5,593 matches
-
internațional pot fi inițiate de studenți și valorificate după absolvire în interes propriu sau național; realizarea unui „soft” la nivel global, factor comun la desfășurarea unor activități globale în economie, finanțe, administrație, politică, cercetaredezvoltare etc.; răspândirea valorilor universal valabile: democrația, moralitatea, activitatea științifică; România este prezentă pe piața globală cu 5.000 de studenți, cifrele neoficiale însă ridică numărul tinerilor care studiază în străinătate la aproximativ 50.000. Cei mai mulți preferă să studieze în Marea Britanie, pe locul doi se află Olanda, Danemarca
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
doresc să voteze nu au pe cine să aleagă), reprezentări ale votului (dificultatea luării deciziei de a vota cu un anumit partid, reprezentarea asupra importanței votului unei persoane), evaluarea politicienilor și partidelor (partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, moralitatea oamenilor politici este foarte scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat), sentimente față de realitatea politico-economică actuală (după 1990) din România (sentimente pozitive față de economie de piață, capitalism, democrație și integrare europeană, sentiment
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Oamenii pot influența deciziile politice - Politica este complicată Alegătorii au de unde alege + + ---- Alegerile fac guvernul atent la părerile oamenilor + Evaluări ale politicienilor și partidelor Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor - ++ Indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale; KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54% din varianță). Preferă siguranța riscului scor factorial din afirmațiile: e mai bine să ai un salariu mic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
facem pe altul aproapele nostru, făcându-ne aproapele său printr-o faptă.” (Simone de Beauvoir, cf. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii) Toți pentru unul, unul pentru toți. (Acest principiu mai vechi al comunităților umane, menit a le asigura securitatea, dar și moralitatea, este, din păcate, tot mai mult Înlocuit astăzi de confruntarea acerbă dintre interesele individuale.) „Sacrificiul voluntar, făcut În deplină conștiință și liber de orice constrângere, jertfa de sine spre binele tuturor, aceasta este, după mine, semnul celei mai Înalte dezvoltări
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dar mai ales cei de profesie reușesc să ne convingă, din păcate, că: „Regulile sunt făcute pentru a fi Încălcate”.) „Reputațiile dobândite pe căi necinstite se schimbă În dispreț.” (Vauvenargues) știința Învinge neștiința, nu păcatele. (De unde rezultă că accesul la moralitate este liber pentru oricine: un ignorant În domeniul unei științe, dar bine educat poate avea cugetul curat, și invers: un bun cunoscător al unei științe poate trăi În păcat.) „Ia seama la cel ce vorbește În interesul altuia, făcându-l
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să le repete, mai devreme sau mai târziu. Μ Cu cât Înțelegem și explicăm mai puțin din propriul fel de a fi, cu atât trăim mai mult prin ideile pe care alții și le-au format despre noi Înșine. Μ Moralitatea unora este de așa natură Încât se simt bine și se Învigorează sufletește numai atunci când se știu În dușmănie cu alții. Μ Un paradox: cu cât dorim să fim mai originali, cu atât mai mult ne Îndepărtăm de felul nostru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Greu În educație nu este să trasezi proiecte de dezvoltare, ci să le concretizezi, respectând personalitatea copilului, pentru ca astfel dezvoltarea lui să se facă pe o cale proprie, specifică firii și capacităților sale reale. Μ Cât respect de sine, atâta moralitate. Μ Adevăratul omagiu pe care un discipol Îl poate aduce maestrului său este de a nu-și exprima respectul față de acesta doar prin dorința de a-l imita, ci și prin Îndrăzneala de a-l provoca. Μ Omul modern este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
alții să sufere (să simtă durerea lor). Μ De ce trebuie să-i facem pe unii oameni conștienți de lipsurile, deficiențele sau greșelile lor? Pentru că sunt destui aceia care au voința de a face ceva, dar nu știu ce să facă. Μ Adevărata moralitate este aceea de care ajungi să dai dovadă și În intimitate (sau, În primul rând, În cazul acesteia). Μ Cea mai cumplită mezalianță este aceea În care puterea este Însoțită frecvent de răutate: atunci nu se manifestă nici un scrupul față de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de Îndurat (nu oricine poate să acorde, de exemplu, iertare celui care i-a greșit sau să-și Înfrângă orgoliul pentru a recunoaște meritele celui care, pe moment, s-a dovedit superior lui Într-o anumită confruntare). Μ Fiecare are moralitatea lui, care va reprezenta Însăși cartea de vizită a personalității sale; altfel spus, viața fiecăruia dintre noi este o oglindă a creșterii sau a decăderii sale morale. Μ Un fapt de viață petrecut, mai Întâi Îl simțim, Îl trăim: această
