11,461 matches
-
One country, even two, or three. Too few - such a claustrophobic curse. Why suffer this? When bards from times of yore, sing: The earth is the Lord's, and everything on it?* (*Psalm 24:1) PAMÂNTU-NTREG E-A DOMNULUI MOȘIE Am venit de undeva și nu mai știu Sunt acum într-un loc cu valuri și cu stânci Ziua de ieri nu știa ce se va-ntampla mâine Iar astăzi îmi apare că o insulă roșie Un continet, o lume
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
n-aș exista-n acelaș timp Ca arbore sequoia și că teii, Ca trei-patru oceane, cinci ghețari, O țară cu castani, una cu vișini, Și că un continent eucaliptic? Așa cântau cei barzi, în vremi trecute „Pamântu-ntreg e-a Domnului moșie..."?* (*Psalmi, 24:1) OPEN SESAME Last night before your door, ouț în the cold, My soul ablaze with a chaotic passion My eyesight I would happily have șold, For one sweet open sesame to fashion. But even if I've
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
Voiam un lucru cât de mic, Să mă pot lăuda cu el. Dar nu mi-a dăruit nimic Pe notele din carnețel. Știam că la omul sărac Nu stă nici cenușa-n vatra. Boii nici la vale nu trag, Iar ,,Moșii" nu vin niciodată. Ajungând mama de copii, Ghetuțele lor lustruiam. ,,Moșii" veneau cu jucării, Ca-n Capitala locuiam. 5. Decembrie Autor Maria Filipoiu Cuprinsă în Antologia ,,Cuvinte pe aripi de gand" ,2015 Publicată în Revista Creștin Ortodox/2014 http://www
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
al vremurilor pentru a face dintr-o grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
În ea să își găsească mană. Și a văzut că apa este Suprema bogăție Nici aurul, nimica peste Nu este cum să-i fie. Și în imensa lui lăcomie, Cătând averi ca să își sape Și din izvor și-a făcut moșie Și a stăpânit pământ și ape. Iar dacă râuri au fost prea multe Chiar de la Domnu’ rânduite S-a gândit să le execute Fiind, adesea, otrăvite. Esența vieții a devenit Sub a omului povară Element pentru profit Și, totodată, de
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]
-
cu foc de lacrimi sfinte, / Către scump Fiul tău și Dumnezeu, / De-atunci și-n veacuri te închini mereu.” (Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihai Eminescu Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
răstriște, de persecuție, lăuntrică sau din afară, ca sprijin, aliat și scut, Pădurea cu consorțiul ei suveran- Codrul cel Verde. Fără acest ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
chiar și-n sfânta mânăstire, Nu e inimă mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru-această sărbătoare mână-n mână prinți, altețe. Doamne câtă frumusețe în cătunul de la sat Unde se adună moșii și cu tinerii la sfat... Azi și-au pus la pălărie un trifoi cu patru foi Pentru zilele de mâine...câte datini sunt la noi?! Dăscălii se-adună-n școli să-i învețe sfânta taină Pe copiii doritori, de tradiție, cânt, haină
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul Părăianul, părțile lor de moșie din satele Pârâiani și din Faur(i), sate ce țineau de județul Gorj. Acest sat Faur, este menționat și în Harta austriacă a lui Friedrich Schwantz ( în urma păcii de la Passarovitz din 1718 până în 1739 , Oltenia până la Olt a intrat în
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcționa și o moară cu motor și o brutărie. Mai sus de locul acesta, spre Dealul Muierii, se găsește o cruce de
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
lui Decebal, înclin să cred că aici se țineau târguri din acea perioadă. Doar că în timp a avut mai multe locații. În anul 1899 ( 10 septembrie), Ecaterina I.B Pârâianu și Ion Pârâianu vând lui Dumitru B. Tomescu, o moșie de 220 de stânjeni, lângă apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
lângă apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
unei biserici în satul Grădiștea dar și susținerea învățământului rural în satul Băești - pe atunci comună - azi Dobricea, sat component al comunei Grădiștea. Boierii Pârâieni mai apar în documentele vremii și ca boieri hotarnici orânduiți pentru cercetarea diverselor pricini de moșii în Grădiștea. Biserica parohială cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Grădiștea,sat de reședință al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
Ionașcu, Ion Lăzărescu, Editura Academiei RPR, București, 1952, pag 35) Trebuie avut în vedere faptul că satul Obislavu, din Grădiștea, atestat documentar în anul 1722, a fost un sat de moșneni. Nu contest faptul că Hamza ar fi putut avea moșie acolo, dar nu a stăpânit satul ca să-l poată asocia la nume. Satul Obislavu, azi satul Grozăvești din comuna Corbii Mari, Dâmbovița, atestat documentar în anul 1475, a fost un sat de robi țigani proprietate a lui Hamza ban. În
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
în creștet!»” (Cella Delavrancea). De altfel, Mateiu și-a văzut idealul aristocratic împlinit prin mariajul cu Marica, una dintre fiicele poetului G. Sion, cu 25 de ani mai în vârstă decât el, dar care îi va aduce ca zestre o moșie în plin Bărăgan, în mijlocul căreia se afla un conac devenit reședință nobiliară cu tot dichisul: stindard (coup vert sur jaune), stemă heraldică și, mai presus de orice, o deviză demnă de „aristocratul conte de Karabey”, bineînțeles în limba latină: Cave
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele din partea dreaptă a Oltețului, fugit de pe moșiile unor boieri vlastelini. Împilarea, sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
După depunerea jurământului de frăție, Grădea și oamenii lui intră în ceata lui Dragu, ceată ce devine și mai puternică. * Băilă, un copil de pripas crescut pe lângă casa boierilor Străchinescu, căzut în dizgrație, este trimis să slugărească la conacul de la moșia acestora din Străchinești. Aici, a ajuns direct sub mâna lui Miulescu, un nepot stricat al boierului, surghiunit și el de familie pentru niște fapte nu tocmai ortodoxe. Pe lângă viața grea de până atunci, cea de acum era un iad. Miulescu
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
cuvânt care astăzi dă sens asupra puterii acestor conducători delegați), iar rezultatele acestor măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare. După destrămarea, imperiului, comiții, precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au privit teritoriile date în grijă ca pe propriile moșii și, devenind puternici economic, au avut la dispoziție mijloace militare pentru a duce o politică de agresiune, sau alianțe, după cum le dictau propriile interese. Să nu uităm nici că, titlul de împărat, pe care și l-a arogat Carol cel
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” „... Și în România, ca în multe țări
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” Fragmentul citat din Postfață ilustrează clar epoca
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia La margini de veacuri am plecat în lume Fii, veniți la arme - strigă România! Nu lăsați imperii iar să ne sugrume Virgil Ciucă New York 26 februarie - 5 martie 2015
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component al comunei Grădiștea, județul Vâlcea, este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
preluând începutul de la prof. Theodor Râșcanu, autorul romanului istoric “Ruginoasa”, Editura Vremea, București, 1939, ca și Editura Porțile Orientului, Iași, 2002, despre cele de mai sus, p. 203-211: „Cu mult înainte de anul 1800, Ruginoasa era una din cele mai frumoase moșii boierești din Moldova, întrecând prin întindere și bogății Stânca Roznovanului, de lângă Iași, și Pașcanii Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]