2,749 matches
-
Aproximativ 50% din populația umană este în pericol de a fi distrusă de consumul de droguri, tutun și alcool. Marea majoritate a celor care fac imprudența de a încerca din mirajul întunecat, o fac din naivitate și necunoștință de cauză. Consumul de tutun, alcool și substanțe psihoactive este asociat, nu de puține ori, cu intervenția spiritelor rele, motiv pentru care se apelează mai târziu la remedii spirituale, ineficiente sau inadecvate. Adeseori observ oameni care trăiesc în
Drogurile deformează totul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Corupția este tocmai unul din acele fenomene marginale și obscure din viața reală ce se fac vinovate de bulversarea multor modele teoretice micro și macroeconomice, autorii cărora cu o naivitate de invidiat ignoră asemenea ”virtuți” ale omului economic cum sunt predispoziția pentru profit pe seama aproapelui și lipsa de scrupule în urmărirea scopurilor personale. Se vorbește tot mai mult despre corupție, dar mai ales despre corupția măruntă. Cei vizați sunt studenții
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
terapeuți ce lucrau cu agesori prin intermediul unui chestionar structurat ce se referea la impactul activității lor profesionale. Mai mult de jumătate dintre participanți au raportat speranțe și așteptări scăzute, o creștere a cinismului și a pesimismului precum și o descreștere a naivității. Un procent de 42% au mărturisit a se simți mai frustrați și mai nervoși, precum și mai apatici, resimțind blazare emoțională. Studiul s-a referit și la strategiile de burnout folosite. Distanțarea emoțională era prezentă nu doar față de clienți cât și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ascundă atât de bine intențiile, încât Orsini înșiși se împăcară cu el prin mijlocirea lui Paolo Orsini, față de care ducele folosi toate mijloacele posibile pentru a-l face să aibă încredere în el, dându-i bani, echipamente și cai; cu naivitatea lor prostească, ei i-au căzut ușor în mână la Sinigaglia. În momentul când conducătorii celor două facțiuni au fost nimiciți, iar partizanii lor i-au devenit prieteni, ducele reușise să dea o temelie trainică puterii lui, întrucât stăpânea întreaga
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
făcut, să scoată din imagini luate cu rezoluție mică și comprimate la maxim fotografii pentru expus pe afișe sau să facă să pară că o fotografie luată noaptea, la lumina lunii, a fost luată ziua sub soarele amiezii, este o naivitate din partea dumneavoastră. Puteți crește contrastul, luminozitatea, modifica culorile, corecta ochii roșii și multe, multe altele, dar niciodată să nu credeți că puteți face orice - există limitări. Și regula: “gunoi bagi, gunoi scoți” este foarte valabilă și aici. 10. Salvarea unei
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
ce va hi învățătura svintei mănăstiri”... “Dosoftei mitropolit Suceavschii am iscălut cu mâna mea”. “Varlaam, ce-au fost mitropolit Țării Românești” “Miron Costân vel logofet, s-au scos den cuvântu în cuvântu de pe acel vechi”. ―De fapt, doamna Maria, în naivitatea ei, se adresa egumenilor trimiși de Ierusalim să administreze averile Galatei ca unor “oameni de-ai casei”... Și cât s-a înșelat! ― Îți mai aduci aminte, fiule, de nedreptatea ce li s-a făcut călugărilor moldoveni, care au fost alungați
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu mine, să mă judec singur. Și când vă gândiți, domnilor, că a fost o vreme în adolescența mea insolentă când am vrut să mă fac sfânt, profet, predicator sau așa ceva și să mă duc în pustiu. Sacră și nerușinată naivitate a tinereții! În realitate, gara asta pustie e chiar ca o grotă. Iar eu sânt aici ca un sfânt într-o grotă. Numai că mie mi-e foarte frică, iar unui sfânt n-ar trebui să-i fie frică. Eu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de trudă, obstacole, primejdii. Dar pusesem piciorul pe culme. De aici se deschidea luminișul, paradisul, fericirea. De multe ori, în reveriile mele, când îmi imaginam momentul acesta, mă treceau fiori de voluptate și-mi spuneam: Îl voi trăi vreodată?" Ce naivitate! Iată, îl trăisem, și acum mă simțeam copleșit de tristețe. Așadar, asta fusese totul? De ce se topise așa de repede rezistența Mihaelei? De ce nu mă înfruntase mai mult? De ce nu mă chinuise încă o lună, două, un an? Atunci aș
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
