3,059 matches
-
an școlar, cum și era acum că intrasem în septembrie, când am ieșit, deci, m-am îndreptat glonț spre gară, ușurat de bagaj, că sacul de drum rămăsese în grămada de cenușă. Până la Constanța, îmi spun, pot să ajung cu „nașul“, de acolo până la București e mai greu, nici mamei nu pot să-i cer, că ar intra în panică, ar începe pe urmă cu morala, Eu ți-am spus că asta nu-i o treabă, să pleci la mare așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu flăcări mari. Energia ei își face efectul magic asupra unora, dar altora ea li se pare naivă și prea îndrăzneață. E prea emoționată ca să observe o atitudine sau alta. E martoră la felul în care Mao joacă rolul de naș pentru armata sa. Ea vede ce poate să realizeze prin această căsătorie - i se înfățișează cel mai bun exemplu. El îi spune fetei o poveste în noaptea nunții. O poveste care îl inspiră și îl învață secretul guvernării. În timpul Dinastiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
apoi cè aia micè mai crede și acum în moș Crèciun, e abia în clasa a doua, dar cè cea mare, care e într-a cincea, e mai știutoare, De Revelion, se consoleazè el, am liber! O sè mergem la nașu’, un vèr de-al lui nevastè-mea! Eu spunându-mi în sinea mea cè dacè plutonierul mai stè cu noi zece minute, voi ajunge sè-i cunosc, nu numai familia, ci și vecinii, cu rude cu tot! Ce-ar fi sè-l rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Sau vrea să-și dea importanță În ochii mei? Dar așa vorbește cu toți! Le-a luat fața la toți, un băiat de aur! Tineretul nostru În care ne punem nădejdea, hai sictir! O s-ajungă departe, că are cin-să-l Împingă, nași-su, generalu’, mă-sa, maioreasa, ta-su vitreg, colonelul, ta-su natural la Informațiile din armată! Nu ca mine, care-am venit de la glie, activist la tineret, intrat În armată când s-a făcut reforma la Siguranță, dân grad În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
refugiu, ratat și consecințele lui În Siberia. De astă dată nu mai pun Rușii mâna pe noi, să ne facă cetățeni-sovietici; că acum suflăm și-n chișleac, după ce ne-am ars gura și sufletul cu borșul; și Încă: o dată vede nașul puța finei... Și totuși... Totuși: de o săptămână stau În calidor și mă uit și văd cum to-ot plecăm și tot pe loc rămânem; cum to-ot pornim și tot pe locul de pornire ne găsim. Și nu pentru că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pot, dacă voiam, să-l Înlocuiesc printr-un discret O.; la școală, colegii presupuneau că venea de la Oliver, Oswald, Osborne sau Orville, nu contraziceam pe nimeni. Ereditatea care mă răsfățase astfel nu putea decât să-mi stârnească interesul față de acel naș Îndepărtat. La cincisprezece ani, m-am apucat să citesc tot ce se referea la el. Îmi pusesem În minte să studiez limba și literatura persană, să cutreier Îndelung acea țară. Dar, după o perioadă de entuziasm, m-am potolit. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Felix Nicolau Tandru și rece roman „pre fricos să nu spăriem, că mai îndrăzneț să va întoarce” (Dimitrie Cantemir, Istoria Ieroglifică) „Poate că la noi Dumnezeu arată ca un naș mafiot cu girofar nu pentru că noi trăim în zonă, ci fix pe dos - adică deasta trăim noi în zonă, că ne-am ales un Dumnezeu ca un șef mafiot cu sirenă” (Viktor Pelevin, Mitraliera de lut) Cosmin I Cosmin se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Chichineața era al naibii de scumpă, iar dacă aveai norocul să treacă pe la fereastra ta un bețivan cu vezica plină în toiul nopții, făceai de un duș fierbinte, care te scotea imediat din amorțire. După maximum trei săptămâni, musai se întorceau cu nașul la origine - doar nu erau nebuni să dea banii de cultură pe bilet. O lună de zile nu mai știa nimeni de ei. Când reveneau, aveau palmele bătătorite și accentul moroșan și mai puternic. Munciseră la coasă ori în construcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
