1,599 matches
-
perioada interbelică, în arhiva sa personală adunând fotografii, schițe și însemnări din numeroase biserici de lemn ce aveau să dispară sub ochii săi în deceniile de dinainte și de după al doilea război mondial. El a lăsat în manuscris primul studiu monografic al bisericilor de lemn din Sălaj. În timpul vieții a publicat un studiu dedicat meșterilor de biserici din Sălaj, urmând firul inscripțiilor, unele dintre ele cunoscute numai din notele sale de teren. Un alt cercetător activ în perioada interbelică, și mult
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
de apus a Sălajului cercetătorul Ioan Godea. Cei doi își împart meritul de a publica primul repertoriu al bisericilor de lemn din Sălaj, apărut în 1978 prin grija Eparhiei Ortodoxe a Oradei. În deceniile din urmă au mai apărut studii monografice diverse ale unor biserici de lemn sau ale unor parohii, cu contribuții limitate. În 2008 a apărut prima carte dedicată în întregime bisericilor de lemn monumente istorice din județul Sălaj, a cărei autori sunt preoții și intelectualii satelor în care
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
dintre bisericile de lemn de aici au intrat devreme în patrimoniul cultural românesc. Se disting îndeosebi bisericile de lemn din Cizer și Fildu de Sus, cele din Bălan Josani, Bulgari, Borza și multe altele. Este de regretat amânarea apariției volumului monografic a lui Leontin Ghergariu, astăzi unic în documentarea atâtor monumente dispărute. Bisericilor de lemn din Sălaj le lipsește încă un studiu aprofundat, bazat pe documentare amplă de teren și cercetare extensivă a surselor de arhivă, dens în informații, analize istorice
Biserici de lemn din Sălaj () [Corola-website/Science/308989_a_310318]
-
date valoroase despre bisericile de lemn din Sălaj începând cu anul 1924. Imaginile și documentația de pe teren împreună cu scrierile sale se păstrează în arhive, doar o mică parte fiind publicate. Atanasie Popa a început în perioada interbelică publicarea unor studii monografice și a propus o primă sinteză. Reținem și prezența lui Victor Brătulescu cu un studiu despre câteva biserici din nordul Transilvaniei în 1935, pe care l-a continuat cu un valoros studiu al bisericilor de lemn din Maramureș, început în
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]
-
ele, o poziție semnificativă e ocupată de cea românească. Multe alte școli au adoptat în loc etnomuzicologia, disciplină care s-a extins spectaculos în lumea occidentală a celei de-a doua jumătăți a secolului XX. În vreme ce folcloristica se concentrează pe studii monografice făcute în interiorul unei etnii, etnomuzicologia se preocupă de studiul comparat între națiuni. Astfel, în funcție de perspectiva cuvenită, folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile „folclorice” ale altor naționalități, fie între celelalte ramuri de folclor românesc. Indiferent care dintre
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
Maramureș, în studii de ansamblu, semnate de Ioan Bârlea , Tit Bud, Victor Brătulescu , I. D. Ștefănescu și Marius Porumb . În acestea au fost prezentate câteva din trăsăturile ei caracteristice, date istorice, inscripții, o parte din icoane și pictura murală. Un studiu monografic mai detaliat i-a fost dedicat de Aurel Bongiu în 1970 în urma lucrărilor de reparații. El are meritul de a-l fi identificat pentru prima dată pe pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu a mai scos
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
și aplicativ vizând evoluția și dezvoltarea limbii naționale, a stării ei actuale și a istoriei ei, a graiurilor de pe teritoriul republicii, a cultivării normelor limbii literare, a stilisticii, a alcătuirii de manuale, dicționare și atlase lingvistice, a scrierii de cercetări monografice privind structura fonetică, morfologică și sintactică a limbii literare, evoluția ei istorică, stilurile ei funcționale, vorbirea orală vie, a reîntregirii și valorificării moștenirii literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a relațiilor literaturii române cu literaturile europene etc. În această ordine de idei, am putea aminti următoarele studii: Curs de gramatică istorică, Dicționar etimologic, Dicționar explicativ, Istoria literaturii, cercetările monografice dedicate creației unor scriitori clasici sau contemporani și cele dedicate analizei creației populare orale. De la 1990 încoace, cercetătorii Institutului s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste și au aderat la teoriile europene moderne de cercetare a limbii, literaturii și folclorului