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
despărțirii? Poate din cauză că obișnuința Îndelungată cu altul slăbește, pe nesimțite, capacitatea de a observa Îndeajuns cât de importante au fost influențele de fiecare zi ale aproapelui asupra gândurilor și faptelor noastre. Μ Se Înalță cu adevărat În spiritualitate sau În moralitate doar cei la care rugăciunea către Dumnezeu exprimă mai mult căință decât cerință: prizonieri ai propriului corp, unii cer Domnului doar ce-i trupesc În ei! Μ Poate că nimeni altul n-a exprimat mai frumos sentimentul primatului timpului asupra
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
izvorând din intenții mincinoase sau ipocrite, lasă impresia unor acte cinstite, altruiste, dar care În realitate provoacă ceva rău (de exemplu, multe din Îngrijirile, aparent sincere, realizate la capul bolnavului nu au făcut decât să scurteze treptat viața acestuia). Μ Moralitatea este acea șansă existentă pentru fiecare de a arăta că poate fi nu numai o frumusețe fizică, dar și una a vieții interioare. Μ Stilul existențial amintește, În unele privințe, de stilul operelor literare. Astfel, la unii oameni acest stil
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de vedere al altuia (de aceea nu poate cunoaște, de exemplu, taina comuniunii sufletești din sentimentul de prietenie). Μ Când despre un semen ajungem să spunem: „Îi respect inteligența, dar nu-i pot admite faptele”, Înseamnă că la acea persoană moralitatea este În gravă suferință și că este adevărată zicala: „Fiecare exprimă inteligența potrivit cu caracterul său”. Μ Un om se poate Îndrăgosti de mai multe ori pe parcursul vieții, dar nici una din iubirile sale nu o va face uitată pe prima: căci
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unii părinți respectarea acestui precept echivalează cu realizarea unui sacrificiu În iubire, dar tâlcul său ascuns este mai generos decât credem: așezându-l pe Dumnezeu În inima noastră Înaintea dragostei față de propriul copil, noi ne impregnăm, de fapt, cu acea moralitate superioară care ne va ajuta apoi să-i asigurăm copilului căi superioare de dezvoltare morală (pe care o iubire prea egoistă față de copil nu le-ar fi putut găsi). Μ Se produc uneori prăbușiri incredibile ale condiției umane, pe care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu Însăși frumusețea ideii sau a simțirii din acel roman sau acea poezie (din acest moment, ideea sau trăirea care ne-a Încântat nu mai știm clar dacă este a noastră sau a autorului: ea aparține, credem, amândurora deopotrivă). Μ Moralitatea oamenilor reiese și din motivația cu care ei realizează lecturile: astfel, unii nu văd În ele decât un izvor inepuizabil de adevăruri, de sentimente Înalte, de gânduri subtile sau Înțelepte. Alții, dimpotrivă, caută În lectură doar prilejuri de a combate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
despre extremiști, omologarea este încă și mai radicală. Fasciștii sunt cei vinovați pentru cumplitul masacru de la Brescia. Dar să aprofundăm acest fascism al lor. Se întemeiază el oare pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața civilă? Iar dacă acest fascism se autodefinește încă, cu îndârjire, ca fiind întemeiat pe toate aceste idei, poate despre o autodefinire sinceră? Criminalul Esposti - ca să dau numai un exemplu -, în cazul în care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în această situație; în al doilea rând, trebuie să impunem ariergardei acestei puteri, care este în continuare conservatoare și fascistă, o serie de liberalizări „reale” referitoare la copulare (și, implicit, la efectele sale): anticoncepționale, pilule, diferite tehnici de amor, o moralitate modernă a onoarei sexuale etc., etc. Ar fi suficient ca toate acestea să fie difuzate democratic de către presă și, mai ales, de către televiziune, iar problema avortului ar fi anulată, rămânând totuși, așa cum trebuie să fie, o vină și, prin urmare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Vatican. Dirijarea de către Vatican era posibilă doar dacă se baza pe un regim total represiv. Într-un asemenea univers, „valorile” care contau cel mai mult erau aceleași ca în cazul fascismului: Biserica, patria, familia, supunerea, disciplina, ordinea, spiritul de economie, moralitatea. Aceste „valori” (ca, de altfel, în timpul fascismului) erau „inclusiv reale”, adică aparțineau culturilor particulare și concrete ce constituiau Italia agricolă și paleoindustrială. Însă în momentul în care erau asumate ca „valori” naționale, nu puteau decât să-și piardă orice caracter
