2,121 matches
-
trăiau în temple, preoții lui Jupiter. Hecate stăpânea văile dogoritoare. Bacantele pentru temple erau o permanentă amenințare, prin teroare instigându i pe traci. Orfeu vrând să răzbune moartea Euridicei, este omorât de regii traci instigați de Agloanice. Bacantele aveau puteri nebănuite, îmblânzind pantere și lei, dar umbreau matriarhatul cu sadismul lor feroce. Conduse de marea preoteasă Agloanice, erau însetate de sânge fiind meștere în magia neagră. Atunci valea Hecate, fluviul și pădurile vibrau ca o liră. Cerul era luminat de raze
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
adâncimile universului. -Rafael!Ridică-ți poporul împotriva diavolimii și păgânilor. Alungați-i. Îți voi trimite în ajutor, armata mare a îngerilor. Lupta a fost scurtă. Armata diavolimii a fost dezintegrată de îngeri, cu laserele luminii. Poporul ales, înzestrat cu puteri nebănuite, se ridică împotriva cotropitorilor, alungându-i din Eden . Vraciul Ariel împreună cu trădătorii, au fost dezintegrați. Revolta din Eden împotriva adversarilor, aduse din nou pacea, lumina și libertatea împărăției. Oamenii orbiți de putere, se îmbulzesc să apuce fumul amăgitor, uitând și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
amândoi. Ceva iminent am văzut că se năștea pe chipul ei, și se uita la mine cu această expresie cîntărindu-mă parcă. Deodată chipul îi înflori, privirea i se aprinse de o viață extraordinară, și începu să cânte cu o voce nebănuită, veselă și patetică în același timp, ca și când ceva s-ar fi descătușat din dorința năvalnică de a spune tot dar și de a ascunde tot... Ce era mai ciudat, cânta așa cum auzisem fetele la țară, pierdută în melodie, contopită impersonal
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
descriere a primei lui vizite făcute lui Trask, vizită încheiată cu transferul de personalitate între cei doi. Nu ascunse nimic despre relațiile pe care le întreținuse cu savantul și atunci ― numai atunci ― îl denunță pe Marele Judecător ca fiind protectorul nebănuit al Creierului și agentul lui. În acest punct al povestirii, John Peeler, cu o față lividă, își astupă urechile, strigând: ― Refuz să mai ascult un singur cuvânt din această trădare fantastică! Marin puse mâna pe neutralizator și trase în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
o seamă de intenții ce-l surprindeau oarecum, și o mulțime de lucruri care nici nu-i trecuseră prin cap când pictase. Se crezuse sărac, și iată că, datorită elevilor săi, se pomenea dintr-o dată bogat. Uneori, în fața atâtor bogății nebănuite, Jonas simțea parcă o ușoară mândrie: "E adevărat, totuși, își spunea el. Chipul acela din ultimul plan te silește să nu vezi nimic altceva. Nu prea înțeleg ce vor să spună când vorbesc de umanizarea indirectă. Trebuie totuși să recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Arrast, fascinat de acel dans încetinit, se uita la Diana neagră, când, dintr-o dată, în fața lui se ivi bucătarul. Obrazul său neted era acum descompus, iar din privirea lui, în care nu se mai deslușea decât un fel de lăcomie nebănuită, pierise orice bunătate. Cu asprime, ca și cum ar fi vorbit unui străin, îi spuse: - E târziu, căpitane. Or să danseze toată noaptea, dar nu vor să mai rămâi. Cu capul greu, d'Arrast se ridică și-l urmă pe bucătar, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
care se răzbună pe stăpânul care l-a ținut atâta vreme sub supraveghere. Chiriașul A.P. este palid, palid... Nu mai are importanță ce spune. Principalul fusese spus, divulgat, nu-i mai păsa, va accepta trucul, va accepta convenția. — Tocmai căderile nebănuite la unul ca el ne-au apropiat, când le-am descoperit. Îmi povestea cândva cum în primul său an de șantier, în nu știu ce orășel ardelean, întâlnise, într-un tramvai, o tânără cam frivolă. Îl invitase, într-adevăr, în prima seară
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
le va putea înțelege și cu atât mai puțin prevedea. Un capriciu al vieții a pus față în față milioane de oameni, pe care i-a însemnat cu moartea în frunte, silindu-i astfel să descopere în sufletele lor taine nebănuite și să ia hotărâri neașteptate. În vârtejul vieții cărțile sunt grămezi de vorbe fără înțeles. Omul trebuie să-și ferească numai conștiința să nu-i sângereze. În vremea aceasta primi o scrisoare de la Klapka, plină de prietenie, comunicîndu-i câte verzi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cred în mine, pentru că, îmi ziceam eu, nu există nimic în natură, nici o frunză, nici un firicel de praf, nici un cậntec de privighetoare, nici o măreție și nici o armonie care să nu-mi trezească fiori și care să nu-mi producă emoții nebănuite. Dar mi se părea un lucru înspăimậntător ca Elena să-l mai iubească pe Yon al meu și după moarte. Știam deja, fără să o fi cunoscut vreodată cật de mult șiar fi dorit să trăiască și să nu se
