1,692 matches
-
ideilor care dominau epoca în care a scris redactorul foii conservatoare și mai puțin un actual și necesar ghid de economie politică. Din cercetarea datelor statistice la care avea acces, poetul constată dezastrul economic, nu mai puțin scăderea dramatică a natalității: "Se observă scăderea generală a populației rurale, care se urcă în raport direct cu creșterea demoralizării, a ireligiozității și cu întinderea viciilor. Dar această descreștere pentru a avea loc, e natural legată de degenerarea fizică a rasei române. Se observă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
necesar să-și prezinte programul de guvernare, considerînd că acesta este cunoscut de mult (aflat la al 40-lea, probabil n-ar fi avut altă variantă decît să repete unul dintre vechile programe - oricum neîmplinite), după consultarea unei statistici privind natalitatea din orașul Iași, pe 1880, transcrie următoarele: "s-au născut creștini 1165; izraeliți 1488 au murit creștini 1676; izraeliți 1059 total -511; +429 avem dar la creștini un minus de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu constituie obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
deceselor etc.) și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite (exemplu: rata natalității, rata mortalității, rata nupțialității etc.); d) Procesul demografic definește modificarea în timp a fenomenelor demografice sub influența unor factori de natură social-economică, demografică, social-culturală, politică etc. Așadar, procesul demografic scoate în evidență variația (creșterea sau descreșterea) populației în timp, în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografic în cursul unei perioade de timp (de regulă anul calendaristic). Se calculează ca un raport, în care la numărător se află numărul evenimentelor demografice petrecute în intervalul considerat, iar la numitor populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
diferite vârste sunt urmare atât a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai; − îmbătrânirea demografică prin baza piramidei, deci ca urmare a scăderii natalității influențează negativ evoluția populației școlare, a resurselor de muncă, având implicații asupra desfășurării activităților educaționale, sociale, economice; − procesul de îmbătrânire demografică impune amplificarea programelor de protecție socială, persoanele vârstnice necesitând programe adecvate; − modificarea structurii pe vârste are implicații și asupra
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și a mișcării migratorii (imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
imigrările și emigrările)<footnote C. Mihăescu, Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp.
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea de mortalitate desemnează masa deceselor survenite în cadrul populației într-o anumită perioadă de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
anterior, evoluția în timp a numărului și structurii populației este rezultatul atât al mișcării naturale, cât și al mișcării migratorii. Se poate afirma că migrația, privită ca mișcare în spațiu a unei populații, reprezintă o componentă principală a acesteia, alături de natalitate și mortalitate. Totuși, importanța mișcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populației, deoarece, prin intermediul acesteia, se realizează numai o deplasare a unor efective de populație dintr-o colectivitate în alta. Mișcarea migratorie desemnează acea formă (principală
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de vârstă tinere, va avea ca urmare un proces de îmbătrânire a populației pentru localitatea de unde pleacă și un proces de întinerire a populației în localitățile unde își stabilesc domiciliul. De asemenea, se va modifica intensitatea fenomenelor demografice, în special natalitatea și mortalitatea populației. În analiza migrației este importantă stabilirea direcției și intensității fluxurilor migratorii<footnote Prin flux migratoriu înțelegem numărul total al imigrărilor (plecărilor) dintr-o anumită perioadă de la o zonă de origine comună, către o zonă de destinație comună
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
1 milioane de persoane), Polonia (38,2 milioane de persoane). Important este însă, în comparații demografice cu celelalte țări membre ale UE, nivelul înregistrat la principalii indicatori demografici, precum și tendințele de perspectivă ale evoluției acestora. Cu o rată brută a natalității de 9,9 născuți vii la 1.000 de locuitori (în anul 2010), România se apropie de media UE-27, respectiv 10,7‰, depășind țări cum sunt: Germania (8,3‰), Letonia (8,6‰), Austria (9,4‰), Portugalia (9,5‰), Ungaria (9
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]