1,620 matches
-
pot număra haine, automobile, încălțăminte, cutii ș. a., generând astfel situații periculoase. <br> În ciuda reputației lor de păianjeni mortali, există studii care pun la îndoială capacitatea lor de a intoxica fatal omul. Un studiu a demonstrat că numai 2,3% din mușcături (în principal la copii) au fost suficient de grave pentru a solicita antidotul. Cu toate acestea, alte studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
ii sunt câinii fără stăpân de pe străzi, care au ajuns o prezență constantă și îngrijorătoare în destule locuri din lume din pricina mușcăturilor, bolilor care în cazuri extreme se soldează chiar cu moartea victimelor. Între animale, câinii sunt pe locul III în lume după numărul de decese provocate, cu 25 000 de decese/an, din pricina rabiei (după țântari 725 000 decese/an și
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
diverse ale globului, de la spațiul fostei Uniuni Sovietice și Balcani până în Asia și America de Sud. În lume există aproximativ 500 de milioane de câini, trei sferturi dintre aceștia fiind vagabonzi. În România, după 90, au fost înregistrate 13 decese provocate de mușcăturile maidanezilor Între cca 10.000-16 000 de persoane se prezintă anual la Centrul Antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș”, din București, după ce au fost mușcate de câini, arată statisticile de până în 2013. În 2010 13.220 de persoane
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
semnificativ numărul maidanezilor de pe străzi, rămânând doar câteva sute. În august 2014 numărul persoanelor mușcate de câini în București era mai mic cu 79% în raport cu septembrie 2013.În decembrie 2014 în București au fost raportate oficial doar 89 cazuri de mușcături de câini maidanezi, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. În România sunt un milion de câini, potrivit estimărilor făcute de Roberto Lorentz, director ASPA. În cursul campaniilor electorale ale anului 2008, comentatorii scenei politice au considerat fenomenul
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
considerat fenomenul maidanezilor (denumiți și "câini comunitari") ca fiind al treilea în ierarhia problemelor cu care se confruntă majoritatea covârșitoare a orașelor României. Institutul "Matei Balș" a pus la dispoziție statistici cu persoanele care s-au prezentat cu plăgi de mușcături la Centrul Antirabic din 1984 și până în prezent. În 1986, când începea febra demolărilor în Capitală, lăsând, implicit, numeroși câini de curte pe străzi, numărul de persoane mușcate creștea de la aproximativ 3.000 la 10.000. Punctul critic a fost
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
000 la 10.000. Punctul critic a fost atins în anul 2000, când peste 20.000 de persoane s-au prezentat la Centrul Antirabic. A urmat campania de eutanasiere a primarului de atunci, Traian Băsescu, moment în care numărul de mușcături a scăzut. În prezent, însă, numărul persoanelor care se prezintă la vaccin este din nou în creștere. În anul 2010, 13.220 de persoane au venit la Centrul Antirabic. 8.348 dintre ele au fost mușcate de câini fără stăpân
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
București, după ce au fost mușcate de câini, arată statisticile din anii 2006 și 2007. Dintre aceștia, în jur de 8.000 sunt adulți, iar restul copii. În anul 2009, în București, 11.436 de persoane au ajuns la spital cu mușcături de câini, din care 7.571 au fost mușcate de câini fără stăpân și 3.865 de câini cu stăpân. În Craiova sunt aproximativ 4.000 de maidanezi și un singur adăpost, în cartierul Făcăi, care dispune de 95 de
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
de febră butonoasă și maladia Lyme, boli infecțioase transmise omului de ectoparaziții (căpușe) care se află inclusiv pe câinii maidanezi , conform datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, făcute publice de Prefectura Capitalei. Doctorul Bogdan Ion spune că de la o mușcătură de căpușă poți paraliza sau orbi.Boala Lyme (Borrelia) afectează pielea, încheieturile, sistemul nervos și alte sisteme sau organe. Simptomele și gravitatea lor pot varia de la o persoană la alta", a explicat medicul. Lyme mai este denumită și "boala cu
