1,521 matches
-
profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual, cu înlăturarea oricărei atitudini violente, imperative din partea profesorului. Tehnici ale sugestopediei: 1. infantilizarea: se referă la evadarea din universul plin de prejudecăți, pentru a regăsi spontaneitatea și naturalețea specifice copilăriei. Ea se realizează prin situația de grup și utilizarea masivă a mijloacelor artistice. 2. schimbarea identității: este un procedeu preluat din psihodramă care presupune schimbarea statutului social al fiecărui participant, prin atribuirea unui nou nume și adrese noi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
s-a manifestat ca unul dintre puținii „tel quel-iști” români. Ralierea la teoria textului și la tehnicile de comentariu literar, promovate, în Franța, de un Philippe Sollers ori de un Jean Ricardou, a fost înfăptuită de C. cu eleganță și naturalețe, cu „autenticitate” și legitimitate, fără „extremism”, fără intoleranța obsesională proprie uneori corifeilor francezi ai acestei orientări, însă cu o permanentă circumspecție și distanțare (auto)critică, și s-a materializat în texte agreabile la lectură, limpezi și expresive, deloc tehniciste, deloc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și limbajul ce se strecoară în vremea din urmă în unele din articolele noastre de critică sau discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și, poate, din acest motiv sunt și inamici. La majoritatea politrucilor și jurnaliștilor, populismul, chiar demagogia sunt ca niște cămăși pe care le îmbracă pentru respectivele roluri. Ei bine, la ei doi e chiar pielea. De aici provine efectul de naturalețe. Cam la fel era și candidatul Simirad, din păcate și primarul cu același nume. Te previn că acest nume nu mă interesează, deci nu voi mai emite alte păreri despre dumnealui în afara acesteia, care nu e neapărat axiologică, cât tehnică
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dezinvoltura cu care își purta hainele somptuoase și bijuteriile, rafinamentul cu care amenaja interioarele și era primit în Micul Trianon din parcul Versailles, construcție comandată de doamna de Pompadour căreia i-a succedat ca poziție de curtezană. Simpatizanții ei apreciau naturalețea, jovialitatea și intenția de a răspunde solicitudinii altora. În aprilie 1774, suveranul s-a îmbolnăvit de variolă și, sub presiunea apropiaților, i-a cerut contesei du Barry să părăsească palatul. Și-a chemat confesorul să se spovedească spre a i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1. Amestecul tonurilor / 160 2.3.2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O acțiune care reproduce realul / 165 2.3.4. Al Patrulea Perete / 168 2.4. Actorul în centrul atenției / 169 2.4.1. Un joc plin de naturalețe / 170 2.4.2. Puterea emoțională a gestului / 172 2.4.3. Sensibilitatea comediantului / 176 3. Lessing, un emul al lui Diderot / 183 3.1. Anticlasicismul / 184 3.2. Realismul în serviciul moralității / 186 3.3. Un spectacol edificator / 191
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
4. Actorul în centrul atenției În secolul al XVIII-lea, în același timp cu modificarea codurilor sociale, cu demodarea comportamentelor prețioase sau afectate și cu profilarea visului unor noi raporturi umane, simple și spontane, jocul dramatic se transformă, tinzând către naturalețe și regăsește, în gest, o dimensiune emoțională pierdută, asupra căreia încep să se aplece teoreticieni ca Diderot. Atunci se naște în Franța reflecția despre arta comediantului. Gustul pentru individualism, care însoțește lenta ascensiune socială a burgheziei, focalizează, asupra singularității omului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt repertoriate un număr oarecare de tehnici oratorice eficace asupra publicului, arta sa nu poate fi deosebită de cea a oratorului. Iată că de acum înainte ea începe să exercite o adevărată fascinație. 2.4.1. Un joc plin de naturalețe Cu drama burgheză, jocul actorului se modifică pentru a satisface exigența realismului iluzionist. Până la începutul secolului al XVIII-lea, actorul de tragedie, în Franța, adoptă un joc static, stând nemișcat în avanscenă, declamându-și cu emfază textul cu fața la public, fără
