17,288 matches
-
decide: ești bun, stai în continuare cu noi, nu ești bun, hai să te facem bun (aici, așa mergeau lucrurile până la criză; de 2 ani, dacă nu ești bun, ești dat afară pe necorespundere profesională)... și uite așa, la privat, muncești de îți sar capacele, nu pui prea multe întrebări... dar, există transparență (știi ce performanță ai în orice moment), ești sprijinit să faci performanță (se fac cursuri, primești sarcini mai simple în perioada de formare sau învățare etc.), iar dacă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
aceste zile. Se roagă, în mod public, desigur, pentru poet. Nu-i dorește nimic lui Traian Băsescu de ziua lui, pentru că, după cum mărturisește emoționat, gândul său zboară către un singur om. Înclin să-l cred pe Victor Ponta, că îl muncește un singur gând: cum să sugă două-trei procente din popularitatea crescândă a poetului înecat de câteva zile în fluvii de lacrimi. Sensibilitatea aparte a lui Victor Ponta față de poeții națiunii dispare subit când vine vorba de dușmanii săi politici. Pentru
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se aciua la o masă lăturalnică. Lua câte o înghițitură și apoi, mângâind gâtul țoiului, între înghițituri, spunea parcă ceva. Dar cine știe ce? După o vreme pleca la fel cum o venit. Cu privirea rătăcită pe deasupra oamenilor și dus pe gânduri...Muncea de dimineață până seara în covălia lui de unul singur. Nu și-o luat măcar un ajutor. Si ce lucruri ieșeau din mâna lui!...La o vreme, lumea o început să vorbească...Cum îi lumea...Spuneau că nenea Jănel o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se prinde pe orice vreme - l-a întrerupt Ion Cotman. Se prinde, nu se prinde, pescarul știe doar să-și ia sculele și să deie fuguța la baltă. Așa era și bunicul meu. Dumnezeu să-l hodinească. El nu putea munci, pentru că avea un fel de oftică. Răsufla greu. La cea mai mică opinteală, începea să sufle ca un gânsac. Bunica, însă, era femeie aprigă, pe când bunicul... mai lasă-mă să te las. In rest, om de treabă. Dimineața, când soarele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mă faci mincinos și pe Didina sau Dina - cum o alinta patronul - o crezi? Ia seama, Dumitre! Dar Georgel ce spunea? a întrebat Ion Cotman. El? El nu spunea nimic. Incă o căina față de cunoscuți. „Sărăcuța Didina! Tare mult mai muncește. Da’ și patronul, ce om de treabă! O aduce acasă cu birja, chiar și după miezul nopții...câteodată!” Aflați, dragii mei, că patronul o lua cu el și peste hotare, când avea de făcut vreo afacere. Si Georgel ședea cuminte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și lauzi cu prostia ta, parcă-i prea de oaie - a socotit moș Dumitru. Nu te grăbi, Dumitre. Mai ai răbdare. Pentru că Dumnezeu nu-i bate numai pe păcătoși. Ii bate și pe proști...O venit și iarna. Noi, săracii, muncim, dar patronii bogați se distrează. Pleacă la munte... Te pomenești că iar o plecat patronul cu Dinuța - l-a întrerupt Hliboceanu. Ba bine că nu. Sigur că o plecat. Numai că drăcoaica nu s-o lăsat până nu l-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
zarea largă, iar pe buze i se zbătea un zâmbet gata să se schimbe în vorbe... „Aha! Te-am băgat în cofă, Iordache! Acum să te mai văd dacă îți mai arde de...Să vezi și tu ce înseamnă să muncești din greu și să umbli pe drumuri zile și nopți”... Hai, Cocoșitule! Hai! Dă-i bătaie, că acușica dă soarele, te înmoi și cine mai încarcă carele? îl îndemna Pâcu pe noul venit. Nu știu cum se făcea, dar Pâcu părea umbra
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
morgă: „Acuma să vă văd, babelor! Acum, când am să-i dau drumul strigoiului...” In acest timp, doctorul de gardă și paznicul se înghesuiau unul în altul, privind cu groază spre ușa de la morgă. Cu mișcări cam nesigure, bețivul se muncea să deschidă lacătul, în timp ce vorbea: „Ai răbdare, omule, că îți dau drumul îndată.” După puțină vreme, ușa o fost deschisă...Doctorul de gardă și portarul și-au pus mâinile la ochi, să nu vadă întâlnirea dintre bețiv și strigoi. Păi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eu: o să am grijă să fie expulzat. Lionel scade brusc în înălțime cu alți doi centimetri. Se uită la ceas. — Trebuie să plec, întârzii la șantier. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. Contez pe dumneavoastră. Și nu mai munciți atâta: azi mâine sunteți francez, ce naiba! Să nu uit: cu tot respectul, vă stă grozav de bine în gri. — Nu port decât gri, spune Lionel mirat. — De aia sunteți un domn bine. Nu ca bosniacul de la șase. Lionel părăsește imobilul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
