1,969 matches
-
valoriile organizației, de cultura ei. Uneori aceste valori sunt comunicate prin practicile motivaționale într-o formă explicită. De exemplu, fondatorul unei organizații face alegerea conștientă de a-și recompensa angajații pe baza performanțelor. Alteori, aceste valori sunt comunicate prin practicile motivaționale mai mult implicit, în unele cazuri fiind în conflict chiar cu valorile agreate de organizație. Multe organizații declară că recompensează performanța, dar în realitate recompensele sunt numai în mică măsură legate de performanțe (vezi Jex, 2002, p. 242). Conceperea programelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
bazate pe nevoi neierarhizate (Taylor, McClelland), altele pe nevoi ierarhizate (Maslow, Alderfer). Cea de-a doua categorie, teoriile de proces, promovează descrierea și analiza modului în care comportamentul este angajat, direcționat, susținut, stopat. Sunt avute în vedere procesele sau mecanismele motivaționale care pun în mișcare comportamentul uman. Nume precum Vroom, Adams, Locke, Hackman și Oldham sunt legate de contribuții remarcabile în ceea ce privește explicarea și teoretizarea motivației comportamentului organizațional. Distincția dintre teoriile de conținut și cele de proces a fost făcută pentru prima
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dezvoltată de ei înșiși. Imediat după anul 2000, clasificarea teoriilor motivației în teorii de conținut și teorii de proces este continuată, adâncită și perfecționată. Renovate sunt îndeosebi teoriile de proces, autorii încercând să identifice și să denumească mai precis procesele motivaționale care stimulează și direcționează comportamentul organizațional. De data aceasta se vorbește despre „teoriile cognitive” și „teoriile comportamentale ale motivației” (vezi Jex, 2002; Kinicki, Kreitner, 2003). Totodată, în clasificările actuale au început să-și găsească un loc distinct teoriile cu un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Apoi, listele implicau izolarea motivelor, postularea apariției lor distincte în diverse conduite, fapt iarăși inexact, deoarece în conduite particulare nevoile se contopesc, se amestecă unele cu altele. În fine, listele de nevoi erau construite prin observarea comportamentului exterior; or, fenomenele motivaționale sunt intime, dinamice, fluctuante. Așadar, dacă teoria lui Taylor despre motivație păcătuia prin emiterea unor prezumții simplificate despre natura umană, nefondate științific și, deci, prin absolutizarea doar a unui tip de motiv, teoriile bazate pe liste de trebuințe și motive
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele de securitate nu sunt satisfăcute, ele vor fi resimțite acut de individ și vor determina un comportament orientat spre satisfacerea lor, celelalte fiind mai puțin sau deloc resimțite. De îndată însă ce ele vor fi satisfăcute, își pierd valoarea motivațională și vor fi resimțite acut altele mai puțin satisfăcute. După Maslow, prioritate absolută o are satisfacerea trebuințelor fiziologice. O trebuință nu apare ca motivantă decât dacă cea inferioară ei a fost satisfăcută. Este ceea ce s-ar putea deduce din ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se vede”. Când, însă, trebuința I este satisfăcută în proporție de 25%, trebuința II se poate îndrepta spre 5%, când trebuința I ajunge la 75%, trebuința II se poate manifesta la 50% (ibidem, p. 101). Se degajă faptul că procesul motivațional deși gradat, eșalonat în timp, în funcție de nivelul de satisfacere a trebuinței, permite intrarea în funcțiune simultană a mai multor trebuințe, ceea ce va asigura o anumită dinamică comportamentului uman și se va repercuta diferit în plan subiectiv, îndeosebi în planul satisfacției
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sentimente pozitive din partea celorlalți (vezi Hellrigel, Slocum, Woodman, 1992). 4.2. Modelul structural al conflictului Modelul se centrează pe surprinderea condițiilor/factorilor/parametrilor care influențeză comportamentele conflictuale. Acestea sunt: predispozițiile comportamentale ale părții; presiunile sociale exercitate asupra părții; structura factorilor motivaționali/stimulatori; rolurile și procedurile părților. Primii trei factori se raportează la rolurile și procedurile părților, părți care interacționează între ele (vezi figura 16.5.). Figura 16.5 − Modelul structural al conflictului Considerăm că figura este sugestivă și nu mai necesită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
