1,358,563 matches
-
peste tot. Cum ați ajuns la această problematică? - M-au interesat dintotdeauna și Eminescu, și Moldova dintre Prut și Nistru. În studiul respectiv am îmbinat, deci, într-un fel, aceste două preocupări. Am schițat - ca să zic așa - istoria reînvierii poetului național după ce în Basarabia dispăruse forțat de pe scena literară pînă la anii ’50. - Studiul a fost remarcat la noi. Se citea în fotocopii și în copii manuscrise... Fiindcă și pentru noi, repet, era un teren necunoscut. Deci, veneați dumneavoastră, din Germania
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Rebreanu, Baconsky, Bănulescu, Eugen Ionescu cu debutul său în limba română. O mulțime de scriitori și gînditori din secolul al XX-lea figurează în studiul amplu, intitulat Fenomenul românesc, din 1970, unde am încercat o sinteză a teoriilor despre specificul național, așa cum a fost definit el de autori ca sămănătoriștii, gîndiriștii, Nichifor Crainic, Dan Botta, Mihai Ralea, G. Călinescu, Ion Pillat, Mircea Eliade și mulți alții. - Pentru etapa ultimă... - Despre literatura română contemporană propriu-zisă încă n-am scris. Am publicat însă
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
unor oligofreni, cu văditul scop de a-i cretiniza și pe puținii cetățeni rămași imuni la atrocitățile morale pesediste. Vulgaritatea, superficialitatea crasă, exaltarea imbecilității, senzaționalismul de coteț, sexualitatea respingătoare sunt „ideile” promovate de absolut toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
de-a dreptul prodigioasă. Publicînd mai bine de cinci cărți în această perioadă, implicîndu-se în viața universitară, în elaborarea și coordonarea Dicționarului de Artă, unica lucrare de acest fel apărută la noi pînă în acest moment, și în regîndirea Galeriei naționale a Muzeului Național de Artă, ea a făcut o demonstrație spectaculoasă de vitalitate biologică și culturală. Iar această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
prodigioasă. Publicînd mai bine de cinci cărți în această perioadă, implicîndu-se în viața universitară, în elaborarea și coordonarea Dicționarului de Artă, unica lucrare de acest fel apărută la noi pînă în acest moment, și în regîndirea Galeriei naționale a Muzeului Național de Artă, ea a făcut o demonstrație spectaculoasă de vitalitate biologică și culturală. Iar această dovadă nu stă doar în faptul că și-a continuat proiectele dinainte enunțate, ci și, sau chiar în primul rînd, în acela că a reușit
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]
-
pare de-a dreptul absurd. Criticii noștri reprezentativi, porecliți și estetizanți, refuză colaborarea cu regimul și se postează pe pozițiile intransigente ale esteticului, neacceptînd literatura angajată, indiferent în slujba cui: a regimului antonescian sau a luptei pentru idealurile de întregire națională. Refuzul disocierii duce la jigniri morale care se vor prelungi de-a lungul anilor”. Ceea ce e, să recunoaștem, o explicație puțin convingătoare. Pe de o parte e greu disociabilă „angajarea” națională de cea oficial-antonesciană, pe de altă parte e mustrată
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
regimului antonescian sau a luptei pentru idealurile de întregire națională. Refuzul disocierii duce la jigniri morale care se vor prelungi de-a lungul anilor”. Ceea ce e, să recunoaștem, o explicație puțin convingătoare. Pe de o parte e greu disociabilă „angajarea” națională de cea oficial-antonesciană, pe de altă parte e mustrată critica estetică, în frunte cu autoritatea lui E. Lovinescu, patriotică, zicem noi, prin însăși esența sa, capabilă doar ea a valida creațiile exponențiale pentru poporul ce le-a produs. Iar sub
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
adolescenței autorului se îndreaptă necontenit blamul: „Cei de la ’40 n-au avut cu privire la angajare un punct de vedere unitar”. Ceea ce omite Lucian Valea este menționarea diferenței de nivel epocal, a axiologiei schimbate în angrenarea sa de ansamblu, astfel încît factorul național nu mai apare exterior celui estetic, ci înglobat acestuia ca valoare specifică. Angajamentul în sine nu e relevant, atîta vreme cît se exercită pe un palier creator minor, ceea ce face ca opțiunile politic-morale salutare să se piardă împreună cu cele ideologice
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
