73,760 matches
-
URÂT ȘI AMAR și cântecul devenea vaiet și plâns cu sughițuri și muțenie și vara s-a dus și nu ne-am văzut cu adevărat la față n-am avut unul pentru altul nici timp nici nume nici dragoste "și murim pentru că nu suntem iubiți îndeajuns" * * * și totuși prăpăditul mucosul ghidușul deschide fereastra inimii și țipă cât îl ține gura: "cine-a pus sare în prăjituri și cafea cine mi-a pus dulceață în pantofi și mustăți de husar la subțiori
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
cine-a pus sare în prăjituri și cafea cine mi-a pus dulceață în pantofi și mustăți de husar la subțiori cine-a scris povestea asta sălcie care-i viața mea și mă silește s-o trăiesc și s-o mor la nesfârșit cine-a scris pe vânt și pe apă pe nisip și în fiere: Ťah dulceața mea - spânzurată de perdele cu asparagus și țelină psihedelică - ai să dispari într-un "ecou de romanță" fără ecou într-o lume care
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
ecou n-are viitorť" și toată tristețea dintr-odată nu mai face doi bani nici cât o virgulă rău pusă nu mai face durerea nu mai cântărește nici cât un fulg păcatul dar ei erau prinși în cântec și cântecul murea într-un vacarm de tropăituri gemete râgâituri doar vântul își mai excita organele pe luciul gheții definitive și hohotea hohotea
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
mai mult cu cât titlul eseului Anei Blandiana din finalul antologiei, intitulat tocmai Poezia, între tăcere și păcat, a fost tradus de data aceasta La poesia, tra silenzio e peccato - precum și cea pentru traducerea penultimului vers "O, drama de-a muri de alb" cu "Oh, il dramma di morire in bianco". Cum tema purității este strâns legată, în poezia Anei Blandiana, de cea a căderii în păcat, cred că "păcat", cuvânt nedespărțit în limba română de conotația sa biblică, pierde mult
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
viață...) "Mâine iau calea Fundenilor. Mă simt din ce în ce mai rău - mă mir că nu am făcut hemoptizie de atâta tuse... Mi-e groază de spital acum - l-am evitat cât am putut... Regret că nu a apărut încă vol. "Aurolac". Dacă mor: rog pe Lori să nu uite: vreau să fiu incinerată..." " De fapt ce mai vreau de la viață? Volumele importante mi-au apărut - unii spun chiar că am publicat prea mult! Ceva tot am realizat - chiar dacă mâine-poimâine nu-și va aminti
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
unii spun chiar că am publicat prea mult! Ceva tot am realizat - chiar dacă mâine-poimâine nu-și va aminti nimeni de mine..." Nu am mai fost internată la Fundeni din 1988. Nu aș vrea să mai ajung aici - mai bine să mori acasă, în somn, într-o clipă de neatenție a vieții, înainte să-ți fie frică..." "Doamne, m-am săturat de mine, cu mine, mi-e silă de neputințele mele - și încă mă răzvrătesc, și încă mă mai cred piezișă dresajului
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
ales (auzi: de ales!...) Totuși Fundenii marcau după operație etapa poeziei mele "moderne" cu "Austru"... "...Doamne, îmi ajunge, îmi prea ajunge! Numai dăruindu-ne somnul și moartea ai fost milostiv cu noi; numai îngăduindu-ne să dormim, în sfârșit să murim..." "Azi 1 dec. 1991 - încep al 58-lea an fără iluzii, fără puterea de a continua, fără speranța de a mai apuca timpuri mai bine, cu țara, cu noi..." " Când bântuie gândul sinuciderii nici dispariția ta, ești convinsă, nu ar
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
după ce-a scris / celebrul său vers / "Trăiam singur într-un popor de morți" / Umberto Saba ar fi venit/ să locuiască-n Amarul Târg // să ne imaginăm că i-ar fi înviat / pe toți cei din jur / pentru-a putea muri împăcat el însuși. După aceste șase poeme-exorcisme contra răului de a trăi într-un exil interior (e semnificativă idealizarea, prin contrast, a spațiului tinereții - Cluj, Oradea - unde poetul cunoscuse bucuria înrădăcinării fertile într-un acasă asumat, el care se născuse