context, el formulează ceea ce numește „Teoria nevoilor negocierii”, care oferă posibilitatea identificării nevoilor negocierii implicate de ambele părți într-o negociere și sugerează, totodată, modalitățile de influențare a procesualității și finalității negocierii. Sunt interrelaționate trei categorii de variabile: 1) variabila motivațională (cele șapte nevoi/trebuințe stabilite de Maslow: fiziologice, de securitate, de afiliere, de stimă și statut, de autorealizare, de cunoaștere și înțelegere, estetice); 2) variabila ariei sau nivelului negocierii (interpersonal, interorganizațional, internațional); 3) variabila câmpului de aplicare (negociatorii lucreează în favoarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu sunt obiectivi sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau imparțiali în judecățile lor, așa cum ar trebui să fie; dimpotrivă, ei tind să-și supraevalueze punctele de vedere sau argumentele care îi favorizează, ceea ce înseamnă că alături de predispozițiile cognitive intră în joc și așa-numitele predispoziții motivaționale. Asemenea predispoziții motivaționale sunt denumite cu termenul de egocentrism. Cercetările au demonstrat că un grad mare de egocentrism al părților îngreunează ajungerea la un acord. Au fost investigați, chiar experimental, factorii care cresc egocentrismul în negocieri (de exemplu, previziunea mai multor informații neutre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
self-report-ului la conceperea, validarea și aplicarea unui instrument standardizat de măsurare a burnout-ului. Este vorba despre Maslach Burnout Inventory (MBI), devenit între timp unul dintre instrumentele cele mai răspândite și mai frecvent utilizate în diagnoza burnout-ului. Epuizarea emoțională este dimensiunea motivațională a instrumentului, depersonalizarea - dimensiunea interpersonală, iar reducerea realizării profesionale - dimensiunea de autoevaluare. Perioada anilor ’90 se caracterizează prin continuarea și adâncirea restructurărilor de ordin conceptual și metodologic, ambele fiind generate de extensia fenomenului de burnout. Dacă în etapele anterioare burnout-ul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale și psihologice și-au sporit importanța, omul tinzând din ce în ce mai mult să trăiască în ordinea libertății, gândirii și spiritualității. Faptul respectiv a avut repercusiuni deosebite asupra motivației comportamentului organizațional, oamenii axându-se de fiecare dată pe altă categorie de stimuli motivaționali pentru a-și satisface trebuințele. Nu acest lucru ne interesează însă acum, ci cu totul altul. În afara schimbării ponderii și rolului celor trei funcții ale muncii de-a lungul dezvoltării societății, semnificative devin și schimbările apărute în destinul individual al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
proprie. Una dintre căi este cu certitudine stimularea potențialului creativ al copilului, având ca țintă clară și directă antrenarea gândirii, prin oferirea de situații și ipostaze mereu noi și proaspete, prin provocări neîncetate, prin surprinderea elevului, prin oferirea unui suport motivațional real. De aceea am și ales să tratăm într-un capitol aparte al auxiliarului didactic rolul jocului didactic, al experimentului-joc și al metodelor de stimulare a creativității în actul predării-învățării la disciplina educație plastică. Antrenând imaginația, capacitatea de a transpune
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
conținut informațional facilitează manifestarea conduitelor umane afective, producând consonanță sau disonanță psihică, efecte de acceptare sau refuz, concordanță sau neconcordanță a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează activitățile, se evidențiază rezistența la efort componentă a conținutului volițional al psihicului uman. Global, se acceptă că toată existența noastră psihică este implicată în comunicarea specific umană. Lingviști, psihologi și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
informațiile de care au nevoie elevii în continuare sau ce dificultăți pot să apară. Înaintea oricărei comunicări didactice, profesorul va efectua mai multe operații: stabilirea obiectivelor și a conținutului esențial al comunicării, a unor explicații, exemple, fapte, date cu valoare motivațională, a întrebărilor problemă, a întrebărilor retorice sau care determină reflecții (Ce se întâmplă dacă? Din ce cauză? Ar putea fi și altfel? La ce credeți că vă folosește această informație? Etc.). De asemenea, profesorul va aprecia și strategia comunicării (inductivă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nu se învață.” Modul cum se îmbracă și cum vorbește, atitudinea față de colegi, față de autorități, disciplina în muncă se constituie în modele pentru elevii cu deficiență auditivă. D.Ausbel și F. Robinson (1981) 16 susțin că din punct de vedere motivațional și volitiv cadrele didactice trebuie să fie ambițioși, orientați către obținerea succesului elevilor deficenți de auz. În concepția pedagogică modernă pentru ca profesorul să poată concepe, proiecta și organiza actul educațional are nevoie pe lângă o bună pregătire de specialitate de
