1,647 matches
-
Gabriel Bălănescu: „Este cea mai mare cinste a vieții mele că am fost la un pas în urma acestui om (Antonescu)”. După 23 august 1944, Cristescu s-a refugiat cu o mare parte din arhiva sa în comuna Bughea, din județul Muscel, unde a fost arestat. La 24 septembrie 1944, în cadrul grupei Antonescu, a fost transportat și anchetat în URSS, apoi retransmis României. La 17 mai 1946, prin sentința Tribunalului Poporului, au fost condamnați la moarte 11 acuzați: Ion Antonescu, Mihai Antonescu
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori cu pulpene și ie cu mânecă răsucită sau cămașă cu pumni. Fetele și femeile tinere poartă pălărie. Portul sașilor din Țara Bârsei deține câteva elemente caracteristice: cilindrul din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
biserică de mir. O nouă reparație a ansamblului s-a făcut în anii 1974-1976, când s-a refăcut și clădirea chiliilor, care a fost acoperită cu tablă. În 1991, prin purtarea de grijă a PS Episcop Calinic al Argeșului și Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareț pe ieromonahul Crețu Claudiu Casian. Procesul de restaurare a mănăstirii continuă și astăzi. Biserica este în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă. Catapeteasma este din lemn nesculptat. Naosul este delimitat de pronaos
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Țărа Moldovei), la care se adaugă "Vlahiile" din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah, Romania Planina, Vlașina, Megali Valachia, Vlahoclisura
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
a folosit un roșu oriental - culoare specifică doar "Mănăstirii Tismana". O ultimă pictură a bisericii s-a făcut în "pridvor" care a fost reconstruit în 1983, după planul Sfântului Nicodim și pictat în 1994 de pictorul Grigore Popescu din Câmpulung Muscel. Este " pictură bizantină", cu desen corect și armonie discretă a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografică unică. Aici, pentru prima dată sunt pictați toți sfinții dacoromâni descoperiți și canonizați în ultimii ani ai secolului al XX-lea, alături de toți sfinții români
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
informare științifică. Separat, lucrările de istorie culturală totalizează un numar de 19 articole și 23 comunicări. În continuare sunt evidențiate doar o parte din lucrări, selectate după criterii personale și ordonate croonologic: a) în volume: 1. O.Costăchel, C.Ionescu- Muscel, I.Niculescu-Duvăz, R.Homescu: "Mathematical Survey and Electronic Model of Genetic Regulatory and Control Circuits (Jacob- Monod) în Carcinogenesis," în:”Medicine Cybernetique”, Nice, France (1966); 2. C.Bilciu, R.Homescu: "Educațional System for Economic Cybernetics," în: ”Modern Trends în Cybernetics
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
(n. 6 iunie 1944, Crăcăoani, județul Neamț), (din botez Constantin), este un cleric ortodox român, în prezent arhiepiscop al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. În legislatura 1990-1992 a fost deputat de Argeș din partea FSN. În anul 1964 a absolvit cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț. Episcopul Teofil Herineanu l-a hirotonit preot în anul 1964 pe seama parohiei Tioltiur, deși avea doar 20 de ani
Calinic Argatu () [Corola-website/Science/305456_a_306785]
-
De la 1 martie 1981 este stareț la Mănăstirea Cernica. În toamna anului 1985 este ales arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, mutându-se la Mănăstirea Curtea de Argeș. În 1990 a fost ales episcop al nou înființatei Episcopii a Argeșului și Muscelului. În septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de arhiepiscopie, a devenit arhiepiscop. A publicat 14 volume. Din anul 2006 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2007 a fost deconspirat ca fost colaborator al
Calinic Argatu () [Corola-website/Science/305456_a_306785]
-
În toamna anului 1985 este ales arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului și Argeșului, mutându-se la Mănăstirea Curtea de Argeș. În 1990 a fost ales episcop al nou înființatei Episcopii a Argeșului și Muscelului. În septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de arhiepiscopie, a devenit arhiepiscop. A publicat 14 volume. Din anul 2006 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2007 a fost deconspirat ca fost colaborator al Securitații, cunoscut cu numele de cod "Zamfir", primind verdict