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Ion Cristofor Științe inutile vei muri singur ca o muscă între două geamuri o muscă ce bâzâie disperată în această după-amiază la ceasul în care înțeleptul Heraclit din Efes descoperă că totul trece totul curge că nu poți să te scalzi de două ori în același
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu ne-nvață măcar să ne stingem cu grația cu nesfârșita blândețe cu care mor trandafirii Leoaica Lumină de grâu și lumină de piatră lumină a pământului pe care o porți pe chip și pe brațe ca pe o ofrandă a morților Cerul mână în turme nestematele norilor palide pietre pe mâna ta nevăzută Doamne
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
într-o caleașcă plină de veseli nuntași ce dispare în ceață. Gloria zilei O, Maică Sfântă a leilor aș fi scos un urlet de sălbatic din gâtlejul îndesat cu reclame publicitare Doamnelor domnilor seara era năpădită de bubele stelelor să mori acum e un lux o afacere la sărăcia mea de paișpe carate sunt tot mai sceptic că tic-tacul de ceas al inimii indică ora exactă la care cioclii și preacucernicii părinți își vor lua onorariile elev pedepsit îți rostești numele
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
Să nu fie deci proiectatul concert de Bach decât un simplu pretext pentru reușita unei sindrofii de parveniți? Disonanțele par să atingă culmea cu ocazia decesului neașteptat al Siei, tocmai în preziua concertului. în urma septicemiei provocate de un avort, aceasta moare în indiferența tuturor, inclusiv a propriilor părinți. Vestea morții ei aduce ușurare celor care se simt direct responsabili, anume gemenii Halippa frații Elenei; lezează vanitatea virilă a lui Rim, neimplicat, hélas! în paternitate; dă satisfacție "bunei Lina", stăpânită de o
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Voiculescu adresate fiului cel mai iubit, Ionică, au fost relatate de acesta mai multor persoane, printre care și Gabrielei Defour. Cu excepția Gabrielei Defour, toți cei care au reprodus informația transmisă de Ion Voiculescu au consemnat un singur text: "Ionică, eu mor... M-au omorît... Să nu le dai nimic... Tu nu știi ce perverși sînt." George Corbu, care presupun că notează cu bună credință ceea ce i-a relatat Gabriela Defour, scrie: "Ionică, tu nu știi cît de mult te-am iubit
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
Anca Pedvis Septembrie Era firesc să mori în septembrie - Luna melancoliilor autumnale, Când iarna-și ascute-n adâncuri, Lungi, ucigașe pumnale. Era firesc să mori în septembrie - Soarele-i mai scund și mai blând. Amiaza șovăie și se clatină, Dar nu se sfărâmă căzând. Era firesc să
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Anca Pedvis Septembrie Era firesc să mori în septembrie - Luna melancoliilor autumnale, Când iarna-și ascute-n adâncuri, Lungi, ucigașe pumnale. Era firesc să mori în septembrie - Soarele-i mai scund și mai blând. Amiaza șovăie și se clatină, Dar nu se sfărâmă căzând. Era firesc să te culci în septembrie, Sub pajiștea de-un verde adânc, Sub cerul jupuit de albastru. Era firesc ca
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
fi plecat, să fii cu iubitele vii și cu iubiții vii, și cu iubitele moarte, și cu iubiții morți, și limbajele te enervează, și toate te enervează, cam așa . Am o poziție favorabilă. Văd cerul negru, culoarea gurii prădătorului. Va muri și el curînd. Sîntem deja foarte puțini Întinsă, gust placid de peștioaică moartă are azi iubirea. Îmi place să mă uit la privirea mortului, acolo se mișcă nimicul și secretele lui festinuri, acolo e prădătorul ce se complace în a
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