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
s-au urzit întotdeauna imbecile coaliții. Uneori,oratorilor le scapă adevărul printre canini. În definitiv, la ce i-a ajutat lui Hamlet adevărul ? Castelul Elseneur așteaptă încă un răspuns. Fara îndoieli, rămânem țepeni. Prin cărțile altora, descoperim in noi teritorii nebănuite. Eterna muțenie a cosmosului mă înfioară. Mulți oameni străbat lumea fără să o înțeleagă. Știința are nevoie de cunoaștere, religia - de revelație. Nu-mi convine nici mie să-mi cunosc toate scorburile sufletești Nenorocirea e că mintea omului înghite și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este o mită culturală a tehnicii moderne? Televizorul - acest fast-food al culturii actuale. Globalizarea ne va transforma în mancurți? Dictatorii nu au reușit să creeze un om nou. Mass media actuală va izbuti. Nesusținut de cultură, sublimul internet poate genera nebănuite sahare interioare. Neobarbarii și-au sporit rafinamentul și, mai ales, eficacitatea. Nici extremiștii nu vin cu sigla salvării pe frunte. Există riscul ca globalizarea să împingă cultura pe tărâmul marelui pseudo. Nu mai dăm cu barda. Avem la dispoziție laserul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de artă trebuie să aibă caracter. Și, dacă se poate, chiar puțin talent. Marii scriitori își deversează biografia în operă, dispersându-se în felul acesta de jurnal. Primul examen pentru un scriitor îl constituie cartea a doua. Cărțile au răbdare nebănuită. Unele așteaptă cu foile netăiate sute de ani. Artistul se află permanent în căutarea grăuntelui de nemurire. Formele clasice ale artei nu mai pot ilustra dinamicele frământări ale omului de astăzi. În lumea artei, tăcerea este un limbaj, nu un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre toate azimuturile. Muzica - o profesie care tinde spre religie. Pentru artă, ideologia înseamnă bețe în roate, nu cârje. Poeții - acești profesioniști ai visului. Arta se străduiește să ne curețe sentimentele de steril. Prin cărțile altora descoperim în noi teritorii nebănuite. Uneori, arta este spovedanie. Alteori - taină. Cultura spintecă bezna cu fulgerări de laser Arta ne poate condimenta identitatea. Fără artă, ne simțim mai liberi. Aproape ca în Sahara. Unele capodopere au alonjă de evanghelie. Nu ne mai interesează cărțile. Prea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Când sunt obosit bârfesc un pic și nu - mi mai trebuie cafea. Dacă o faci prea tare pe deșteptul, riști să te aplaude numai snobii. Nu e greu să învingi, ci să - ți cenzurezi după aceea ostentația. Avem în noi nebănuite resurse de barbarie. Diavolul are grijă să arunce în orice biografie câte o furcă de păcate. Fără zăbală, plăcerile devin călăi. Tentația facilității roade în noi ca o surpare. Seriozitatea românească își rupe grumajii când dă de bere și de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lor îndeamnă la condamnarea agresiunii asupra omului și ea încarcă textul la început pictural și casnic, portretistic și moral, cu o judecată asupra istoriei. Încetul cu încetul textul, ce se lecturează cu un interes deosebit, datorită suculenței sale, capătă dimensiuni nebănuite și aduce în pagină problemele majore ale existenței omenești: viața, moartea, credința, necredința, obscurantismul, necesitatea iluminării omului asupra condiției sale de pasager pe Terra. Chiar și teze esențiale din filozofie, cum sunt mișcarea și transformarea, acumularea cantitativă și saltul calitativ
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
lui Nichita Danilov și poți pune degetul (fără greș) pe lucrările sale inconfundabile (pecetea N.D.). Aducerea în roman a unui erou (cu care se poartă dialogul) , a unui superman, constituie „motorul” ce propulsează subiectul spre înainte, fără dificultăți, pe căi nebănuite. Prin intermediul acestuia se deschid ferestre spre lumea celor plecați la Domnul. El completează memoria Mașei, îi adaugă informații necunoscute de dânsa; astfel, fiecărui erou al cărții i se compune o „fișă biografică”, pe măsură ce se consumă din subiect. Prin aceste succinte
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
