1,714 matches
-
i-a dăruit aceste Sfinte Moaște. Într-o însemnare autografă în inventarul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Feredeni, Grigore Crupenschi certifică autenticitatea Sfintelor Moaște ca fiind ale Sf. M. Mc. Gheorghe menționând: „cutia în care sunt Sfintele Moaște, mâna Sfântului Mucenic Gheorghie, parte de mână, și o coastă a unui sfânt neștiut, care Sfinte Moaște sunt rămase de la răposatul tatăl meu (Iordache Crupenschi), iar cutia este făcută de mine. Aceste Sfinte Moaște a Sfântului Mare Mucenic Gheorghie, sunt date de un
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
sunt Sfintele Moaște, mâna Sfântului Mucenic Gheorghie, parte de mână, și o coastă a unui sfânt neștiut, care Sfinte Moaște sunt rămase de la răposatul tatăl meu (Iordache Crupenschi), iar cutia este făcută de mine. Aceste Sfinte Moaște a Sfântului Mare Mucenic Gheorghie, sunt date de un patriarh(Matei Psaltul al Alexandriei), răposatului logofăt Andrei Roset, adică bunul răposatei maicăi mele (Măriuța Milu), iar sfânta coastă, dată tatălui meu, de către un serdar Vasilache Cârnul” (însemnare autografă a lui Grigore Crupenschi în Inventarul
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
Păstorul cel bun”. Conform istoricului Eusebiu, creștinismul ar fi fost adus în Dobrogea chiar de Apostolul Andrei, deci foarte de timpuriu. Prima mențiune scrisă privind martiriul unor creștini pe teritoriul românesc datează din anul 290 și se referă la doi mucenici răsăriteni, Epictet și Astion. Trăirea în spiritul învățăturii lui Iisus a devenit însă un mod de viață și pentru un mare număr de locuitori ai meleagurilor românești. Ca dovadă, Biserica Ortodoxă Română a canonizat mai mulți sfinți și mucenici, ultimul
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
doi mucenici răsăriteni, Epictet și Astion. Trăirea în spiritul învățăturii lui Iisus a devenit însă un mod de viață și pentru un mare număr de locuitori ai meleagurilor românești. Ca dovadă, Biserica Ortodoxă Română a canonizat mai mulți sfinți și mucenici, ultimul dintre aceștia fiind monahul Gheorghe de la Cernica (în 2005, fiind sărbătorit pe 3 decembrie). Bisericile vechi-orientale (care își păstrează în titulatura oficială numele "ortodox", dar nu sunt în comuniune liturgică cu Biserica Ortodoxă și nu se consideră o parte
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
canonizarea lui Rasputin. Referindu-se la promiscuitatea lui Rasputin, Patriarhul Moscovei Alexei al II-lea a declarat în 2003: "Acest nebun! Ce drept credincios va dori să stea într-o Biserică care cinstește în mod egal pe ucigași și pe mucenici, pe desfrânați și pe sfinți?". De la căderea comunismului în Rusia la sfârșitul secolului trecut, anumiți naționaliști ruși au încercat să curețe reputația lui Rasputin și să se folosească de puternica lui personalitate în folosul lor. Au apărut noi dovezi de la
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
de cale ferata, una dintre principalele artere de acest fel care face legătura între București, Brașov, Sibiu și Deva, trece prin Arad și se îndreptă spre Budapesta și Viena. În secolul XVIII exista o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe" construită pe vatra veche a satului, la locul numit de către localnici "Hadă". În jurul anului 1825, vatra satului a fost mutată în poziția actuală iar biserica a rămas părăsită. Noua biserică cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" a fost
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
-1702- este menționat în documente -1720- are 4 familii -prima jumumatate a secolului XVIII- din cauza mutării albiei Mureșului, satul are de suferit; biserica se surpă -1746- are 38 familii -mijlocul secolului XVIII- se ridică o nouă biserică, de lemn- “Sf. Mucenic Gheorghe” -1755- în conscripția lui Sinesie Jivanovici, satul are 32 de case și biserica de lemn Sf. Gheorghe este încă în construcție -1771-1786- are 52 familii -1791- este înființată școala românească -1823- din cauza deselor inundații, satul se mută pe locul
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
zidită înainte de anul 1407 (prima atestare documentară) de către domnitorul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. În anul 1498, Ștefan cel Mare a zidit un turn clopotniță, cu paraclis, închinat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cu o pictură în frescă de o mare valoare artistică și iconografică, care se păstrează până astăzi. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni (fosta comuna Botești - acum Valeni), cu hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", ce a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare întâlnim 2 arbori rari și protejați prin lege - TISA. Mai există pe teritoriul comunei Pângărăți, la câțiva
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
două statui. Cea din partea stângă îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul, arătând cu mâna dreaptă spre mielul din dreptul piciorului său, iar în mâna stângă ține un drapel cu inscripția „Ecce Agnus Dei” (). Statuia din partea dreaptă îl reprezintă pe Sfântul Mucenic Sebastian, cu mâinile legate de copac, cu corpul străpuns de săgeți, având fața schimonosită de durere. Deasupra, între patru amorași, sunt două statui ținând câte o tavă în mână, simbolizând donatorii. În mijloc se află un tablou medalion: Fecioara Maria
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
