2,130 matches
-
de neliniște a omului contemporan este, spune Sábato, Kafka: "Probabil că nu o sa intelegem niciodată în totalitate ceea ce a vrut să ne transmită Kafka care a exprimat, în una din operele cele mai revelatoare și mai profunde ale secolului XX, nedumerirea și izolarea omului contemporan într-un univers dur și enigmatic. Căderea omului într-o realitate în care birocrația și puterea au luat locul metafizicii și al lui Dumnezeu"72. În Cioran ou le dernier homme, Sylvie Jaudeau explică conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Blecher Inimi cicatrizate este similară cu cea din romanul lui Mann, în ambele texte sanatoriul reprezintă un spațiu în care, ,,ca și în câmpul literar, indivizii construiesc o legătură socială prin ritualuri lipsite de sens pentru un străin"207. Nedumerirea pe care o are Hans Castorp, personajul lui Thomas Mann, în momentul în care ajunge pentru prima dată la sanatoriu: nu-și poate explica mersul șchiopătat al bărbatului în livrea, este uimit de modul în care sunt transportate cadavrele și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu propriile argumente ce denotă o bună cunoaștere a filozofiei erosului, însă tonul vehement este necontrolat, suburban, în total dezacord cu formația-i intelectuală. În rândurile asistenței provoacă o impresie dezagreabilă: "Au tresărit toți și apoi au rămas încremeniți de nedumerire, ca și când din tavan s-ar fi desprins, și ar fi căzut în mijlocul mesei, peste farfurii și pahare, o cobră încolăcită și împăiată."109 Spirit cazon, intolerant și agresiv, căpitanul Corabu intenționează să răzbune ofensa și încearcă să-și lovească proepinentul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
ca mijloc de purificare și de creștere spirituală Și nu ca ceva lipsit de sens. Sfaturile, zicerile sau butadele Sfinților Părinți pe care m-am sprijinit în prezentul studiu, ce constituie de fapt și o terapie spirituală, răspund multor întrebări, nedumeriri și probleme duhovnicești, pe care lecturându-le, realizăm că dragostea cuvioșilor era atât de mare, încât aveau aplecare și înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor în suferință, încercare sau necaz le era sprijinită și întărită de Hristos, de credința
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
feminine, nu mai e necesară prelungirea reflecției iar dacă pe deasupra apa stătătoare poate fi o retroproiecție a mediului acvatic amiotic, problema devine complicată în ordine simbolică. Să rămânem în zona logicii competiționale ca prelungire a "momentului perfect", cu o mică nedumerire asupra "tipicului" (denumire a ritualului în limbajul religios). Într-o confesiune în care e posibil dialogul direct între credincios și divinitate (temă recurentă a notulelor pizzoliniene)66, reflecția asupra ritualemelorrr impune o altă răspundere decât în cadrul practicilor strict sobornicești, în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
era o sursă de calomnie, cabală și spirit demolator). Metamorfoza lui David stârnește hohotele de râs ale fostului camarad, dorința lui de a iubi și de a le pricepe pe cele mai năbădăioase dintre făpturile Domnului se va lovi de nedumerirea și opacitatea masivă a celor ce vor continua să vorbească idiomul comun al cinismului și al urii, acest esperanto al lumii contemporane. David este un om care încearcă să fie bun printr-un proiect concret și fezabil: alege 10 copii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai devotați membri de partid, cu ocazia unei manifestații de 1 Mai. Fapt care nu-l surprinde doar pe el, un simplu angajat al televiziunii de la Tirana, ci stârnește cele mai diverse reacții în rândurile colegilor, cunoștințelor și rudelor, de la nedumerire sau admirație la invidie, de la uluială la ostilitate. Consolându-se cu amintirea ultimei întâlniri de dragoste cu Suzana, și înțelegând că despărțirea anunțată de ea și motivată ca un sacrificiu cerut de ascensiunea politică a tatălui, devenise chiar din acea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și modul de a lucra cu studenții contrastau puternic cu cele ale majorității colegilor. Dacă Moore i-a frecventat cursurile cu interes, chiar dacă nu-i era ușor să-i urmărească ideile, alți profesori de la Cambridge nu ezitau să-și exprime nedumerirea sau chiar dezaprobarea. Bătrânul profesor de logică W. E. Johnson, ale cărui relații personale cu Wittgenstein erau de altfel foarte cordiale, a calificat reîntoarcerea lui drept „un dezastru“ pentru Universitate. Johnson avea în vedere înrâurirea, după el nefastă, pe care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein 1 a fost și este socotită și astăzi o lucrare foarte originală. Toți cei care i-au acordat atenție sunt de acord în această privință. Nu însă și în ceea ce privește răspunsul la întrebarea în ce fel este ea originală. 