1,609 matches
-
locuitorilor erau huțuli (89,15%), cu o minoritate de evrei (1,22%), una de ruteni (8,51%) și una de români (1,12%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,23%), dar existau și greco-catolici (0,55%), mozaici (1,22%) și persoane care nu au declarat religia (1,0%).
Chiselițeni, Putila () [Corola-website/Science/315650_a_316979]
-
22%) și una de români (2,54%). Alte persoane s-au declarat: cehi/slovaci (1 persoană), germani (8 persoane), ruși (6 persoane) și turci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,39%), dar existau și mozaici (21,1%), romano-catolici (2,54%), greco-catolici (5,64%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (4 persoane) și musulmani (1 persoană) și armeano-catolici (1 persoană). În orașul Putila se află Muzeul memorial al scriitorului ucrainean Iuri Fedkovici (1834-1888). Casa a
Putila () [Corola-website/Science/315662_a_316991]
-
de germani (3,55%) și una de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (22 de persoane), armeni (4 persoane) și ruși (15 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,37%), dar existau și mozaici (3,12%), romano-catolici (3,58%), greco-catolici (1,23%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (16 persoane) și armeano-catolici (4 persoane).
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
minoritate de evrei (5,85%) și una de ruteni (7,76%). Alte persoane s-au declarat: români (6 persoane), polonezi (1 persoană) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,38%), dar existau și mozaici (5,57%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (2 persoane), greco-catolici (5 persoane) și fără religie (4 persoane).
Torăceni, Putila () [Corola-website/Science/315661_a_316990]
-
7,8%) și una de români (12,07%). Alte persoane s-au declarat: germani (4 persoane), ruși (4 persoane), turci (2 persoane) și polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,75%), dar existau și mozaici (12,62%) și greco-catolici (2,75%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (6 persoane) și musulmani (2 persoane).
Gura Putilei, Putila () [Corola-website/Science/315653_a_316982]
-
retrospectivă la Muzeul de Artă „Jean Mihail” cu 153 lucrări de pictură și grafică. Până în prezent, a participat la peste 235 expoziții ale filialei U.A.P., 126 expoziții de grup care au fost marcate în reviste :„Arta Plastică”, „Ramuri”, „Lamura”, „Mozaic”, „Scrisul Românesc”, „Curierul”, precum și în ziarele „Înainte”, „Gazeta de Sud”, „Ora”, „Cuvântul libertății”, „Momentul”, „Independentul” etc. Ca ilustrator de carte este prezent în cotidienele craiovene sau în cărțile: „Retrospectiva vieții (Ed. Scrisul Românesc)”, „Craiova orașul întâlnirilor” (Ed. Scrisul Românesc), „Arborii
Alexandru Pascu-Gheorghe () [Corola-website/Science/315718_a_317047]
-
17 cehi și slovaci, 10 țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Venirea la putere în
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
42 țigani, 17 bulgari, 14 cehi și slovaci, 9 găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii orașului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici (2,27%), 310 evanghelici (luterani) (1,82%), 130 baptiști, 92 armeno-gregorieni, 5 armeno-catolici, 3 reformați (calvini), 2 unitarieni, 2 adventiști, 28 fără religie (liber-cugetători), 19 de alte religii și secte și
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
din vest. În aceste împrejurări, s-a abandonat denumirea de rit occidental atât de către comunitățile evreiești, cât și de noile autorități. În 11 august 1949 comunitățile evreiești au fost reorganizate de noul regim în cadrul Federației Comunităților evreiești și a cultului mozaic. Potrivit cu voința autorităților comuniste de a ține mai bine sub control activitatea religioasă și comunitară, au fost desființate toate Uniunile componente autonome ale Federației sub forma precedentă. În acelaș spirit, autoritățile au decis la 22 septembrie 1948 desființarea societății de
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
1948 desființarea societății de servicii funebre Sacra (Hevra Kadisha) precum și Uniunea Templelor și Sinagogilor. Conducerea religioasă a Federației comunităților , ca în vremurile monarhiei, a fost pusă sub conducerea unui șef rabin ortodox modern din tendința ritului „mainstream”, central al cultului mozaic din România, funcția fiind asumată de dr Moses Rosen.Sub auspiciile Șefului rabin și ale Federației comunităților au existat o secție „ortodoxă” destinată a se îngriji de nevoile obștilor tradiționaliste, și o secție sefardă. De asemenea au persistat comunitățile din jurul
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
de români (21,04%), una de polonezi (9,96%), una de evrei (1,93%) și una de ruși (0,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (83,44%), dar existau și romano-catolici (11,69%), greco-catolici (0,3%), mozaici (1,22%) și baptiști (3,35%).
