1,755 matches
-
pe o cruce policromată, căruia servitorii Îi găseau o neliniștitoare asemănare cu Rasputin, personaj foarte popular În epocă. Cărțile din bibliotecă apăreau În mod constant fie rearanjate, fie Întoarse pe dos. Exista o Încăpere la etajul al treilea, un dormitor nefolosit ca urmare a inexplicabilelor pete de umezeală ce răsăreau din pereți și păreau să alcătuiască chipuri șterse, unde florile proaspete se ofileau În cîteva minute și se puteau auzi Întotdeauna muște zburătăcind, cu toate că era imposibil să le zărești. Bucătăresele asigurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acolo, și procedă la fel cu a Juliei, atunci cînd aceasta și-o termină pe-a ei. Dar nu dori să lase cele două mucuri Într-un șemineu gol: le făcu vînt să se răcească, apoi le puse alături de cele nefolosite din pachetul ei. — Să presupunem că oamenii se Întorc? zise ea cînd Julia se holbă la ea nevenindu-i să creadă. N-o să le placă faptul că au fost străini pe-aici și și-au vîrÎt nasul În lucrurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Greene și monitorii își întorc atenția asupra inițierii bobocilor și el este liber să se ducă în camera sa. În cameră, găsește un băiat cu părul închis la culoare, care încearcă să scoată niște sunete dintr-o chitară diformă. Partea nefolosită a încăperii este umplută miraculos de cărți și tablouri și de alte obiecte mai puțin obișnuite, cum ar fi o mașină de scris și bustul de bronz al unui bărbat cu o barbă ascuțită. Băiatul se oprește din cântat, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
capul îi este sprijinit și este făcut să bea un lichid amar, care i se scurge pe bărbie. Cade înapoi pe pământ. Apoi, se ridică spre tavan, în timp ce trupul său se răsucește în praf, arcuindu-și coloana, scrâșnind din dinții nefolosiți într-o durere nemaisimțită, pentru că spiritul său iese din întunericul aproape uterin al peșterei, ajunge în gura ei, în povârnișul Lizard’s Back și peste ținut departe, în timp ce stratul de noroi cade dedesubt ca niște stele. Apoi, la fel de subit cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vag gust de rășină. Cu toate acestea limba i se putea deplasa slobodă într-un teritoriu demult uitat. Încercă să-și aducă aminte ce era vorbirea. Buzele se dezlipiră și din plămâni urcă aerul. Cele două foale de atâta timp nefolosite, fură torturate de efortul impus. Rezultatul interacțiunii extenuante a buzelor, limbii, cerului gurii și plămânilor fu un cuvânt abia auzit: ― Sete. Între buze i se strecură un obiect neted și rece. iar căderea unei picături de apă o dărâmă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de acum clasică. În orașul Ianca nu există nici o bibliotecă demnă de acest nume, nici sală de cinema, nimic. Există o casă de cultură, inaugurată cu mare pompă cândva prin ’90 - o construcție hâdă, vopsită urât, fără nici un gust, total nefolosită. Biblioteca este mereu închisă și poartă numele unei personalitați locale (Georgeta-nu-știu-cum, obscură „personalitate“ locală emigrată în Canada), de care nu a auzit, evident, nimeni. În mijlocul orașului meu crește, cu viteză de 20-25 de centimetri pe an, o biserică (bine cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ca atunci când nu reușești să prinzi capătul gros al unei sfori, oricât ai Încerca. Brusc, mi s-a făcut foame și mă simțeam obosit, am vrut să plec. Covoarele de pe jos erau pătate și patul cel mare nu părea tocmai nefolosit. Dar Dora mi-a luat-o Înainte. Cu acel calm fatal de care m-am Îndrăgostit imediat, mi-a arătat o chiuvetă În spatele unui paravan chinezesc cu dragoni și trandafiri desenați până la cel mai mic detaliu. M-am făcut roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cutie de tinichea cu plasturi uzați. Plasturii mi i-am lipit pe corp, acolo unde am considerat necesar, iar sticla am pus-o pe masă. Din șifonierul din hol am recuperat ultima pereche curată de chiloți și cămașa scorțoasă, aproape nefolosită, pe care o cumpărasem pentru cina cu Dora. Pantalonii de la costumul de rezervă erau Înghesuiți sub saltea. Îmbrăcat În haine noi, mi se părea treptat posibil să redevin uman. M-am Întors În bucătărie unde apa pentru cafea Începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