greșeală e definitivă și mai putem îndrepta doar consecințele ei. Din fericire, pe talgerul defectelor mele Dumnezeu a așezat și unul care îmi e de un imens ajutor. E vorba de faptul că sunt capabil să-mi iau în serios naivitățile. Sub carapacea mea de ardelean sobru, se ascunde un vulnerabil care are nevoie de tot felul de refugii. Rău alcătuit, probabil, pentru viața reală, mi-am creat și una mincinoasă, în care mă simt în largul meu, fără să supăr
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
chiar un avantaj. Îi ajută să nu-și pună decât probleme practice. Cultura te face vulnerabil, îți ia din siguranță, te copleșește cu îndoieli. Extinsă dincolo de aria elitei intelectuale, ea ar produce, probabil, fisuri periculoase în eficiența americană, ar șubrezi naivitatea și forța Americii, dîndu-i ceva din specialitatea europenilor de a-și analiza, până la viciu, melancoliile. Un american incult se poate ocupa liniștit de afacerile sale, fără să se încurce în speculații inutile, care ți-au legătură nici cu bursa, nici
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la noi românii, mi se pare a fi un adevăr. Dacă în Epigonii veți vedea laude pentru poeți ca Bolliac, Mureșan or Eliade, acelea nu sânt pentru meritul intern a lucrărilor lor, ci numa pentru că într-adevăr te mișcă acea naivitate sinceră, neconștiută, cu care lucrau ei. Noi cești mai noi cunoaștem starea noastră, sîntem trezi de suflarea secolului - și de-aceea aveam atâta cauză de-a ne descuraja. Nimic - decât culmile strălucite, nimic - decât conștiința sigură că nu le vom
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
până să nu mai rămână niciun firișor de iarbă din el și apoi să-l dea la fier vechi pe te miri ce... Gheorghiță Savel vede bine acest păienjeniș otrăvit din sânul societății românești și crede, în inocența sa, în naivitatea sa că „monarhia poate salva România”... cum s-o salveze, spun susținătorii tezei “singura soluție, înc-o revoluție!”. În adevăr, cum s-o salveze când parlamentari de meserie, adică îmbătrâniți în parlament, ajunși la înfățișarea unei babe somnoroase ieșită în răspântia
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Europei, după criteriul celui mai tare, sau care au supt „sângele poporului” în chip de binefacere...Cohorta de arme contra prostiei fudule sau naturale se desfășoară în trăgători și găurește cu precizie perdeaua de fum guvernamentală confundată cu realitatea de către naivitatea neîmpliniților seduși de aparențe tip „fata Morgana. Nimic nu-i scapă autorului din tot ce-i omenesc și neomenesc mai cu seamă. Trâmbițaș al veștilor proaste, de care țara nu duce lipsă, înălțări de panaghii și parastase la criză, în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
-ul scotea primele albume. „Nu știu... poate pentru că mă caut pe mine însumi... Încerc de toate, vreau să mă rea lizez, nu vreau să trec anonim prin viață...“ „Și te-ai găsit? Pe tine însuți, adică?“ l-am întrebat cu naivitate. „Nu cred, încă nu...“ Bietul meu văr! Nu știa pe-atunci că avea să devină pentru toată viața un anonim inginer într-un orășel de provincie. În acea noapte, însă, el mi-a des chis, fără să știe, o zonă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și vreun eseu. Din vreme în vreme mai adăugam pagini la doctorat. În schimb, după exemplul bărbatului meu, mi-am luat de tradus. De fapt, cred că rațiunea acestei alegeri a fost una dictată de sărăcie. Mi am închipuit, în naivitatea mea, că asta ar putea fi o ieșire. N-a fost. În schimb mi-a pus mintea și sufletul la treabă și, privind retrospectiv, mi-a așezat corabia pe linia de plutire. Nu, n-am primit nimic de tradus de la
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
gândurile sale intime spre realitatea din jur. Brusc, degetele sale se strânseră pe brațul lui Gosseyn. Și-l traseră. Direcția în care-l trăgeau era o ușă în fața lor. Și, dintr-odată - așa pur și simplu - își recăpătase aerul de naivitate. Curteanul fu acela care vorbi calm: - Mai bine te-aș duce înăuntru, să fii hrănit, Majestății Sale nu-i place să aștepte după cum cred că deja știi. Exista iarăși un țel, care avea sa ducă la căpătarea de noi informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
politicieni lipsiți de orice scrupule, interesați de învârteli personale, având ca alibi tocmai idei și idealuri civice preluate din retorica grupărilor respective. Senzația actuală este că elita intelectuală, în varianta construcției ei civic-politice bucureștene, este caracterizată de un soi de naivitate proastă, inși trași pe sfoară cu nerușinare de partide, folosiți ca agenți electorali. După ultimele alegeri declinul s-a accentuat, nici o idee constructivă nu mai apare din aceste medii iar spațiul public este văduvit de orice construcție politică alternativă. În