1. Nedumeriri La prima vedere, această scriere surprinde prin alăturarea și îmbinarea cu totul neobișnuită a instrumentelor de analiză ale logicii moderne, a limbajului ei simbolic, cu forța expresivă a multor formulări, care fac impresie cititorului înzestrat cu sensibilitate artistică.2 Oameni
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cei din urmă de pasajele tehnice, care sunt accesibile doar acelora care au cel puțin o pregătire logico-matematică elementară. Și unii, și alții se vor simți frustrați și se vor putea întreba cui i se adresează de fapt autorul. De nedumeriri nu au fost scutite nici persoane foarte exersate în ale filozofiei. Ele s-au întrebat ce se urmărește, de fapt, în această carte, care ar fi concluziile la care dorește autorul să-l conducă pe cititor. Scurtimea extremă a textului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este contemplarea ei drept întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg este misticul.“ Cel puțin Russell, pentru care Wittgenstein era un logician de geniu despre care a crezut că împărtășește orientarea generală a gândirii sale, nu și-a ascuns nedumeririle și rezervele pe care le-a avut citind manuscrisul și discutându-l apoi cu Wittgenstein. Ele și-au găsit expresia într-o „Introducere“ scrisă inițial pentru o editură germană, care urma să publice manuscrisul lui Wittgenstein. Această introducere a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
era, desigur, conștient că un filozof care stăruie asupra descrierii unor situații concrete din viața comună, fără să arate ce anume urmărește să obțină prin ele, îi va nedumeri pe cei care-l ascultă sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o depăși printr-un efort propriu de gândire, făceau însă parte din pedagogia lui. Filozoful adevărat, pare să fi crezut Wittgenstein, nu este cel preocupat să ofere altora o învățătură gata făcută, să dezvăluie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
expresiile feței și gesturile pe care le-am înregistrat atunci când am învățat să le folosim.36 3. Sunt expresiile noastre despre ceea ce simțim descrieri? Cel care citește însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie a lui Wittgenstein poate să aibă o nedumerire. Pe de o parte, autorul afirmă că folosirea expresiilor limbajului în viața de fiecare zi este în ordine și că această folosire va trebui să constituie baza clarificărilor pe care le oferă cercetarea filozofică. Jocurile de limbaj, pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu l-a mai interesat. Pentru bătrânul Russell, evoluția gândirii fostului său prieten pare să fi rămas însă o enigmă. În autobiografia intelectuală, pe care a publicat o după moartea lui Wittgenstein și după apariția Cercetărilor, Russell nu-și ascunde nedumerirea că Wittgenstein a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trebuia dizolvată total în poezie, este mai explicită în proză (1997, 83). În ceea ce privește situarea intertextului filosofic din Sărmanul Dionis între Kant și Shopenhauer (G. Călinescu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, D. Murărașu, Al. Piru, S.P. Dan citați de Amita Bhose), cercetătorul manifestă nedumerire față de maniera prea puțin tranșantă în care eminescologul din Bengal a tratat acest aspect, mulțumit doar ca, oricare ar fi fost filiera, ea să conducă la indianism: "într-un fel se întâlnește Immanuel Kant cu Absolutul filosofiei indiene și într-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ulterior în sus cu un gest neobișnuit, neînțeles de Montresor. Distrat de ignoranța rivalului, Fortunado îl întreabă: "N-ai priceput?" La răspunsul negativ al lui Montresor, Bufonul subliniază un element neașteptat: Atunci e clar că nu faci parte din frăție." Nedumerirea criminalului se află într-un crescendo intens, așa încît victima adaugă noi explicații: Înseamnă că nu ești mason." "Ba da", strigă Montresor bănuim noi cu o anume disperare în glas. "Tu, mason! Imposibil!" constată Fortunado cu dispreț, cerînd o dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