păstrez. O bucată de chihlimbar plină de praf, cu un țânțar pe dinăutru? Un articol Îngălbenit din Tageblatt, despre Cancelarul Sănătății, cu o fotografie a echipei și a pacienților, pozând cu mândrie pe scările fundației? Patru, nu, cinci cărți poștale nefolosite din sudul Franței? Numai gunoaie fără rost. Bine măcar că Diels părea să fi tras aceeași concluzie. Ridică privirea și observând că celălalt se pregătea să intre În bucătărie, ridică tonul: — Nici o șansă, Pieplack. Bucătăria e a mea. Tu cercetează holul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cauciuc. își puse mănușa dreaptă și se duse din nou în fața vietății nemișcate din mijlocul șoselei. Betty ieși și ea din mașină, respiră de cîteva ori profund aerul răcoros al nopții, își mișcă brațele de parcă ar fi avut niște aripi nefolosite de mult și care trebuiau reobișnuite cu zborul. se apropie și ea de ghemul negricios din fața mașinii. — ei ? Ce face domnul arici ? — e speriat. — sunteți speriat, domnule arici ? — e speriat și supărat. — să-l rostogolim pe marginea șoselei. Cu mîna
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
tu, cu moaca ta dă mitocan, știi că n-o perd nici pentr-un Provolone, pen’ că io am chilipiru-n sânge și ideea fixă să cumpăr la preț dă balamuc, care mă face să iau toate transpoartele dă brânză Mascarpone nefolosită care, dacă mi-o asigură Într-o cursă, nu-i rozător În jur să lipsească la Întâlnire. Farfarello, care ie tot mereu la alertă când ie dă cumpărat muniții dă gură, a vrut să-mi steie alăturea, și corpu director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
schimbat drumul și gîndul din cauza lui. O pornea către Cramă, să mai dea o raită prin acareturile ce începuseră să se părăginească, ăsta era un motiv de îngrijorare profundă în Vladia, cum de totul se învechea, se strica, devenea de nefolosit peste noapte, încît oamenilor le era silă să se mai atingă de teascuri, de budane, de împletiturile de nuiele, de cercurile de butoi proaspăt aduse de la Comana și după nici două săptămîni arătau ruginite și mîncate pînă la miezul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
repede când este în pântecele mamei. Spre stânjeneala ei nemăsurată, ochii lui Fran se umplură de lacrimi. Cât de ușor era să creezi o altă ființă umană, o simplă neglijență, o pastilă pe care uitai s-o iei, un prezervativ nefolosit, și acel moment banal, trecut cu vederea, marca începutul unei noi vieți. Te voi iubi, micuțule, se trezi promițându-i. O să-mi răscumpăr greșeala, sincer. O să fii dorit și prețuit. — Ați dori o fotografie? întrebă tânăra. Îi întinse lui Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bătut cu pumnu-n masă și-a zis că nu ne trebuie cabinet de matematică, ce, în școala asta face fiecare ce vrea? Pe urmă, au renunțat ei, am renunțat și eu... În timp ce spațiul ce trebuia afectat cabinetului stă și acum nefolosit. Țin acolo femeile de serviciu măturile, mecanicii și-au instalat câteva rastele cu scule și unelta de lucru...” “De ce nu spui toate astea în ședință?” “E ca și cum m-ai întreba de ce nu m-apuc să mping blocul ăsta al nostru
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
suntem singurele ei rude și e datoria noastră s-o ajutăm. Iar tata completează: „Și singurii moște nitori“. Cele două ore de conversație cu tanti Neli, în timp ce mama deretică prin casă și bombăne întruna despre vechiturile care se prăfuiesc zadarnic, nefolosite și uitate, mă plictisesc mai tare decât calculele cu radicali, dar n-am scăpare, mama susține că prezența mea e ca un „izvor de apă vie“. Când eram mică i-am propus să-i ducă mai degrabă niște apă minerală
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Aici, armatele chineze făcuseră una dintre numeroasele lor Încercări inutile de a opri Înaintarea japonezilor spre Shanghai. Tranșee În ruine formau linii În zig-zag, un parapet de pămînt prăbușit unea un grup de movile funerare, construite pe digul unui canal nefolosit. Jim Își amintea că vizitase Hungjao cu părinții lui, În 1937, la cîteva zile după bătălie. Grupuri de europeni și americani veniseră cu mașinile de la Shanghai și Își parcaseră limuzinele pe drumuri de țară, acoperite de cutii de cartușe. Doamnele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe străzile Întortocheate. Sute de fețe chineze se lipeau de ferestre, În timp ce-și croiau drum printre ricșe și căruțe trase de bivoli. Lui Jim Îi era din nou foame, iar continua hurducare a roților peste liniile de tramvai nefolosite să amețea. Ar fi vrut să se Întoarcă la Nantao, la sobița pe cărbuni și tigaia de orez. O oră mai tîrziu, Jim se trezi și văzu că ajunseseră În suburbiile de vest ale Shanghai-ului. Ultimele raze de soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