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
că altul este subiectul discuției, anume că autoritatea statului este în discuție, apoi iarăși problema cu faptul că ești manipulat de unguri în beneficiul lor și că la orizont, implacabil, pândește regiunea autonomă maghiară care ar fi fructul unic al naivității noastre utilizate pe din dos. O să încerc să răspund cât mă pricep la fiecare din aceste repezi treceri de la o chestiune la alta, cu observația că sunt dispus să accept că s-ar putea să fie greșeli în modul nostru
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
alibiuri morale. Asemenea obiecții directe, pragmatice, sunt pentru Traian Vuia prilejul unor generalizări care vizează diferitele feluri de români. În rânduri puține, prin crochiuri esențiale, autorul epistolei schițează o tipologie a oamenilor politici ardeleni și din Vechiul Regat, distingând între naivitatea morală și lipsa de experiență a primilor, și îndrăzneala și inteligența ofensivă, debarasată de scrupule, a celorlalți. Portretul făcut elitei ardelenești nu este deloc flatant, iar cel al politicienilor regățeni este de-a dreptul antipatic. Dar în privința aceasta, Vuia mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cuvinte, ea n-a fost decât o anexare deghizată, un hap amar învăluit în zahăr. N-avem să ne învinovățim decât pe noi înșine: lipsa noastră de înțelepciune, de pricepere, superficialitatea noastră proverbială, absența unui bărbat cu pregătire europeană, o naivitate nepermisă la aceia, cari pretind a conduce destinele unui popor. Vorba noastră: "mintea românului este cea din urmă". "Denkfacilheit" a românului despre care ne vorbea fericitul director Billmann 3. Ceea ce mă întristează mai mult și mă face să mă lapăd
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
o are asupra omului, era poporul, cu viața lui întreagă, cu credințele lui religioase, cu mitologia și poveștile lui, cu obiceiurile și felul său de trai. Iată lucruri ce presoară necontenit povestirea lui Herodot și despre care el are adeseori naivitatea de a cere iertare de la cititor. Și pentru mulți, foarte mulți, avea dreptate să o facă; căci această credincioasă expunere a tot ce văzuse și auzise a fost cauza ponegririi lui. Când el era icoana credincioasă a unei lumi încă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era nevoie de o decizie rapidă. Femeia zise: - Discipolul a venit de trei ori aici și se întreba de ce nu te-ai trezit de la venirea dumitale aici, de mai bine de două zile. Știai? Gosseyn zâmbi. I se părea o naivitate ca ea să creadă că îi va povesti totul. Nu va spune nimănui că se pomenise în corpul lui Ashargin - deși era neândoios că Discipolul care-l introdusese aici... Se opri și se întinse. Se gândi, aproape fără reacție: "Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Discipolul nu ar fi în fază? Păi chiar din propaganda Discipolului! Nici ea și nici Prezicătorii nu posedau nici cel mai mic simț critic, cel puțin din punct de vedere științific. Prezicătorii își fondau știința pe insulele lor. Așadar, în naivitatea lor, admiteau chiar afirmațiile Discipolului. - Leej! Gosseyn vorbi fără să se uite la ea. - Da, zise ea, tremurând. - L-ai văzut vreodată pe Discipol ca om. și fără machiaj? întrebă el sarcastic. - Nu. - Știi pe cineva care l-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de noi“. Aici mi se pare necesar să amintesc greșita mea părere de pe atunci potrivit căreia Zenobia lăsa aparențele să se desfășoare cam prea nestingherite, precum și nevoia mea, la fel de greșită, de a încerca să o stimulez, nevoie datorată mai mult naivității și neîncrederii în mine, nu în ea. În asemenea momente vor beam ca acum (spuneam și eu niște vorbe, dar câteodată mă supăram, sincer mă supăram) și ea, ca și cum ar fi săvârșit o indecență, împlinea, când mă așteptam mai puțin
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
presimțită; ea le turna una în alta, gesturile și cuvintele ei se aliniau într-o modestie obscură și plană căreia numai rămășițele orgoliului meu mai încercau, din când în când, să i se opună. Pentru mine, Zenobia reprezenta mirificul dezlegat; naivitatea și spaimele ei erau de altă natură : ea tresărea și se speria la orice foșnet, auzea cum se mișcă umbrele pe ziduri. * În Venezuela, membrii unei expediții au descoperit întâm plător o pădure care crește într-o peșteră subterană. Pădurea
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]