omenea, le dăruia tot soiul de lucruri: genți, mănuși, cărți etc. Ideea era că ei preferau munca sălbatică, dură și fără implicații. Simplu - se duceau să repare casa unui vecin, să cosească tarlaua altuia, își luau banii și reveneau cu nașul la București. În felul ăsta nu se contaminau niciodată de miticism. De altfel, înrădăcinarea lor era atât de fermă, încât Ionică, plecat la muncă în Spania, după absolvire, renunțase la o slujbă de cioban de lângă Madrid, unde era mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
apropiat, cam la patru kilometri. De aceea se ducea mai des pe la ele, uneori chiar fără mijloace de transport. Pentru că Teofana împlinise câteva luni, trebuia s-o boteze. Au hotărât data, au făcut pregătirile necesare, problema era cine să fie nașii. Ce zici, Paulino, pe cine punem nași?o întrebă Vasile într-o zi pe paulina care stătea în grădină cu fata la aer. — Pe cine vrei. Vino tu cu propunerea. S-o punem pe soră-ta cu bărbatu-său. — Nu cred că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se ducea mai des pe la ele, uneori chiar fără mijloace de transport. Pentru că Teofana împlinise câteva luni, trebuia s-o boteze. Au hotărât data, au făcut pregătirile necesare, problema era cine să fie nașii. Ce zici, Paulino, pe cine punem nași?o întrebă Vasile într-o zi pe paulina care stătea în grădină cu fata la aer. — Pe cine vrei. Vino tu cu propunerea. S-o punem pe soră-ta cu bărbatu-său. — Nu cred că este bine. — De ce? Doar posibilități au. — Posibilități
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
soră-ta cu bărbatu-său. — Nu cred că este bine. — De ce? Doar posibilități au. — Posibilități au, dar ce-ar zice soră-ta? — Vorbesc eu cu soră-mea. O lămuresc. Nu! Nu! Ca să nu fie cu supărare s-ăi punem pe nașii noștri de cununie. Dar de unde îi luăm? Ei sunt transferați cu serviciul nici nu mai știu pe unde. Crezi că lear conveni să vină aici pentru câteva zile și iar să se întoarcă? — Ai dreptate. — Știi ce Vasile? Claudia, prietena
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bogăție, dar se spune că podoabele de la botez aduc noroc în viață. — Să ieșim afară la oaspeți că i-am lăsat singuri, a fost de părere Vasile. Când au ieșit în prag, toți au început să strige. — Trăiască nașa! Trăiască nașu’ și finii! Trăiască fina cea mică! Aplaudau și toți cei trei au fost luați la hora ce se-ncinsese în curte într-o veselie mare. S-ar mai fi gândit această familie de cele ce aveau să se-ntâmple, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
veselie mare. S-ar mai fi gândit această familie de cele ce aveau să se-ntâmple, că bucuria le va fi întunecată? Nici pe departe. Petrecerea a ținut până către dimineață, când oamenii s-au dus pe la casele lor, iar nașii să se odihnească, pentru că aveau să plece la un drum mai lung. Neobosiți au fost Paulina și Vasile care, ajutați de neamurile și vecinii lor, au strâns mesele, au spălat vasele, au aranjat totul în ordine și curățenie, lăsând o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vecinii lor, au strâns mesele, au spălat vasele, au aranjat totul în ordine și curățenie, lăsând o masă la care să poată mânca puținii oameni care mai rămăseseră pe acolo și bineînțeles, cei care făcuseră ordine. Când s-au trezit, nașii s-au pregătit de plecare. Paulina și Vasile le-a încărcat portbagajul cu vin, țuică, cozonc, prăjituri, câteva păsări de curte. — Paulino, ai uitat ce te-.am rugat. — N-am uitat. Uite glastrele cu flori ți le pun aici. De ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o sete! — Ce vreți să beți? — Mie adu-mi o sticlă de bere, a opinat Claudia. — Nașule, un suc, o apă minerală? Ce să faci dacă trebuie să conduci. — O apă minerală. — S-auzim de bine finilor, i-au îmbrățișat nașii. S-au dus s-o sărute și pe cea mică. În urma lor s-a așezat liniștea. După botez viața familie Mocanu și-a relaut cursul obișnuit, fiecare din membrii ei, adică cei doi părinți având responsabilitățile lor. Paulina îngrijea fetița
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tuturor sunt mirii și mai ales mireasa, s-a gândit Teofana. Când s-au dat darurile, doamna s-a dus la Teofana, a luat-o de mână, a cerut muzicii să atenționeze adunarea și a mers în capul mesei lângă nași, cerându-le permisiunea de a se adresa nuntașilor. — Dragi oaspeți, această fată, mireasa de azi, mi-a fost dragă de mică, atât de dragă, încât nici nu vă închipuiți. Dacă mamă-sa ar trăi, v-ar spune câtă bucurie am