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Borrelia burgdorferi ), transmisă omului prin înțepătura de căpușă. Nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia. Boala Lyme, denumită și borelioza, este o afecțiune transmisibilă, cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi, se transmite prin mușcătura de căpușă. Aceste artropode înrudite cu păianjenii sunt mai active pe perioada verii și preferă zonele cu ierburi înalte, astfel încât sunt un pericol mai ales pentru turiștii din zonele montane, excursioniști, grădinari etc. Căpușele pot folosi drept gazde animalele de
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
este mortală) În lume au loc cca 55 000 de decese anual din pricina rabiei, mai ales în Africa și Asia. Câinii reprezintă sursa virusului în 99% din decese. Rabia se transmite la oameni prin contactul direct cu animalul infectat (salivă, mușcătură sau zgârietură). 40% din cei mușcați de un animal bolnav de rabie sunt copiii sub 15 ani.Vaccinul contra rabiei este folosit prima oară cu succes în 1885 de către creatorul lui, Louis Pasteur. Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
murit mușcată de câinii aciuați pe un teren aflat în litigiu între Primăria Constanța și Primăria Agigea. Pe 25 ianuarie 2011, Taniușa Stanchievici a fost adusă la Spitalul „Bagdasar-Arseni” în stare foarte gravă, cu traumatisme severe, plăgi adânci provocate de mușcături de câini, șoc hipotermic și hemoragic. Ea a fost găsită în curtea ADP Sector 5. Femeia a decedat după 3 zile. Un alt caz care a atras atenția, în plină dezbatere a legii pentru gestionarea câinilor maidanezi, a fost cel
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
de 71 a murit din cauza hemoragiei după ce a fost sfâșiată de o haită de maidanezi la periferia orașului Baia Mare. Pe 28 februarie 2011, o fetiță de 5 ani dintr-o comună băcăuană a murit de rabie, ca urmare a unei mușcături de maidanez. Medicii ieșeni au afirmat că fetița a fost de două ori la Spitalul Județean din Bacău dar nu i s-a administrat vaccinul antirabic, cum ar fi fost normal. Fetița a fost mușcată în decembrie 2011. În martie
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
și a probelor primite până acum de la medicii legiști, este că bătrânul a fost sfâșiat de o haită de câini care-și făcea veacul în apropierea poligonului auto. „Frânturile de pe capetele membrelor inferioare, ca și cele de pe coapsa dreaptă, indică mușcături de animale. Dacă găseam cutia toracică, ne puteam da seama dacă ar fi fost sau nu vorba de omucidere. Din experiența mea, câinii mănâncă cutia toracică." a precizat Ovidiu Berinde, procurorul de caz. Câinii erau protejați de o femeie care
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
murit în București după ce, fiind în stare de ebrietate (avea în sânge o alcoolemie de aproape patru la mie, susceptibilă de a cauza moartea) a fost mușcată grav de niște maidanezi. Legiștii au găsit pe corpul femeii aproximativ 20 de mușcături, pe față, pe brațe, pe picioare, pe piept și pe spate. Majoritatea acestor răni erau adânci și îi provocaseră victimei "hemoragii locale". Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a prins șapte câini fără stăpân ce se găseau în zona
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
Hingherii prinseseră 10% din câinii capitalei în februarie 2014. (6500 din 65 000) În decembrie 2013, numărul persoanelor mușcate de câinii maidanezi din Bucuresti a fost de 254, față de luna decembrie a anului 2012, când erau înregistrate 702 cazuri de mușcături, ceea ce înseamnă că numărul incidentelor a scăzut cu 63%. ASPA a anunțat că 19 ONG-uri și 39 de persoane nu mai au dreptul să adopte câini din adăposturile municipalității, întrucât au dat declarații false sau au abandonat animalele. Cele
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
23 000 de câini fără stăpân au fost adoptați. S-au verificat 6400 de adopții și au fost găsite 24 de adăposturi clandestine. Răzvan Băncescu a mai declarat că în decembrie 2014 au fost raportate oficial doar 89 cazuri de mușcături de câini maidanezi, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Astfel în 1984 au fost 254 de persoane mușcate, în decembrie 1986 — 444 de cetățeni mușcați, în decembrie 2000 — 948, în decembrie 2007 — 472 și în decembrie 2012
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