Stârcea, Adâncata () [Corola-website/Science/316148_a_317477]
-
ruteni (19,7%), una de polonezi (5,23%) și una de evrei (0,52%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,86%), dar existau și romano-catolici (6,27%). Alte persoane s-au declarat: greco-catolici (2 persoane) și mozaici (3 persoane).
Slobozia-Berlinți, Adâncata () [Corola-website/Science/316150_a_317479]
-
evrei (15 persoane), [ruși]] (11 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (88,0%), dar existau și baptiști (1,83%) și romano-catolici (8,78%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (10 persoane) și mozaici (15 persoane). Conferința științifică Nicolae Bilețchi - 75 ani
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
ruteni (2,73%), una de polonezi (1,05%), una de evrei (2,94%) și una de ruși (8,6%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,55%), dar existau și romano-catolici (1,67%), greco-catolici (0,84%) și mozaici (2,94%).
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
de Sus) se ridica la 1670 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,36%), cu o minoritate de germani (0,84%) și una de evrei (1,8%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,47%), dar existau și mozaici (1,8%). Alte persoane s-au declarat: romano-catolici (11 persoane), baptiști (15 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
una de evrei (1,44%). Alte persoane s-au declarat: germani (19 persoane) și armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (92,66%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,2%), romano-catolici (4,14%), mozaici (1,44%) și greco-catolici (1,56%).
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
301 polonezi (3,03%), 17 țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
4,30%), 93 români (3,63%), 64 evrei, 7 ruși, 2 polonezi și 1 cehoslovac. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.959 romano-catolici (76,61%), 392 reformați (calvini) (15,33%), 87 ortodocși (3,40%), 64 mozaici, 47 evanghelici (luterani) și 8 greco-catolici. După ce Ungaria a ocupat în 1941 fostul teritoriu iugoslav Bácska (Voivodina), a început acolo un proces de maghiarizare forțată. Colonizarea secuilor din Bucovina pe teritoriul comitatului Bačka (smuls de la Iugoslavia) a fost parte a
Biserica Sfinții Mihail și Gavriil din Măneuți () [Corola-website/Science/321031_a_322360]
-
din biserică. În anumite condiții un evreu poate fi marginalizat de către comunitatea evreiască sau chiar excomunicat ("herem") de către rabin. Un evreu aflat în herem nu va putea astfel participa la ritualul sinagogal, nu va putea contracta o căsătorie după legea mozaică și, în general, nu va fi recunoscut ca evreu de către comunitate. În acest caz, excomunicarea este mai mult o încercare de a determina pe respectivul să se schimbe și să revină pe calea corectă, nu de a-l pedepsi. Astfel
Excomunicare () [Corola-website/Science/321092_a_322421]
-
armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
17 cehi și slovaci, 10 țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). Biserica „Nașterea Maicii Domnului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
8 noiembrie), acesta fiind schimbat în 1940 în cel al „Adormirii Maicii Domnului”. În anul 1867, "„Directoriul Arhidiecezei de Lemberg”" menționează că în Cacica trăiau 1.356 catolici de rit roman, 5.490 greco-catolici, 29 protestanți și 88 de rit mozaic. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică a primit două vizite ale ierarhilor din Galiția: mitropolitul Iosif Sembratovici de Liov (la 5 mai 1880) și episcopul Andrei Șeptițki de Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
germani (4,67%), 40 evrei (2,12%), 26 ruși, 6 unguri, 2 cehi și slovaci și 16 de naționalitate nedeclarată. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 805 romano-catolici (42,77%), 658 ortodocși (34,96%), 357 greco-catolici (18,96%), 40 mozaici (2,12%), 6 evanghelici (luterani) și 16 de religie nedeclarată. În anul 1936 populația din Cacica era împărțită astfel după confesiunea religioasă: 950 romano-catolici, 700 greco-catolici, 500 ortodocși și 35 izraeliți. În anul 1940, după cedarea Basarabiei și a nordului
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
58%), 213 evrei (7,12%), 159 polonezi (5,31%), 42 cehi și slovaci, 22 unguri, 15 ruteni, 10 ruși și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.705 ortodocși (57,02%), 1.002 romano-catolici (33,51%), 214 mozaici (7,15%), 35 evanghelici (luterani) (1,17%), 18 greco-catolici, 13 fără religie (liber-cugetători) și 3 din alte religii și secte. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]