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
între noi și n-a fost datorită împrejurărilor care au făcut să ne despartă zeci de ani și să ne îngroape în uitare, îți completăm acum darul de atunci de la botez cu darul de azi de la nuntă. Claudia și Virgil, nașii de botez, deschid două cutii plușate. Virgil scoate din una un lanț de aur cu pietre de turmalină roză și i-l pune la gâtul Teofanei, în timp ce Claudia deschide altă cutie din care scoate o brățară cu aceeași lucrătură ca
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
propune Claudia lui Virgil și Teofanei, în timp ce muzica antrenează oamenii la joc. — Vă rugăm să ne scuzați! Ne retragem un pic să mai vorbim cu fina noastră pe care n-am văzut-o de când am botezat-o, se adresează Claudia nașilor. — Cu multă plăcere! Mergeți că aveți atâtea de vorbit. Doamne! Cum este și viața asta. Ne-ați impresionat prin ce ne-ați spus. Cei trei îndepărtându-se spre o cameră a localului au fost întâmpinați de Cezar care abia aștepta
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
serviciu nu te-am mai căutat. Și săți spun drept, după ce a murit Paulina la care tu știi cât am ținut de mult, am și evitat să te caut, ca să nu mă gândesc la ea, că mă durea sufletul — Nașă, nașule, ce doriți să mai serviți ca să v-aduc, îi întreabă Cezar. — Niște prăjituri și niște cafele. Pentru mine un vin, cere Virgil. Pentru dumneata, tată socrule? — O sticlă cu bere și niște cozonac. — Scumpo, tu ce vrei? O cafea, dorește
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
intrat pe ușă Zina și Eusebiu Stamate. — Vorbeam de lup și lupul la ușă, se ridică Cezar și le oferă scaune. — Nu știam unde erați, li se adresează Eusebiu. — Mama mea, Zina Stamate, tatăl meu, Eusebiu Stamate, îi prezintă Teofana nașilor. — Doamnă Zina, domnule Eusebiu sunteți niște oameni cu suflet mare, îi admiră Claudia. — Meritați tot respectul pentru ceea ce ați făcut pentru Teofana, adaugă Virgil. — Bucuria a fost de partea ei cât și de partea noastră, afirmă Eusebiu Stamate. Vă spunem
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vreo poznă de la școală, vreo discuție cu vreun băiat, de-ale fetelor, dar mie tot, tot mi-a spus și-mi spune și-acum și-mi cere sfatul. Pentru că eu sunt curioasă din fire, vreau să vă întreb pe dumneavoastră, nașii de botez ai fiicei mele, ceva. — Poftiți! Dacă de atâta timp n-ați mai ținut legătura unii cu alții, n-ați mai știut nimic unii de alții, cum de ați aflat de existența finei dumneavoastră Teofana și de data nunții
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să-și pună salba cu galbeni, ca o dovadă că gândul ei într-un asemenea moment din viață, se îndrepta spre cei din șatră, salbă pe lângă care a strălucit și colierul oferit de nașa de botez. A bucurat-o prezența nașilor de botez care o transpunea în anii copilăriei de la Murgeni cât și prezența Izaurei, venită cu soțul ei Patrik, ce îi amintea de viața pe care a dus-o în șatră.Teofana se întâlnise cu Izaura într-un turneu cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
aproape douăzeci de ani? Îți închipui ce amploare ia? Acum mai am o singură dorință: să-l văd și pe Alexandru la casa lui. — Cred că este o fată bună Lucia. — El așa spune. S-au hotărât să vă pună nași. Pe noi? — Da! Pe tine și pe Cezar. Au așteptat cu nerăbdare să vă căsătoriți. — De aceea mi-a spus că are să vorbească ceva cu noi după nuntă, își explică Teofana. Cu vești mai bune, cu vești mai puțin bune
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
vorbă cu mirii. Noi vrem să vă urmăm cât de curând exemplul. Să ne facem o familie. Să-l luăm pe tata la noi că-l vedeți cum arată. Am vrea ca tu Teofana și cu Cezar să ne fiți nași. Cum să nu-mi cunun eu frățiorul cu care am trecut prin atâtea necazuri?a acceptat Teofana. Tu ce părere ai Cezar? — Sunt de acord să ne facem niște fini care s-aducă plocoane la nași râd toți. Când vreți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]