lui A. Mirea reunesc cronici rimate, specie care, plecând de la un material perisabil, actualitatea, mizează pe divertisment, chiar cu riscul facilității, și pe efectul polemic, adesea cu prețul trivializării. Uneori și în Caleidoscop... se recurge la invectivă, la ridiculizarea oponenților pe baza defectelor lor fizice, într-o viziune grotescă (Cioflecării și hilariante), dar predominantă e
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
locuri ce au dispărut, dar acum el e mânat de „dorul de propria-i viață”, o viață compusă din „bucăți”, comparabile unor reîntrupări metempsihotice, întrucât fiecăreia îi corespunde un eu diferit. Dificila recompunere, cu ajutorul memoriei involuntare ori dirijate, are ca miză ultimă găsirea eului profund, primordial. Rareori subiectul momentului rememorat este însuși autorul, însă implicarea lui, fie elegiacă, fie reflexivă, este întotdeauna evidentă. Reminiscențe autobiografice sunt doar Revista nocturnă și Fata din dafin. Apropiate de acestea, Mama, Ex-voto, Tata, Mihail Kogălniceanu
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
avântul dandysmului. Din 1815 până spre 1848 intră pe piață, lansată de editorul Henry Colburn, seria de cărți fashionable: romane, memorii, unele semnate de autori iluștri, cele mai multe Însă ale unor scriitori minori. Toate cu un imens succes de public, toate mizând pe dezvăluirea culiselor lumii bune, dar mai ales pe ațâțătorul personaj care le străbate: dandy-ul. La editura lui Colburn apar și volumele lui Bulwer-Lytton, Benjamin Disraëli sau Thomas Lister, dar și ale doamnelor emancipate despre care a mai fost
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
morbidețea, cu devitalizarea cade În derizoriu. Războiul zdruncină din temelii un Întreg sistem de valori În care secolul al XIX-lea credea, cu toate contestările și subminările pomenite deja. E proiectată În haos, pierzându-și reperele, o lume care Încă miza pe umanism, dar și pe triumful individualismului. În felul lor ciudat, suspendați Între clase, credințe, sisteme estetice, dandy-i aparțineau și ei acestei lumi, susținând-o. La o primă vedere, confruntat cu tragedia primului război mondial, dandysmul pare a se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]