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în Italia pentru prima dată „genocidul” despre care vorbea Marx în Manifest. După dispariția licuricilor. Dintr-odată, „valorile” naționalizate și deci falsificate ale vechiului univers agricol și paleocapitalist nu mai contează. Biserica, patria, familia, supunerea, disciplina, ordinea, spiritul de economie, moralitatea nu mai au nici o importanță. Și nu mai servesc la nimic, pentru că sunt false. Ele supraviețuiesc în clerico-fascismul marginalizat (în fond, și MSI1 le repudiază). Sunt înlocuite de „valorile” unui nou tip de civilizație, complet „diferită” de civilizația țărănească și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dețină și s-o gestioneze, făcea deja manevre pentru a pune bazele unor armate noi, transnaționale, aproape niște poliții tehnocratice. Același lucru se poate spune și despre familie, constrânsă fără întrerupere din vremea fascismului la spirit de economie și la moralitate: acum puterea consumurilor îi impunea schimbări radicale, până la acceptarea divorțului și, la modul potențial, a tuturor celorlalte, fără limite (sau măcar în limitele îngăduite de permisivitatea noii puteri, mai rea decât puterea totalitară, întrucât era violent totalizatoare). Democrat-creștinii au suportat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la altul în funcție de deplasările profesionale sau de prieteni (Vernette, 1996, p. 150). Nu în ultimul rând, situația poate fi explicată și de unele concepții promovate de religie, care nu corespund opiniilor oamenilor. Cele mai dezbătute în acest sens sunt problema moralității și sexualității. D.J. O’Conner obiectează că în virtutea tezei conform căreia moralitatea presupune o bază religioasă ar rezulta convingerea inacceptabilă că oamenii nu pot fi morali fără să fie religioși (O’Conner, apud Stefenson et al., 1998, p. 12). Același
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Nu în ultimul rând, situația poate fi explicată și de unele concepții promovate de religie, care nu corespund opiniilor oamenilor. Cele mai dezbătute în acest sens sunt problema moralității și sexualității. D.J. O’Conner obiectează că în virtutea tezei conform căreia moralitatea presupune o bază religioasă ar rezulta convingerea inacceptabilă că oamenii nu pot fi morali fără să fie religioși (O’Conner, apud Stefenson et al., 1998, p. 12). Același O’Conner susține că religiei îi este insuficient ca promovând o descriere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Orice mișcare religioasă este atentă la creșterea sau scăderea ratei de simpatizanți și aderenți, corelativ cu urmărirea situației organizațiilor religioase concurente. Hill constată că există tendința de monopolism religios, pe considerentul că există o singură credință adevărată și o singură moralitate eficace; în acest sens, moralitatea este considerată a fi dependentă direct de o anume religie și implică faptul că ea trebuie învățată doar în interiorul acelei religii (Hill, apud Stephenson et al., 1998, p. 13). Reprezentanții din vârful diverselor organizații religioase
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la creșterea sau scăderea ratei de simpatizanți și aderenți, corelativ cu urmărirea situației organizațiilor religioase concurente. Hill constată că există tendința de monopolism religios, pe considerentul că există o singură credință adevărată și o singură moralitate eficace; în acest sens, moralitatea este considerată a fi dependentă direct de o anume religie și implică faptul că ea trebuie învățată doar în interiorul acelei religii (Hill, apud Stephenson et al., 1998, p. 13). Reprezentanții din vârful diverselor organizații religioase sunt permanent interesați de situația
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
majoritatea femeilor deportate, obișnuite cu reguli stricte de segregare sexuală, neplăcerile provocate de experiența trăită au fost „accentuate atunci cînd a fost vorba de necesități și funcții biologice”. Renunțarea la aceste reguli a echivalat cu pierderea completă a demnității, a moralității și, În fapt, a normalității. Cu toate acestea, Șimon, care era căsătorită deja, fie nu a fost dramatic afectată de această experiență, fie a șters-o total din memorie, din moment ce nu este amintită În povestirile ei despre deportare. Ea și-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]