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
realiza corelații intra-, inter- si pluridisciplinare ale conținuturilor; * de a actualiza, prelucră, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; * de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: ----------------- * de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivaționale, volitive, atitudinale (acomodarea); * de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; * de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; * de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
pe eșantioane comparabile ca dimensiuni în toate filialele firmei, iar datele au fost colectate între 1967-1973, obținîndu-se 117.000 de răspunsuri la chestionarele aplicate. Instrumentul de lucru a urmărit diferitele aspecte ale experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de autor se dovedește viabil pentru marea majoritate a culturilor naționale incluse, cu două excepții moderate, China și Zimbabwe. în anul 1987, Shalom Schwartz, împreună cu Bilsky, a construit o teorie a structurii sistemului de valori care are la bază aspectele motivaționale conținute de fiecare valoare. Contribuția lui Schwartz la înțelegerea conceptului de valoare are două componente fundamentale. în primul rînd, Schwartz a distins zece tipuri de valori care se diferențiază între ele prin substratul motivațional pe care îl conțin. Acest set
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori care are la bază aspectele motivaționale conținute de fiecare valoare. Contribuția lui Schwartz la înțelegerea conceptului de valoare are două componente fundamentale. în primul rînd, Schwartz a distins zece tipuri de valori care se diferențiază între ele prin substratul motivațional pe care îl conțin. Acest set de tipuri de valori se pretinde a fi universal, indivizii diferențiindu-se între ei doar prin importanța relativă pe care o atribuie diferitelor valori din cadrul sistemului global (Schwartz, Bardi, 2001, p. 269). în al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
280).Cele zece tipuri de valori sînt definite și descrise prin valorile reprezentative pentru fiecare tip axiologic. Grila de valori a lui Schwartz totalizează 57 de valori individuale, ele putînd fi grupate în cele zece tipuri de valori, în funcție de substratul motivațional comun. Vom prezenta în continuare cele zece tipuri, urmate de definiția lor și de valorile individuale reprezentative (ibidem, p. 270): 1. Bunăvoință perseverență și creșterea bunăstării oamenilor cu care avem relații apropiate. Valori reprezentative: spirit de întrajutorare, onestitate, iertare, loialitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
detașare. 10. Putere statut social și prestigiu, controlul sau dominarea celorlalți și a resurselor. Valori reprezentative: putere socială, autoritate, bogăție, păstrare a imaginii publice, recunoaștere socială. S. Schwartz a susținut că structura sistemului de valori este determinată de două dimensiuni motivaționale. Prima dimensiune, deschiderea spre schimbare conservare, se referă la motivația subiectului vizat de a urmări propriile interese intelectuale și emoționale în direcții nesigure și impredictibile sau de a menține statu-quo-ul și siguranța în relațiile cu ceilalți sau cu alte instituții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ierarhie universală are o configurație anume. Vom prezenta, pe scurt, în continuare, argumentele sale. Valorile de bunăvoință ocupă primul loc în ierarhia universală a valorilor. Explicația poate rezulta din faptul că aceste valori (ajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate) asigură substratul motivațional internalizat pentru cooperare și relații sociale pozitive. Valorile respective au fost întărite și modelate de foarte timpuriu în viața individului, reprezentînd cerințe fundamentale ale bunei funcționări în familie și, mai apoi, ale grupului primar și secundar. Aceste valori asigură un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bazate pe scopuri extrinseci (bani, renume, putere, imagine) nu aduc o împlinire directă individului, prin urmare ele nu prezintă o importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individului, prin urmare ele nu prezintă o importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori agregați, care combină categoriile valorice individuale. Reprezentarea spațială a mediilor într-un spațiu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]