din anumite cartiere în loc sa ajungă la asociație se duc la tratament antirabic.” În ianuarie 2014 a fost demarată eutanasierea în masă a câinilor vagabonzi din Buzău. În Botoșani în fiecare zi un pacient ajunge la spital pentru tratament în urma mușcăturilor de maidanezi în martie 2014. Autoritățile locale spun că după campania de prindere a madanezilor de la sfârșitul anului 2013 au mai rămas doar câini izolați, care nu trăiesc în haite. În comuna Barboși din Galați haitele de maidanezi flămânzi au
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
India, fiind raportate 30 000 de cazuri anual. Cifrele sunt probabil de 3-4 ori mai mari căci majoritatea cazurilor rămân neraportate. Turbarea provoacă moartea după o suferință cumplită ce durează între 2-7 zile. În afară de turbare, câinii pot transmite oamenilor, prin mușcătură, peste 50 de boli, de la infecții până la boli cronice. În 2009 presa internațională a raportat uciderea a peste 36 de mii de câini comunitari în orașul chinez Hanzhong, citând mass-media chineză de stat. 12 persoane au murit din cauza turbării în
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
începând cu februarie 2010, câinii fără stăpân sunt eutanasiați. Primarul Dorin Chirtoacă a luat această decizie după ce șase copii au fost atacați de câini maidanezi, ajungând în stare gravă la spital. 1.646 de persoane au ajuns la spital cu mușcături de câini, în Chișinău, în 2009. Decizia primarului Dorin Chirtoacă este în prezent vehement contestată de fundația pentru protecția animalelor patronată de actrița Brigitte Bardot. În anul 2006 existau pe străzile din Belgrad circa 4.200 de câini, iar de
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
în adăposturile din SUA, în fiecare an. Canada: 7.644 câini și 40.790 pisici eutanasiate în fiecare an. În Curierul de Iași, pe 26 noiembrie 1876, Eminescu comenta moartea lui D. N. Pascu, subprefect în ținutul Dorohoiului, cauzată de mușcătura unui câine turbat. O circulară din 8 iunie 1950 transmisă către Comitetul Provizoriu al comunei Rădăuți menționează că pieile câinilor maidanezi erau destinate confecționării pieilor pentru încălțăminte și a căptușelilor pentru încălțăminte. O femeie din Târgu Frumos, județul Iași, pe
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
luat de fiul lui Egist, Aletes. Când se întoarse, Oreste îl ucise pe Aletes și se proclamă rege al Micenei. În timpul lui Oreste, statul micenian a cuprins întrega Argolidă (Argos) și Laconie (Sparta). Fiul lui Agamemnon a murit de la o mușcătură de șarpe din Arcadia. Corpul său a fost dus la Sparta, unde a fost înmormântat. Fiul său, Tisamenus, a fost ucis în luptă cu heraclizii (considerați a fi invadatorii dorieni), care au distrus cetatea Micene șiau întemeiat o nouă epocă
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
periculoase pentru om, cele mai periculose sunt din genurile: "Atrax", "Hadronyche" și "Macrothele" (familia Hexathelidae). Personele mușcate de aceștia au manifestat oboseală, paralizarea parțială a mușchilor, scăderea presiunii arteriale. În prezent administrarea serurilor contra veninului permite diminuarea efectelor negative ale mușcăturilor. Cei mai mulți membri ai acestui infraordin locuiesc la tropice și subtropice, îndeosebi în pădurile umede. Numai câteva specii apar în Europa: Atypidae, Nemesiidae, Hexathelidae și Cyrtaucheniidae.
Mygalomorphae () [Corola-website/Science/318112_a_319441]
-
Atenție vezi: Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
Jumătate din păianjenii întâlniți în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de Vest). Numai trei genuri de
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]
-
în fiecare zi posedă chelicere suficient de puternice pentru a străpunge pielea umană. Aproximativ 98-99% din mușcăturile înregistrate pot fi considerate inofensive sau puțin periculoase. Însă majoritatea păianjenilor au glande veninose, conținutul cărora sunt eliminate în timpul mușcăturii. În unele cazuri mușcăturile sunt urmate de intoxicarea organismului și chiar moarte. Au fost semnalate și cazuri când prin mușcături au fost transmise și unele bacterii infecțioase sau virusuri (cum ar fi virusul Nilului de Vest). Numai trei genuri de păianjeni sunt cunoscute ca
Veninul păianjenilor () [Corola-website/Science/319516_a_320845]