să taie vița de vie și să trăiască fără vin”. Și crezi că nu a mai rămas nici un butuc de vie în toată Dacia, vere? Când regele Burebista avea de partea lui pe marele preot Deceneu și o altă forță nebănuită și de neînvins - femeile - lupta era câștigată fără tăgadă. Iarăși femeia îi a toate făcătoare și stăpânitoare, vere. De altfel, istoria omenirii îi plină de prezența femeii în multe situații decisive... Și totuși... Amforele grecești, descoperite în vecinătatea Iașilor și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sau nu frumoasa.. ./” Interogația din titlul romanului lui Ariton rămâne la prima vedere o provocare, pentru ca după parcurgerea întregului text, cu acel final atât de dramatic, să conchidă în același stil ironic ce domină întregul ansamblu, cu un răspuns poate nebănuit de autor: cine a descoperit Europa? Nicolae Ariton (Europa din roman), care, de fapt, descoperă un prozator redutabil, original prin tratarea unui subiect dificil, încercat de mulți confrați, dar nici unul ajuns la o subtilitate atât de cameleonică și sugestivă în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
și noi de dor nu mai putem. Gândește-te! E poate doar o altă zi pierdută, Dar să nu o terminăm în ceartă, Nu vreau o durere obscură. Tic tac, îl aud... e chiar el! Dușmanul nostru! Aveam o speranță nebănuită, dar m-a dezamăgit, E un monstru. Nu mai am nevoie de el, să plece în noapte cu bine! Căci singurul gând care apare e că te vreau lângă mine. IARNA Iarna cea rece și geroasă Își face acum loc
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
Editura PIM Iași, 2011, este o carte caleidoscop, cel puțin așa pare la prima vedere. Ea conține o sumă de subiecte care greu se leagă între ele, ca să se așeze sub un titlu comun. Și totuși, ele poartă o încărcătură nebănuită. E vorba despre gândirea românilor de astăzi despre gândirea românilor din toate timpurile Autorul le-a selectat dintr-un noian de informații, mai nou sau mai vechi, aflat prin arhive sau publicații, urmărind un singur scop: scoaterea lor la lumină
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93058]
-
vrăbiuței se vindeca și aceasta începu câte puțin să zboare. Când s-a vindecat complet și a observat că nu mai este urmărită de șoimul viclean a început să zboare în jurul casei și aerul proaspăt, curat îi dadea puteri de nebănuit. Nu mai putea sta în casă dar nici pe motanul care o ajutase atunci când avea mai mare nevoie nu voia să-l părăsească. Așa că a căutat săși facă cuib la ștreașina casei putând fi astfel aproape și de motan dar
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
cu voluptate, încercând să-l antreneze cu patima ei. Se mișca sacadat, profesional, în contratimp ritmic, gâfâind și gemând de efort, însă îi crea o stare de disconfort, nervozitate incipientă, dar simțea uimit cum îl stoarce. Avea ceva în ea nebănuit care-l bucura, deși acum, parcă se plictisise. Prevedea că al doilea sentiment îi va lăsa un gust fad, primul orgasm însă îl socotea inegalabil, tot ce urma, el considera că a reușit încă o înnăditură sau o obligație morală
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și odinioară pe țărmul de miazănoapte atlant, dar îl opri Hor, și mai ales îl opriră câțiva meșteri dintre acei oameni, zicând că ei vor urca locuința zeilor pe turnul de piatră. Și o urcară. Acum se mirau străinii de nebănuitul meșteșug. Legând luntrea cu frânghii împletite în trei și în șase, acei oameni o culcară lin pe un fel de sanie din două trunchiuri uriașe de cedru pe care o împinseră și o traseră câteva zile la rând pe un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în Antichitate În Antichitate, arta divinatorie avea un dublu ecou: pe de o parte, putem vorbi de dimensiunea teoretică, intelectuală, dacă avem în atenție disputele filosofice pe această temă. Pe de altă parte, sub aspect practic, divinația a atins cote nebănuite prin varietatea formelor utilizate la scară mare. Disputele teoretice pot fi și o consecință a locului important pe care ajunsese să-l dețină practica divinatorie în societatea antică. Relația om zeu, înțeleasă din perspectiva (im)posibilității realizării unei comunicări între
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de magia naturală. Din acest motiv ea este socotită un fel de "știință ce se ocupă cu puterile oculte mai mult decât de cele manifeste"41. De fapt, această idee se sprijină pe următorul raționament: lumea naturală conține puteri ascunse, nebănuite, care pot provoca efecte miraculoase. De exemplu: sângele unei capre care putea să spargă un diamant, existența unei plante cu virtuți taumaturgice, afrodisiace, vindecătoare; zborul instinctiv al păsărilor care ar putea prevesti o furtună sau o nenorocire etc. Însuși Sfântul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]