Calinic Argatu () [Corola-website/Science/305456_a_306785]
-
(n. 1809, Câmpulung Muscel - d. 27 august 1874, Nancy, Franța) a fost prim-ministru al României în perioada 1867-1868. Fiu al marelui cărturar patriot Dinicu Golescu. A studiat în Elveția, a servit în armata valahă, iar în 1836 a ajuns la gradul de maior
Ștefan Golescu () [Corola-website/Science/299967_a_301296]
-
(n. 15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel - d. 9 august 1969, București) a fost un demnitar comunist, medic endocrinolog și neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (șeful statului) în perioada 13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
parte dintr-un comitet interimar prezidențial format din cinci membri (printre care și Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi) între 30 decembrie 1947 și 13 aprilie 1948. s-a născut la 15 octombrie 1874 în orașul Câmpulung Muscel (județul Muscel, înglobat ulterior în județul Argeș). Tatăl său era originar din Cetatea de Balta (azi jud. Alba, fost jud. Târnava Mică). Studiile secundare le-a făcut la Focșani, Buzău și Ploiești, bacalaureatul l-a obținut în 1892. A studiat
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
un comitet interimar prezidențial format din cinci membri (printre care și Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi) între 30 decembrie 1947 și 13 aprilie 1948. s-a născut la 15 octombrie 1874 în orașul Câmpulung Muscel (județul Muscel, înglobat ulterior în județul Argeș). Tatăl său era originar din Cetatea de Balta (azi jud. Alba, fost jud. Târnava Mică). Studiile secundare le-a făcut la Focșani, Buzău și Ploiești, bacalaureatul l-a obținut în 1892. A studiat medicina la
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
acordat rangul de târg. În partea superioară a Țării Bârsei, la circa 15 km depărtare sud-vestică de orașul Brașov, pe vechiul drum comercial care lega - prin trecătoarea Bran - bătrâna cetate a Brașovului de capitala de odinioară a Țării Românești, Câmpulung Muscel, se află orașul Râșnov, menționat deseori în documentele medievale ca orășel-târg. Cetatea este poziționată pe un deal stâncos, imprejmuit de pădure, unde singura cale de acces este dinspre est, arhitectura sa fiind adaptată reliefului, fortificarea urmărind eficiența apărării dealului. Prima
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
de lector la catedră de Pedagogie Creștină din cadrul secției Teologie Pastorala a Facultății de Teologie Ortodoxă “Sfântă Filofteia” a Universității Pitești. De la 1 noiembrie 1999, a fost numit consilier cu probleme de învătământ teologic și religios în Eparhia Argeșului și Muscelului, prin decizia nr. 157/19.11.1999, data de Preasfințitul Episcop Calinic al Argeșului. De asemenea, incepand cu 1 septembrie 2000, prin decizia nr. 298/24.11.2000, a fost numit în postul de inspector școlar la specialitatea Religie, lucrând
Mihail Filimon () [Corola-website/Science/313267_a_314596]
-
Argeșului și se plasează pe locul al 12-lea în ceea ce privește suprafața bazinului. Izvorăște de sub vârful Moldoveanu din Munții Făgărașului, curge de la nord spre sud și străbate zona cristalină a munților înalți (masivul Ghițu), zona sedimentară (a Subcarpaților Getici), drenează regiunea muscelelor și Platforma Argeșului. Are o rețea hidrografică bine dezvoltată, care fragmentează puternic teritoriul bazinului său prin rupturi de pantă și praguri cu multe cascade. Râul Vâlsan are ape mari primăvara și la începutul verii, când se topesc zăpezile, și ape
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
prima lună de filmări cu Mihai Boghiță. "Neamul Șoimăreștilor" a intrat în faza de producție la 29 decembrie 1962. Filmările au avut loc în perioada 7 decembrie 1963 - 21 august 1964 și s-au desfășurat la Suceava, Voroneț, Sucevița, Câmpulung Muscel, Sighișoara (cadrele exterioare) și la Buftea (cadrele interioare). A fost folosită o cantitate mare de peliculă: 38.756 metri de negativ. Filmul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Forțelor Armate, Consiliului Superior al Agriculturii, Direcției Monumentelor Istorice, muzeelor de artă
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