vodcă. Cum se pot face economii dintr-o pensie de 20 lei e un secret pe care numai moldovenii de peste Prut îl știu. Și nu-l spun nimănui. Racheții se apropie amenințător de biroul lui Lionel. Grișa întreabă în română: — Muncim și duminica? Vaniușka are impresia că lui îi este adresată întrebarea și răspunde: — Da. Grișa îl privește ca pe un imbecil, ceea ce și este. Lionel, panicat, întreabă în franceză: — De la inspecția muncii? Grișa ignoră întrebarea - sau nu înțelege o boabă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
salahori. Au terminat de construit socialismul în Moldova și acum sunt șomeri. Vor să ajute la construcția socialismului în Franța. Îmi sunt datori vânduți: eu i-am trecut granița, pașapoartele lor sunt la mine, familiile lor au garantat pentru ei. Muncesc douășpe ore pe zi, fără pauză de masă, că n-au ce să mănânce. Nu fumează, nu se pișă, n-au sindicat. Sclavi, înțelegi, sclavi. Dacă nu făceau francezii piramida de la Luvru, oamenii mei o făceau într-o săptămână. E
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel, răspunde ea atât de rece, încât trebuie să mărească flacăra la primus, să nu se stingă. — Știu, aseară am venit târziu acasă, se simte Lionel obligat să se scuze. — Nu e grav. Prima duminică din lună... e de înțeles. Munciți prea mult, domnule Lionel. Lionel o privește lung: ce i-o fi apucat pe toți cu aluzii la prima duminică din lună? Să fi răsuflat ceva de la Polichinelle? Greu de crezut. — Nu uitați de controlul inopinat de după-masă! Mi-ați
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
îngrijorat. — Un deces în familie. — Tu n-ai familie. Decesul meu. — Lionel, sunt obosit și nu gust nici o glumă. Mai ales dacă e macabră. — E greu de înțeles, spune trist Lionel. Și pentru mine. Directorul îi semnează cererea. — Ești surmenat, muncești prea mult. Profită de zilele astea libere. Ieși și tu la aer curat, du-te la pescuit. Menajează-te, vin vremuri grele. — Păcat că n-o să le apuc. Vă mulțumesc, domnule director. — Să nu uit, luni primești cetățenia franceză? — Așa
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
poate să-ți aducă fericirea. Dar așa, să câștigi bani fără să faci nimic - e plictisitor. Întrebați orice politician, orice bancher, orice moștenitor și o să vedeți că se plictisește de moarte și că ar da orice să fie obligat să muncească. Săracii oameni bogați... Aceste panseuri triste îl fac pe Lionel să numere banii de pe noptieră. Nu-i vine să creadă. Îi mai numără o dată. O mică avere. Asta îi complică și mai mult existența - atât cât a rămas din ea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de muncă În străinătate, organizațiile criminale desfășoară activități de prostituție și proxenetism. În ceea ce privește trăsăturile generale ale prostituatelor din România, conform informațiilor furnizate de organele de poliție, majoritatea descind din familii dezorganizate, au mari deficiențe culturale și educaționale și refuză să muncească În domenii legale de activitate. În cea mai mare parte provin din zone subdezvoltate economic (de exemplu, regiunea Moldovei furnizează circa 40% dintre prostituatele identificate de poliție, indiferent de arealul În care Își desfășoară activitateaă. Unele lucrează pe cont propriu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
din orfelinate, după ce viitorul „proprietar” și-a ales „exemplarele” conform fotografiilor realizate. Aproximativ 10% din cei 900.000 de copii ce lucrau În industria producătoare de covoare din Nepal erau răpiți, iar peste 50% erau vânduți de părinți. Acești copii muncesc ziua În fabrici, iar noaptea În bordeluri. În Nigeria și Gabon, comerțul cu carne vie se „aprovizionează” cu copii Între 8 și 15 ani din satele retrase ale celor mai sărace țări africane: Benin și Togo. Cea mai Îngrijorătoare tendință
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