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
a fost mai întâi documentata de cercetătorul Leontin Ghergariu, încă din anii interbelici. Biserică a fost descoperită de Vasvari Vasile. O contribuție importantă a adus Valeriu Butura, directorul Muzeului de Etnografie din Cluj, care a publicat în 1963 primul studiu monografic dedicat acesteia, un studiu care rămâne de referință până astăzi. Din inițiativa să, biserica a fost salvată în 1968, prin transferul ei în muzeul în aer liber din Cluj. În aceeași vreme a fost publicat și studiul lui Atanasie Popa
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
David Prodan a reluat tema bisericii de lemn din Cizer schițând portretul de meșter a lui Horea, în 1965. În 1968, Paul Abrudeanu a popularizat istoria bisericuței de lemn în revista de circulație Magazin Istoric, extrăgând date din lucrarea să monografica dedicată localității. După aceste eforturi, biserica nu a mai lipsit din aproape nici un studiu, lucrare său album mai important dedicată arhitecturii tradiționale din zonă și din țara noastră. Mesajele săpate în portalele de trecere dintr-o încăpere în altă datează
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Miniaturas de tiempos venideros, Poesía rumâna contemporánea", trad. Cătălina Iliescu Gheorghiu, Vaso roto ediciones, Madrid, 2013. "En el ombligo de la lună, Antología de poetaș del mundo", Valparaíso editora, México, 2015. Interviuri: Referințe critice: <nowiki>*</nowiki> „" și exercițiile de libertate, Studiu monografic și antologie"”" de Roxana Sicoe-Tirea, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Ediția a II-a, Editura Școală ardeleana, Cluj-Napoca, 2015
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
importantă și apreciată. Având hramul "”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”", biserica se află înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În paginile ziarului Plugarul, editat la Șimleu Silvaniei între anii 1923 și 1926 a fost publicat studiul monografic întocmit de preotul Zalnocului Ioan Buteanu. Considerată în anul 1925 a fi "”o rară oglindă asupra vieței satelor noastre românești despre cari aproape nimic nu s-a scris”", lucrarea preotului Buteanu avea să fie propusă Academiei Române pentru publicare iar drept
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
biserica din localitate. Se bănuiește că acest eveniment ar fi tocmai terminarea bisericii, ocazie cu care a fost realizată și inscripția ce se păstrează în partea superioară a trecerii din pronaos în naos. Legat de momentul edificării bisericii, în "Schița Monografică a Sălagiului" este dat ca an al construirii acesteia, anul 1658. În 1867, parohia Porț ținea de protopopiatul Crasnei, vicariatul Silvaniei și avea ca preot paroh pe Teodor Bruchental. Este amintită biserica, de lemn, având hramul "Înălțarea Domnului". La acea
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii în 1932. Schiță monografică"", se menționează că schitul lui Zosim este în ruină în pădurea Bălușeni. Biserica a fost reparată prin anii 1944-1945. În anul 1990, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a dispus reînființarea vechiului așezământ monahal Schitul Zosin și l-a
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
însă articolele sale din paginile revistei "Christliches Kunstblatt" au trecut neobservate de istoriografia de artă a vremii, datorită lipsei unei documentații fotografice. De-abia Hans Wentzel a pus bazele unei cercetări moderne a ansamblului. Una din primele lucrări care tratează monografic biserica Sf. Dionisiu datează geamurile la sfârșitul secolului al XIII-lea. Această lucrare de doctorat a servit la susținerea unei datări corespunzătoare de către Wentzel în catalogul său de referință despre vitraliile din sud-vestul Germaniei (1958). Wentzel susține în lucrarea sa
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
unde a decedat în ziua de 17 aprilie 1939, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. La propunerea primarului Constantin B. Pennescu (1901-1904), N. A. Bogdan a redactat și tipărit în anul 1904, într-un interval de numai patru luni, lucrarea monografică "Orașul Iași - odinioară și astăzi", considerată a fi opera capitală a vieții sale. Această lucrare a fost reeditată în 1913 sub titlul de "Orașul Iași - Monografie istorică și socială ilustrată". S-a străduit zadarnic să întocmească și o a treia
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