ascunși sub pat, iar acum cu funcții importante în stat); 6. Doi secretari generali de partid - Dan Matei Agathon (PSD) și Lavinia Șandru (PD) la un talk-show al lui Radu Moraru (B1 TV), care au pus bazele unei noi epopei naționale (Angajăm Ion Budai-Deleanu; așteptăm provincia); ca material documentar și personaje, mai pot fi utilizate: Aria scârbei în do diez major, interpretată în primă audiție la Antena 1 de Mircea Dinescu în ziua de 1 Decembrie; Moartea mașinii de tocat, de
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
primă audiție la Antena 1 de Mircea Dinescu în ziua de 1 Decembrie; Moartea mașinii de tocat, de Stelian Tănase, simfonietă în do minor pentru TV România 1 și corul PSD dirijat de... De?! (- concurs cu premii electorale). 7. Ziua națională la Alba Iulia, când Domnul Președinte Iliescu l-a călcat pe picior pe Domnul Premier Năstase, care l-a înțeles imediat șoptindu-i la ureche un fragmențel dintr-un cântec cu țopăituri al Savei Negrean-Brudașcu: „Nu mă călca pe picior
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
Cronicar „Delavrancea nu respectă adevărul istoric” În pagina de cultură a Cotidianului din 12 ianuarie, Veronica Gherasim stă de vorbă cu actorul Costel Constantin, protagonistul rolului Ștefan cel Mare din spectacolul lui Dan Pița de la Teatrul Național din București. Nu știu cum își concepe dl Pița montarea, dar știu că piesa lui B. Șt. Delavrancea nu se numește Ștefan cel Mare, după cum ne informează autoarea comentariului (în care se cuprind și opiniile actorului), ci Apus de soare. Costel Constantin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
premierul a trecut la “remanierea prin împușcare”. Chiar dacă e neadevărată, cu siguranță că vorba lui Băsescu va face carieră. * ADEVARUL publică un editorial semnat de Rodica Ciobanu despre proiectul de autonomie a județelor Harghita, Covasna și Mureș realizat de Consiliul Național Secuiesc, organizație dezavuată de UDMR și nerecunoscută de guvernul de la Budapesta. Dincolo de faptul că proiectul nu are nici o șansă de a fi luat în serios, el dezvăluie existența unei rupturi în comunitatea maghiară, care ar putea reduce numărul voturilor pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
precum și numeroasele lui monumente, această stare de lucruri nu se justifică câtuși de puțin. În peisajul foarte sărac al publicațiilor privitoare la acest subiect se situează cartea doamnei Catherine Durandin*), profesoară de istorie românească și istoria relațiilor internaționale la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris (INALCO, vechea “l’Ecole des Langues Orientales Vivantes”, înființată de Colbert și reîntemeiată în 1795), care este în Occident, la ora actuală, fără îndoială, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale României. După ce
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
câteva ori, de-a lungul secolului al XX-lea. Trebuie, de asemenea, remarcată expresivitatea titlurilor unor capitole: “Orașul scandalurilor”, “Orașul reculegerii”, “Orașul lui Ceaușescu”, “Orașul sau chestiunea de fond: orașul pe care îl părăsești, orașul pe care îl plângi”, “Bucureștii naționali și cosmopoliți”, “Orașul care se arată”, “Orașul în război”. În aceste titluri uneori metaforice se întrevede bogăția trecutului capitalei, a istoriei sale foarte frământate. Una dintre calitățile principale ale cărții constă în trăirea personală a autorului, în mărturia directă asupra
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
Rodica Zafiu E bine să ne ferim de obsesia de a descoperi specificul național în orice ocazie sau întîmplare general-umană. Evoluția semantică și succesul actual al verbului a bifa reprezintă totuși un fapt - mărunt, dar semnificativ - care pare a întări unele stereotipuri (autocritice) ale imaginii despre sine. Chiar dacă verbul e un împrumut (nu foarte
Bifarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13241_a_14566]
-
criminal, cel mai antiuman și antinațional cu putință, slujit de oameni care nu numai că acum sînt mai liberi, dar chiar și conduc țara, au încă toată puterea. Așa sîntem noi, românii, ca lotofagii din Odiseea lui Homer. Boala noastră națională se numește UITARE...” Cuvinte patetice în care e nevoit a se înveșmînta, deoarece prea adesea e nesocotit, dacă nu tratat cu ostilitate, un adevăr elementar. n P.S. Despre Al. Rosetti, care, în pofida cedărilor sale politice, a fost o personalitate de
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
Radu D. Rosetti, C-tin Argetoianu, C-tin Stere, Liviu Rebreanu, Leny Caler, realizate de Sebastian în 1935, în presa vremii, la un an de la scandalul produs de romanul De două mii de ani. Mihail Sebastian - Jurnal de epocă, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, București, 2002. 150 000 de lei.