film din Shanghai pentru muncitoare chinezoaice și docheri. Adesea, lui Jim i se părea că Yang, șoferul familiei lor, ar fi putut apărea chiar pe acest ecran. Făcuse deja o recunoaștere completă a centrului de detenție, iar Într-un birou nefolosit de deasupra camerei de proiecție se găseau role prăfuite, cu filme. Oare caporalul japonez de la unitatea de transmisiuni, care Încerca acum să demonteze aparatul de proiecție, va rula unul dintre filmele lui Yang? Chicoteala lui primi drept răspuns o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și cu Întoarcerea lor la centrul de detenție, Jim studie pușca acționată de trăgător a gardianului, purtînd Însemnul crizantemei imperiale. Olandeza Îl trase de haina murdară de cenușă. — Acolo, James. Nu-i...? Un avion ars zăcea pe marginea unui canal nefolosit. Ierburi sălbatice și urzici creșteau prin aripile lui, aproape invadînd cabina, dar Însemnele escadrilei erau Încă lizibile. — E un Nakajima, Îi spuse el doamnei Hug, bucuros de acest interes Împărtășit În descoperirea avioanelor. Are doar două mitraliere. — Doar două? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
doar descrierea prăzii bogate care Îi aștepta pe bandiți În stadionul de la Nantao i-a menținut interesul lui Basie pentru el. O tornadă de praf se Învîrti În jurul celor trei vehicule, cînd dădură Înapoi și o porniră pe un canal nefolosit. La cinci sute de metri, se opriră la un pod de piatră deasupra unui sat pustiu. Căpitanul Soong și doi dintre oamenii lui coborîră din camion, li se alăturară francezul din Buick și un hamal cu bîta. Australienii ședeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spuse Miller, alegând din chiflă o fâșie de slănină de la șuncă. Tu ar trebui să-mi faci cinste cu micul dejun după așa ceva. Nu invers. — Trebuie să te fi ales cu ceva! Miller se scutură și Încolăci grăsimea În scrumiera nefolosită. — Ehe, e clar că are pitici la mansardă. Mi-am dat seama clar de asta. Pentru tine, În schimb, nu-i o noutate, nu? Nu vreau prea multe, spuse Logan. Doar ceva care să anunțe pe toată lumea că n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
opoziției dintre Cultură și Natură și, la limită, dintre Cosmos și Haos. Eroul are oi, dar nu are pășuni („Oi el d-are,/ Munte n-are”). În timp ce leul este stăpânul unui munte („Io sunt domnu mun- telui”), dar pășunile sunt nefolosite („un munte făr-de oi”) (33, pp. 77-78). În acest subtip de colindă, legarea, uciderea sau alungarea leului echivalează cu smulgerea unui teritoriu din zona naturii sălbatice (Haos) și integrarea sa în circuitul socioeconomic (un act de cosmizare, deci) (108). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai complexe și greu de atins. Ele se referă la împlinirea profesională, la atingerea năzuințelor ascunse, la autodepășire. Pentru a atinge acest nivel, angajații au nevoie de oportunități, de a fi creativi, de a-și valorifica ideile și potențialul încă nefolosit. Maslow a plasat nevoile pe o scală ierarhică deoarece satisfacerea lor are loc, în general, într-o anumită ordine, de la cele de la baza piramidei, fiziologice, spre cele superioare, de stimă/status și de autoactualizare, foarte rar trecându-se la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prietena R, plecată în străinătățuri la mare depărtare“, povestește ea pe blogul personal. Prietena i-a spus că o să pună poze pe Facebook. „M-am bucurat. Face poze mișto. Iar eu o iubesc, I always did.“ A lăsat, totuși, contul nefolosit până când și a părăsit jobul și a câștigat, astfel, mai mult timp. „Prietena R postează două-trei poze pe an și nici măcar nu-mi mai e prietenă“, scrie Miri Bratu. În schimb, l-a regăsit pe L, pentru care a avut
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
semnale decât de la o distanță de câțiva ani-lumină. Așa și acum, abia dacă desluși primele semnale ce-i indicau prezența navei. Energie, materie... Impresii vagi se învălmășeau în creierul lui amorțit. Simți o durere aprigă, ca și cum un mușchi, multă vreme nefolosit, ar fi prins să-i zvâcnească. Durerea se potoli. Gândul se spulberă. Creierul se scufundă din nou în somnu-i adânc. Ixtl se întoarse în vechea și deznădăjduita lume a beznei presărate cu pete de lumină. Însăși ideea de energie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]