efectuate din lemn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în stil popular. Clopotul cel mare al bisericii a fost turnat în 1905 în atelierul lui Novotny din Timișoara și cântărește 621 kg. Are inscripția: "„Spre gloria lui Dumnezeu, stimă a primului Mucenic Sfântul Ștefan, și în pioasa amintire a lui István Mélik, au făcut acest clopot, cu pietate, ginerele Matildei Lázár, István, și fiii Andor, Jenő, în timpul preoției lui Dénes Kiss”". Clopotul mijlociu cântărește 287,5 kg și a fost turnat în
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
din dreapta începând de la Sf. Altar, două pe peretele din spate și cinci deasupra peretelui din stânga. Pe peretele din dreapta naosului sunt pictați șase sfinți militari: Gheorghe, Dimitrie, Pantelimon, Teodor Tiron, Ermolae și Hristofor. În partea stângă a naosului este pictat Sf. Mucenic Procopie (prăznuit la 8 iulie) care are o cinstire deosebită în Zarand și Duminicile Penticostarului de la “Duminica Sf.Toma” până la “Duminica Orbului”. Pe peretele din spate al naosului este reprezentată scena “Judecății de Apoi” unde elementele teologice se combină cu
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
I-IV, în care învață până la 10 copii, un cămin cultural rămas din perioada comunistă, care adăpostește și școala, fosta clădire a școlii, deși construită în anii 70, fiind în stare avansată de degradare. Biserica din sat, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada păstoririi preotului Gheorghe Rădulescu din comuna Beuca), a fost sfințită de către P.S Galaction al Alexandriei și Teleormanului, pe data de 19 octombrie 1997
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
întâi, s-a trecut cu ele, duminica înainte zori, pe la cimitir. "Jelitul" la cimitir, cu oala de tămâie și cu multe lumânări aprinse, este un alt obicei specific plopencelor, considerat de către cercetători unic în sudul României. De sfinții 40 de mucenici, se împart 40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură, mantii lungi, pe care, cu o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
de către cercetători unic în sudul României. De sfinții 40 de mucenici, se împart 40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură, mantii lungi, pe care, cu o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă și busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
la nunți, înmormântări, botezuri (datul de grindă, de ex. ), dar astăzi sunt pe cale de dispariție (cele de la înmormântări se păstrează mai bine, dată fiind frecvența acestora). "Bomb" pentru corcoduș; "tron" pentru sicriu; "drăidi" și "iakakui" pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie" pentru vijelie/ futună puternică; "ole"! - pentru exprimarea mirării; "sorică" pentru floarea-soarelui; "fetițălică", "băietelică" pentru fetițo, respectiv băiete;"gâgâlice" pentru pepene verde; "bolbotină" pentru fruct verde abia început să se formeze; "boșcotină" pentru pisică bătrână leneșă; "bïa"- formulă de
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie a căzut
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate aflate în satul Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar, este o cruce comemorativă din 1934, aflată în incinta bisericii „Sfinții 40 de Mucenici
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar, este o cruce comemorativă din 1934, aflată în incinta bisericii „Sfinții 40 de Mucenici”.
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum” (1858, reconstruită în 1969-1972) din nordul satului Ogrezeni; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1830) din sud-vestul satului Hobaia. Din 1990 până în 1994 primar al comunei a fost Drăgușin Gheorghe inginer de profesie, din 1994 până în 1996 Radu Dorian
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
III-lea, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu care dăruiesc sau confirmă anumite donații către mănăstire. Deseori aceste donații se făceau cu ocazia prăznuirii hramului mănăstirii, cât și la alte sărbători religioase. Astfel, la 27 martie 1598, la hramul Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, Ieremia Movilă dăruiește „1 bute săcară, 1 bute slad, 1 poloboc vin, 1 poloboc stridie, 3 camene pietre ciară, 6 taleri de chieltuială, 3 zloți la tămâie ”, ca la 3 aprilie 1602 același voievod să vină cu daruri cu
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
sunt de data aceasta roșu (sus) și aur (jos), iar acvila ține în gheara dreaptă o făclie și un fulger, iar în cea stângă o cunună de lauri. Pe pieptul ei se află reprezentat un scut roșu cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ucigând balaurul cu sulița, de pe calul alb. În 1878 înfățișarea stemei a fost schimbată radical. Pe un scut albastru a fost înfățișat capul de bour, având ochii, limba și coarnele de culoare roșie. Între coarnele sale a fost plasată
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Sidex Galați, ai cărui patroni indieni, deși sunt budiști, au rămas impresionați de mănăstire. În prezent, Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: «Sfantul Mare Mucenic Mina», «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava». Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de un parc auto format din patru camioane, două fadrome, wolla, ifron, autogreder etc. Mănăstirea închiriază utilajele pentru diferite lucrări: la
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Icoana Sfintei Maria Magdalena în interiorul căreia se află o părticică din moaștele acesteia . Aceste sfințenii s-au aflat în Moldova până pe 10 mai 2009. În
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]