să mă uit la privirea mortului, acolo se mișcă nimicul și secretele lui festinuri, acolo e prădătorul ce se complace în a fi victimă, e un scandal, azi iubirea mea a venit la mine și s-a plîns că va muri, niciodată n-a fost pradă, a fost violatorul. Mi-e scîrbă să pun la lucru limbajul, scriu, eu, acum, și nu mai știu cine vorbește în poem Azi m-a văzut nimicitorul. Mi s-a părut că așa este el
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
în amurg, ca sufletele amanților în etate, acolo, nimicitorul prin gloată, aude cîntecul satyrului, e liniște ca într-un popor în care se pregătește de moarte ultimul laș. Timpul crimelor face promisiuni. Rezumă-te într-un bilanț sărac, multe au murit, cele mai multe sînt pe moarte, între eșec și oboseli, încă un proiect cu asasini și mîntuitori în germinație
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
Claudiu Komartin *** Aveam vreo nouă ani când a murit Emil leucemia îl chinuia încă de când a-nvățat să meargă ai lui și-au pierdut mințile de durere acum aș vrea să am mai multe amintiri cu el Emil era blând și frumos ca un înger de când i se agravase
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
putea percepe frumusețea reală a creației: Ca norul minții tale pe veci să fie șters cu bolta ta de stele cobori, o Univers! în propriul tău nume te-nvoc albastre dom pătrunde cu-a ta pace suflarea unui om Când vei muri, tu Sarmis, tu vorbitor nebune, te-or îngropa când sara și soarele apune și presărându-ți trupul cu flori întunecate te vor lăsa în fundul al mării înghețate acolo-n fundul mării sub frunte-ți ochi să nască de-apururi măreția-mi
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
intru afară? Uneori Noi nu mai suntem demult decât un țurțur fix de spirit înfipt în propriul nostru piept bătrân, Cel care scapă și el se îndreaptă ușuratec spre ținta care-i ia sufletul, Uneori nici nu știm c-am murit ieri, aflăm din ziare... Nimeni Nimeni nu te mai cântă patrie, privighetorile tale înjură și beau basamc la bodegă, la fereastră iarăși pâcle siberiene și iarăși căpitanii tăi profanează mormintele, Vântul din grajduri pizmuiește vântul din crângurile de stânjenei, norii
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
poveste uitată asta să fi fost doar o zdreanță a pioșeniei în care înfășurasem ges- turi și obiecte pierdute de cei ce, în zilele lor bune, reușieră să treacă strada ...nimic însă din toate astea, păi altfel cum, poți să mori în mii de feluri plimbîndu-te pe strada care nu oprește nicăieri vei fi văzut mergînd mai departe, atît de scurtă și fără ieșire este memoria fiecărui locuitor al său afară se dăduseră bătălii și umbrele tot nu fuseseră recîștigate eram
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
Marta Petreu A murit, în spitalul american din Neuilly-sur-Seine, Alexandru Vona. Sîmbătă, 23 octombrie, orele 15. L-am cunoscut într-o seară de primăvară pariziană, la Centrul Pompidou, unde mă aflam grație dlui Dumitru }epeneag. Vona era prezent pentru că Bianca și Nicolae Balotă, prietenii
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
apă. Am vorbit la telefon de zeci de ori, din ce în ce mai greu în ultimii ani, cînd nu mai avea decît un firicel de viață și un firicel de voce. L-am iubit și îl iubesc pe Alexandru Vona, căci iubirea nu moare cu moartea celui iubit, ci numai deodată cu moartea celui care iubește. M-a iubit și el, și l-a iubit și pe Ion Vartic. Asta înseamnă că ne înțelegeam foarte bine, certîndu-ne nu o dată. Pentru că Albert, cum îl alintam
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
caniculă, să mă împleticesc în asfaltul topit" Și-o aud ca prin somn, fragedă, cu glasul ei necruțător de tînăr, urcînd ascuțit ultima literă din fiece cuvînt, ca într-un soi de cîntec din copilărie" o aud: băi, să nu mori" că te omor! Pe bune!!!
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]