mai multor publicații și reviste de prestigiu din România („Pro Sport“, „Penthouse“, „VIVA“, „Maxim“ din 2004 - prezent). A participat cu lucrări de grafică și pictură la diferite expoziții colective organizate în timpul anilor de studiu și la altele organizate în Câmpulung Muscel de Cenaclul de arte plastice „Ion D. Negulici“ (ultima, în 1988). Numele său este menționat după 1990 în presa locală, națională și internațională, la radio și tv: PRO TV, Prima TV, Antena 1, Tele 7abc și TVR1. În prezent, grafician al
Bogdan Petry () [Corola-website/Science/313895_a_315224]
-
sfârșitul lunii iunie, iar câteva zile mai târziu, noul extras pe single The Amsterdams, „Twin Song”, a putut fi descărcat gratuit de pe internet. În iulie și august, formația a bifat apariții în cadrul festivalurilor La Dâmburi (Satu Mare), Hesh Fest (Baia Mare), cLoverFest (Muscel), și Bucovina Rock Castle (Suceava). Pe 27 august, The Amsterdams a susținut un concert acustic în cadrul evenimentului Urban Resort #2, pe terasa clubului Fabrica din București, eveniment la care au mai participat Kumm și Les Elephants Bizarres. În luna septembrie
The Amsterdams () [Corola-website/Science/314844_a_316173]
-
participanți (doar la ediția din 1989 au fost numai 73 de grupuri!) s-au constituit "centre" intermediare - precum Țițești, Corbi-Stănești, Vulturești, Ștefănești - în vederea selectării pentru marea finală care s-a ținut, de-a lungul timpului, în orașele Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Topoloveni. Actualmente, la finală are loc spectacolul de gală la Casa de Cultură a Sindicatelor "George Topîrceanu" din Cetatea Basarabilor. Deoarece autoritățile din acele timpuri s-au opus, nedorind un festival "în provincie", s-a luat hotărârea organizării unui
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Începând cu ediția a III-a, expoziția, organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, Muzeul Județean Arges (prin "Galeria de Artă Naivă"), în colaborare cu Aehiepiscopia Argesului și Muscelului, se vernisează la Pitești, în vinerea Floriilor. Marele premiu oferit de Episcopia ("actualmente", Arhiepiscopia) Argeșului și Muscelului a fost obținut de filmele realiazate de CJCPCT Gorj - "Ruga" și " Un brad, o biserică, o legendă". Premiul I a fost obținut de
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș, Muzeul Județean Arges (prin "Galeria de Artă Naivă"), în colaborare cu Aehiepiscopia Argesului și Muscelului, se vernisează la Pitești, în vinerea Floriilor. Marele premiu oferit de Episcopia ("actualmente", Arhiepiscopia) Argeșului și Muscelului a fost obținut de filmele realiazate de CJCPCT Gorj - "Ruga" și " Un brad, o biserică, o legendă". Premiul I a fost obținut de filmul "Muntele îngerilor", realizat de Liga Tineretului din [Buzău]. ora 18,00, au rulat 13 filme ale
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
au rulat 13 filme ale realizatorilor din Argeș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Maramureș, Olt, Timiș și Municipiul București. Juriul a fost format din: Ion Lucian Ciucu (realizator la Redacția Religie-Istorie, TVR), Î.P.S. Calinic Argatu, Arhiepiscop de Argeș și Muscel, Sorin Mazilescu, directorul C.J.C.P.C.T. Argeș, Cristian Mitrofan, manager Casa de Cultură "George Topîrceanu" din Curtea de Argeș, Radu Oprea, consilier superior la Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național Argeș, pr. Nicolae Mărgăritescu, consilier eparhial Biserica și Societatea, și Ovidiu Dumitrana (studioul
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș () [Corola-website/Science/319880_a_321209]
-
că sunt în fața unui aven deosebit. Ioan Dobrescu și Gh. Popescu de la Clubul Speologic "Z" Oradea au organizat în zilele de 15-16 iunie 1986 explorarea în premieră a avenului. Au participat speologi de la Cluburile Speologice Piatra Craiului din C-lung Muscel, Hades Ploiești și Z Oradea. Gh. Popescu va atinge pentru prima oară fundul avenului la cota de minus 200 metri (cartare provizorie), găsind continuarea astupată prin prăbușirea unui depozit uriaș de brecie de falie. Între anii 1986 - 1991 Gh. Popescu
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
1416 Refacerea 11 podețe Refacerea lucrărilor aferente stației de tratare a apei în satele Crevelești și Ghiocari Refacere covor asfaltic pe DC 81 în satul Ursoaia, pe o lungime de 40 ml │Comuna Viperești │ 752 ml, în satele Rușavăț și Muscel Refacere 2 podețe pe DC 81 Refacere DC 152 în satele Viperești și Tronari, pe o lungime cumulată de 2,7 km Refacere cale de rulare pe 3.600 mp DJ 608, sector Luncavița - Mehadica (comuna Luncavița) │ │ │ │ │DJ 608, refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]