de "Orașul Iași - Monografie istorică și socială ilustrată". S-a străduit zadarnic să întocmească și o a treia ediție, „revăzută și mult adăogită”. De asemenea, a publicat mai multe articole despre Iași în revistele vremii: A rămas în manuscris lucrarea monografică "Iașul - leagăn al unirii tuturor românilor, 1916-1918", datată 1936. Ziaristul Ionel Maftei i-a dedicat lui N. A. Bogdan, „cronicarul Iașului autentic”, câteva pagini în volumul II din "Personalități ieșene" și Aurel Leon în "Umbre" (vol. IV). N. A. Bogdan a publicat
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica este de lemn, nu se știe anul când s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului se poate citi o
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
George Pachymeres, Varlaam Calabrezul, Georgios Gemistos Plethon. S-au publicat de asemenea numeroase comentarii bizantine la operele lui Platon și Aristotel. În 1994 a început și publicarea unei serii intitulate "Commentaria in Aristotelem Byzantina." Cele mai semnificative lucrări cu caracter monografic sau introductiv sunt următoarele:
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
Urechesti nr11 din 10 decembrie 1905 A murit în timpul primului război mondial, dar nu se știe nici unde și-a pierdut viața și nici unde este îngropat .Este pomenit în lista eroilor de război, prezentată de P. Abeaboeru în lucrarea monografica Urechesti și pe crucea monument aflată în curtea bisericii Sf Voievozi din satul Gură Călitei. Pentru copiii acestuia , Ioana , Ion și Dumitru , statul prin Judecătoria Plainesti și Primăria comunei Urechesti au decis să deschidă un dosar de tutelă , adică de
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
Editura Alutus, 2003, 191 p., ISBN 973-99888-9-X, (Autor principal); • Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Craiova, Editura Universitaria, 2004, 252 p., ISBN 973-8043-523-8 (Autor principal); • Agenda Consiliului Județean Olt, Slatina, Editura Alutus, 2004, 96 p., Ediție bilingva româno-engleză (Coordonator); • Slatina. Tablou Monografic, Slatina, Editura Alutus, 2006, 64 p. (Autor principal); • Management în resurse umane și administrație publică, Craiova, Editura UNIVERSITARIA, 2009, 312 p., ISBN 978-606-510-663-5 (Autor). • Management public, Craiova, Editura UNIVESITARIA 2011, 312 p., ISBN 978-606-14-0218-2 (Coautor); • Managemetul comparat al resurselor umane
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
comunală, demararea primului proiect de canalizare în centrul orașului. De asemenea, în timpul mandatului său s-au efectuat pavări de străzi în cartierele Poștă și Mihai Viteazul inclusiv alimentarea acestora cu apă și regenerarea pădurii parc Crâng. Este autor al lucrării monografice "Buzăul edilitar (1936)".
Stan Săraru () [Corola-website/Science/313072_a_314401]
-
Porucic, Petru Ștefănucă, Emil Gane, Visarion Puiu, Nicolae Iorga, Ion Pelivan, Paul Mihailovici și mulți alții. În cursul lunii august 1935, a făcut parte din echipa organizată de Secția sociologică, împreună cu celelalte secții ale Institutul Social Român care a cercetat monografic satul Iurceni. A reușit să obțină câștigarea proceselor urmașilor răzeșilor din Vrancea, pentru redobândirea proprietăților ce le-au fost donate pe vecie de voevodul Ștefan cel Mare, proprietăți ce le-au fost înstrăinate de unii parveniți locali. Baza acestui succes
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
cu "Labirintul" (1974), continuat cu "Ultima călătorie a lui Ulise" (1976), "Timpul și furtunile"(1978), "Tatuajele nu se lasă la garderobă" (1982), "Geneza" (1983)și "Întalnirea" (1989). Factura acestor romane este preponderent bazată pe fapte istorice. a publicat două eseuri monografice, consacrate unor plasticieni: "Petru Abrudan" (1942,reeditat în 1969) și "Raoul Șorban" (1942). Bibliografie postuma: "Întoarcerea" (poezii, 2009); "Cultură și tradiție" (publicistică, 2012). Prin materie epică, prin problematică, prin factura stilistică, romanele lui Francisc Păcurariu se înscriu în tradițiile realismului
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
philosophie antique". A purtat o îndelungată corespondență cu profesorul american Elie Wiesel, originar din România, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1986. De asemenea, Nicolae Iuga a consacrat în premieră, în literatura de specialitate din România, o tratare monografica a ideii de cauzalitate emergentă, așa cum această se manifestă în istorie. Nicolae Iuga este autor al volumelor: Întoarcerea Casandrei (eseuri), Ed. Proema, Baia Mare, 1999; Profesorul și sirenă (eseuri), Ed. Proema, Baia Mare, 2001;, Filosofia contemporană despre morală creștină, Ed. Paralelă 45
Nicolae Iuga () [Corola-website/Science/313713_a_315042]