roman al lui Ellis, Lunar Park, tradus recent și în România, observi, cu ușurință, că a doua "biografie" (un Ellis tată divorțat) aparține unui Bret Easton Ellis devenit protagonist al propriului său epic. Mulți critici au trecut prin clipe de nedumerire, lecturînd cartea. Ei au fost tentați (ca și mine, de altfel) să ia datele existențiale ale lui Ellis din roman drept bune (capcana vine și din coincidența unui număr semnificativ al acestor "date" cu cele reale, din viața propriu-zisă a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Excursul autorului devine, de aceea, unul preponderent cultural (în măsura în care acceptăm cultura ca un fenomen polivalent, unde mentalitățile, spiritualitatea, comportamentele și obișnuințele individuale ori colective fuzionează pînă la simbioză) și, doar în plan secundar, științific. Aici intervine cumva și singura mea nedumerire vizavi de două cărți (o includ și pe cea a lui Damasio în același paradox) pe care le-am citit, mărturisesc deschis, cu mare plăcere. Ce poate face medical neurologia pentru niște oameni, în ultimă instanță, bolnavi (atît Sacks, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ieșene, imaginea, accentuată cu trecerea timpului, a unei exemplare investiții profesorale. Dacă ar fi să-i particularizez profilul, aș sublinia de la bun început, chiar în pofida titlului, percutanța de critică universitară a discursului. Faptul că numita sintagmă stârnește încă anume vag-iritată nedumerire dincolo de liziera instituției academice, mă determină să adaug imediat înțelesul în care o invoc aici, relevându-i statutul distinct de al altor exerciții critice. Am în vedere solicitarea stringent-triadică analiză de text, concomitent, istorie literară și teoria literaturii căreia are să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interpretare reușită înseamnă mai degrabă adâncirea neînțelesului. Naratorul Întâmplărilor păstrează din vârsta copilăriei o capacitate de a interpreta în sens poetic, mitizant faptele cele mai obișnuite și obiectele cele mai comune. Tocmai această capacitate îl va ajuta să își transforme nedumeririle de mai târziu într-o formă consistentă de artă. Interesant este că interpretarea este legată încă de la aceste pagini despre copilărie de ideea de artă: "În toate interpretările însă greșite, și apoi din ce în ce mai juste plutea inefabil un aer de mister
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care călugării, pentru a-l convinge pe cuviosul Chiril să le mai dea vin, apelează la armele cuvântului: "Chiril se înapoie cu sticla... pe jumătate plină. Ermolae făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
schimb, această nereușită i-a permis, poate împotriva voinței sale, să se cuibărească într-un teritoriu unic, ce nu seamănă cu niciun altul. În cele din urmă, rana se închide unilateral, într-un eu care nu aderă la sine, instalînd nedumerire și angoasă, fără putință de scăpare de această dată. Noul referent scriptural se substituie unei realități dezamăgitoare și o nouă identitate, mai liberă, dar și mai dureroasă, vede lumina zilei. Mă culc și înainte de a adormi vorbesc în mintea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
toate pălesc la Paris, spre sfîrșitul fiecărui an, cînd librăriile, redacțiile, depozitele de carte se umplu de noua recoltă literară și limbile se dezleagă în aprige clevetiri mai mult sau mai puțin livrești. O primă constatare, care nu mai e nedumerire, ci trăsătură definitorie a timpurilor noastre, e că atunci cînd vorbim de toamna literară pariziană (la rentrée), toată lumea se apucă să numere romanele proaspăt ieșite pe piață, cifre comparate apoi cu cele din anii precedenți și generînd varii speculații sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu a determinat o schimbare spectaculoasă, am avut bucuria să constat, o dată mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]