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
mobilizată de aceste solicitări, obligată la recuperări rapide și la realizarea - în absența unei evoluții “organice” - a unei “sinteze moderne”, a unui “integralism” care să aducă la zi, în fațetele ei multiple și cu accentele de diferențiere necesare, sensibilitatea poetică națională, înscrisă într-o “foaie de parcurs”, cum am zice astăzi, plină de rubrici ale urgențelor și cu un fel de auto- “monitorizare” resimțită ca vitală. Biografia lui Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
asemănătoare, din Petre Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în care onirismul suprarealist e fructificat cu rafinament
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
revin invariabil - șovini probabil pentru că toate aceste popoare au primit milioane și milioane de refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el total falsa idee că e foarte «dăștept». O altă tară națională o reprezintă amuzamentul gratuit, „trăncăneala” bine dispusă ce tinde a se substitui atitudinii „ferme, clare”: „despre ideea că umorul nu trebuie să ne părăsească în orice împrejurare a vieții - idee scumpă unor intelectuali români - o socotesc o pură automistificare sau
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
de fabulații. Cu excepția venerabilului poet și istoric de artă Barbu Brezianu, cercetător lucid și profund al segmentului românesc din opera lui Brâncuși, dar și a altor cîțiva cercetători specializați sau ocazionali din generațiile mai vechi și mai noi, ceilalți brâncușologi naționali sînt angajați în cel mai teribil și mai bine sistematizat delir ficțional. În opinia lor de sacerdoți voluntari și de oficianți iluminați la porțile misteriilor brâncușiene, oricînd pregătiți spre a săvîrși gratuit marea liturghie a intercesoratului, sculptorul iese iremediabil din
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descoperă alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
plantînd palmieri la Mamaia și aducînd spiritul kitsch al lui Dracula în vecinătatea zidurilor medievale ale Sighișoarei, a transmis televiziunii de stat un protest al partidului său referitor la un talk-show în care participanții ar fi luat în derîdere Ziua Națională. Ca să vezi! Mai nou, dl Agathon ne predă lecții de istorie. Îmi închipuiam că PSD, guvernul ori alte instituții și persoane își pot folosi dreptul la replică atunci cînd jurnaliștii furnizează informații greșite ori false și care se cuvin corectate
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
caz, ca să critice interpretarea de către jurnaliști a evenimentelor. Ineditul scandalos al intervenției dlui Agathon de aici provine. D-sa nu avea de îndreptat informațiile ca atare. D-sa crede pur și simplu că talk-show-ul cu pricina a oferit despre Ziua Națională o altă imagine decît aceea oficială a PSD. Ca partid politic, PSD nu deține însă adevărul istoric și nu poate pretinde ca noi, toți, să fim de aceeași părere cu el în privința unor momente însemnate din trecut sau din prezent
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
o doamnă distinsă a fost prinsă cu cartea-n sac și cu sacul sub haină și rugată să înapoieze mărfurile agățate cu numai două mîini, din drum. Este ciudat că atît Tîrgul internațional Bookarest din sezonul primăvară-vară, cît și Tîrgul național Gaudeamus din sezonul toamnă-iarnă suferă de lipsă de aer. În saloanele de la Viena funcționa aerul condiționat și se respira curat. E drept că numărul de vizitatori era mai mic, iar cărțile de la standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]