plăcut...”. Părinții ei au Încercat să Îi ofere tot ceea ce este mai bun, ea nespecificând Însă obiectul de activitate și locul de muncă al acestora: „... am crescut În puf și nu mi a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii...”. și aici este de remarcat prisma dihotomică prin care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Asta am Învățat de la ei; și pot să spun că din cauza asta am pierdut mult În viață...”. Tatăl Karinei „... s-a născut Într-o familie de oameni bogați...”. La vârsta de 18 ani „... s-a angajat la o firmă (...), unde muncește și acum, și este foarte respectat de toți, datorită faptului că este o persoană foarte ordonată și cinstită și responsabilă... este respectat de toți...”. Karina este o persoană pentru care nimic nu este Întâmplător, ea crede că toate lucrurile se
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
este singura care are o atitudine preponderent apreciativă la adresa propriei familii, În ciuda relelor tratamente la care a fost supusă de către părinți, cărora le reproșează totuși comportamentul agresiv, lipsit de afecțiune. Daria spune la un moment dat că părinții ei au muncit foarte mult, asigurându-i o bază materială adecvată: „... am crescut În puf și nu mi-a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce-i mai bun, dar la un
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
totuși comportamentul agresiv, lipsit de afecțiune. Daria spune la un moment dat că părinții ei au muncit foarte mult, asigurându-i o bază materială adecvată: „... am crescut În puf și nu mi-a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce-i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii...”. Cu toate acestea Daria nu oferă nici o informație asupra
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
acasă și nu Îmi refuzam nimic... Motivul care ma determinat să lucrez a fost pentru a-mi ajuta familia... Au fost și timpuri mai bune... Am crescut În puf și nu mi-a lipsit nimic niciodată pentru că părinții mei au muncit din greu să-mi asigure mie și surorii mele ce-i mai bun, dar la un moment dat s-a produs o ruptură și ne-am trezit, deodată, Înglodați În datorii. Am fost Întotdeauna obișnuită cu bani și, deși apăruse
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Italia mi-au spus că trebuie să le dau 50% din ceea ce câștig și apoi să plătesc și chiria, mâncarea și drumul până la locul de muncă. Normal că asta a picat prost pentru că nu sunt chiar așa de proastă să muncesc pentru alții când am și eu problemele și nevoile mele. Mi-am dat seama că viața nu e așa cum o vedeam eu, deci trebuia să fiu tare și să mă descurc singură printre străini. Nu am stat decât două zile
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a acceptat. Tatăl meu, deși a avut condiții să Învețe, l-au dat la pregatire că să intre la o facultate, nu a intrat. Dupa ce a făcut armata, la 18 ani s-a angajat la o firmă din [...], unde muncește și acum, și este foarte respectat de toți, datorită faptului că este o persoană foarte ordonată și cinstită și responsabilă. El nu a Întârziat niciodată la servici, este corect și responsabil cu serviciul. Asta vreau să iau ca exemplu În
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
când am luat locul Întâi. Dar am fost primită mai mult pentru faptul că eu am facut caseta cu melodiile, pentru că erau mai multe melodii legate Între ele, era oarecum mai multă muncă, și ele, pentru faptul că eu am muncit cel mai mult, și-au făcut milă să mă primească, și cam asta a fost și vorba profesoarei, ceva de genul «Hai lăsați-o și pe ea să danseze, că va ajuta»... Îți dai seama cât de prost mă simțeam
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Îngrijească, să se protejeze „...Dar chiar și așa, oftează Carlos, Întotdeauna când mă duc la spital, la control, am inima strânsă...”. Înseninându-se brusc, Carlos vede și partea bună a lucrurilor: „Bine măcar că m-am născut bărbat. Daca eram femeie, munceam pentru 20.000, și pe ăia trebuia să-i Împart cu peștele”. Serviciul sanitar al orașului București REGULAMENT pentru privegherea prostituției În orașul București. Investit cu Decretul Regal nr. 1.085 din martie 1898 Titlul I. Dispozițiuni generale Art. 1
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]