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de joc, adaptat tragediei și dramei romantice, nu i se potrivește teatrului naturalist. Zola este convins că fiecare formă dramatică nouă trebuie să fie servită teatrului de interpreți diferiți, și dorește apariția unei generații de actori capabili să joace cu naturalețe. Există o lege, scrie el în Naturalismul în teatru: și anume că orice perioadă literară, în teatru, trebuie să-și aducă cu ea interpreții, ca să nu dispară. Tragedia și-a avut iluștrii comedianți timp de două secole; romantismul a dat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de lampă, adunând articole publicate în ultimul deceniu. Atena, Atena! se remarcă prin stilul alert, fluid, jurnalul transformându-se treptat în roman-jurnal și note despre călătorie. Observația psihologică și socială, narațiunea, portretul, comentariul aluziv politic și introspecția se împletesc cu naturalețe. Farmecul provine mai ales din pitorescul emoțiilor și al micilor întâmplări pe care le trăiește un tânăr intelectual român care, în timpul regimului comunist, iese pentru prima oară „afară”: traficul de mărunțișuri, stresul trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
în duh”, că există o „unitate [a] spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
himeric. Mijesc în didahiile lui A.I. și muguri narativi, însă firul epic, subțiat și lăsat în umbră de spectacolul ideii și de mizanscena oratoriei, se fluidifică sub arcanele unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele încărcate cu tropi, amintind de arhitectonica arborescentă a barocului. Momentele de beatitudine a revelației, de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
pune amprenta asupra operei sale. Atât Virgil Cioflec, în mica sa monografie din 1924443, cât și, ulterior, Petru Comarnescu, în cele trei ediții biografice din 1955, 1960, 1965444 construiesc portretul unui om de o excepțională generozitate și de o mare naturalețe. Virgil Cioflec, care s-a aflat mai des în preajma pictorului, a menționat nu numai extrema sensibilitate a acestuia, dar și o serie de considerații privitoare la relația dintre natură și pictură în concepția pictorului. Chiar dacă respinge artificialitatea, pictorul nu este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca experimentatorul și cercetătorul să fie două persoane distincte, iar primul să nu cunoască scopul și ipotezele studiului, să nu fie înștiințat care este grupul experimental și care este cel de control. -Așteptările subiecților pot influența rezultatele experimentale, deoarece afectează naturalețea și spontaneitatea. Conștienți că sînt parte a unui experiment, subiecții pot iniția comportamente și acțiuni pe care le consideră adecvate situației. În condițiile în care bănuiesc scopul experimentului, ei pot încerca să-și îmbunătățească rezultatele, fără ca acestea să fie efectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
crescut. Acest sentiment de atașament afectiv față de țara natală este o constantă antropologică, în sensul că pare a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subordonează celelalte faze sau elemente tehnice, este bătaia. În această fază se valorifică eforturile săritorului și se determină principalii parametri de zbor a C.G.G. al corpului. Săritura în lungime este considerată ca fiind unul din exercițiile de atletism extrem de natural. Naturalețea exercițiului nu trebuie să conducă la ideea că perfecționarea tehnică nu este necesară sau că aceasta se realizează fără dificultăți. Ca probă de concurs, săritura în lungime se desfășoară pe o zonă amenajată cu următoarele instalații: * pistă de elan: lungime
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
relevanță de la un anumit nivel. Oricum, femeile n-ar trebui săși aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) sau regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut neapărat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
momentul recepționării la cramă; sunt interzise mustuirea în mijloacele de transport, precum și utilizarea pentru transport a sacilor din folie de polietilenă. ... Articolul 12 (1) Pentru producerea vinurilor spumante DOC se vor folosi practici oenologice autorizate, care asigură păstrarea însușirilor de naturalețe și tipicitate a acestora. ... (2) În cazul folosirii preselor discontinue, este recomandată, pe cât posibil, presarea strugurilor întregi, la suprapresiuni care nu depășesc 2 bari. ... (3) Producătorii care în fluxul tehnologic de prelucrare a strugurilor nu dispun decât de prese continue
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175512_a_176841]
-
realiza luând în considerare suprafețele efectiv afectate de activități antropice cumulate și raportate la suprafața trupului evaluat și nu pe unități amenajistice ca întreg. ... Etapa 3. Reconfigurarea trupurilor a) Pădurile care, în urma analizei preliminare rezultă că îndeplinesc potențial criteriul de naturalețe se vor reconfigura în trupuri compacte cu respectarea criteriului 2 (i.e. mărimea suprafeței și limite). ... b) Trupurile de pădure care nu îndeplinesc condițiile de structură și mărime (criteriul 2) vor fi eliminate din următoarea etapă de identificare. ... c) Pentru trupurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273687_a_275016]