1,869 matches
-
al unora dintre aceștia, în mod deosebit al lui Noica și al lui Eliade, dar și al lui Cioran, marele negativist, pe care însă monahul de la Rohia îl va aprecia pentru inteligența sa. După acest început care stă sub semnul,,negației", așa cum bine subliniază și Dan C. Mihăilescu în Postfață la În genul ... Tinerilor, reeditată sub titlul În genul lui Cioran, Noica, Eliade ... la Humanitas în 1996, debut de care se va dezice, de altfel, mai târziu, urmează colaborări cu diferite
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
interioare, și acela al modului în care se raportează scriitorii la epoca în care trăiesc și cel al debutului 16. O generație trebuie să presupună așadar o unitate de formație, aceleași lecturi, experiență istorică și estetică apropiată, o comunitate de negație (o opoziție față de generația anterioară sau față de tradiție). Generația de creație presupune acordul asupra unor teme, integrarea făcându-se după operă și nu după program. Desigur contextul cultural este esențial în procesul formativ al oricărui scriitor, căci el definește modele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
modului de utilizare decât al conceptului în sine. Modelul cel mai strict pare să-l realizeze Marin Mincu 30. Va folosi termenul pleiadă ca sinonim pentru generație, pentru care impune și o serie de criterii de delimitare, existența unei metode, negația creatoare, delimitarea față de înaintași, spiritul de tinerețe, conștiința valorii, subliniind că nu sunt esențiale sincronizarea debutului și "fraternizarea", ci doar crearea unei opere durabile. Acest fapt ni s-a părut relevant și în discutarea generației numite aici albatrosiste, opera fiind
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
propria persoană, fie polemizarea indirectă cu diverse modalități de creație, cu tehnici aparținând unor curente literare. Astfel, chiar dacă Stelaru apelează de multe ori la recuzita romantică sau la cea simbolistă, el se distanțează polemic de acestea. Deschiderea poemului cu o negație este caracteristică pentru o astfel de frondă (oricât de dur ar părea termenul în cazul unora dintre poemele lui Stelaru unde opoziția față de lirica anterioară se exprimă voalat, el se potrivește bine celor în care dorința de a șoca este
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să se organizeze oricum, sunt neputincioase să se autocuprindă într-o formulă. Orice aspect al poeziei își are definiția sa proprie, romantism, simbolism, dadaism sau aiurea, dependentă una de alta fiindcă în același timp și aceeași măsură cumulează atitudinea de negație pentru priveliștea anterioară și afirmație, asupra desăvârșirii elementelor dinlăuntrul ei", Constant Tonegaru, "Introducere în poezia cuvintelor", în Plantația de cuie, Editura Vinea, București, 2003, col. Ediții definitive, ediție, studiu critic, note și variante de Barbu Cioculescu, p. 41. 208 Șerban
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reunit la cabaretul „Voltaire”, din Zurich (Elvetia) si au Încercat să răspundă absurdului prin absurd. Dadaismul este expresia unui spirit revoltat Împotriva, nu doar a unor principii literare, ci a unui mod de viață și a unui tip de societate. Negația dadaistă merge până la anularea sensului limbajului văzut artificial, incapabil să exprime adevăratul sens al vietii. Principiul estetic dadaist este aleatoriu. El reprezintă felul cum se scriau poeziile: „Pentru a face o poezie dadaistă / Luați un ziar./ Luați o pereche de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai alese și mai ascunse simțiri umane. Poetul se raportează la un anumit tip de cunoaștere a „minunilor lumii”, fără intenția de a ucide, ori a strivi tainele aflate dincolo de „cenzura transcendentă”, guvernată de forța demiurgică a „Marelui Anonim”. Două negații absolute dau sens fundamental primei fraze poetice, dezvăluind spiritul metaforic: „nu strivesc”, „nu ucid”. În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
maximum, rezumând toate aspectele spirituale de la brută la geniu.” (5) Toate aprecierile scriitorului au la bază o filozofie cu rădăcinile Întro dialectică a normalității literare. Se pare Însă că tot ceea ce a urmat după clasicism, nu a mai reprezentat decât negații la ceea ce a fost, clasicismul fiind singurul curent literar statornic, izvorât dintr-o stare de normalitate absolută. În rest, a urmat aspirația spre anormalitate. Nimeni nu afirmă că nu există indivizi excepționali, dar ei sfârșesc În viziune clasică. Acest curent
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
success. Degetul arătător funcționează ca un substitut de săgeată. El se îndreapta amenințător spre un adversar sau amenință atunci când sugerează printr-o mișcare repetată o acțiune de lovire. Ridicat în sus și balansat dintr-o parte în alta, exprimă negația sau refuzul. Ușor curbat poate servi la invitarea cuiva de a se apropia sau la atragerea atenției, dacă se bate cu el în tăblia mesei. Degetul mijlociu s-a specializat în exprimarea de semnificații obscene. Inelarul este pasiv și se
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
sau se constituie ca un cuvânt morfem în anumite situații. Laurențiu Șoitu remarcă faptul că numai ,,categoriile modale" pot reprezenta microcoduri gestuale autonome, deoarece acestea funcționează fără ajutorul vorbirii sau al enunțărilor gestuale de ordin mimetic (așa de exemplu microcodurile negație vs afirmație sau al agenților de circulație bazate pe interdicție vs autorizare). Statutul unor asemenea categorii modale privilegiate este dat de faptul că aceste coduri presupun comunicarea, dar și posibilitatea de schimbare reciprocă a interlocutorilor, așa încât unul neagă sau afirmă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o detașare simpatică de „spectator-comentator” bine antre 172 nat. Înregistrând cu atenție, aprobând sau despărțindu-se de unele reacții critice față de Istoria... lui N. Manolescu, autorul nostru vine să întărească o mai veche idee: spiritul polemic, ironia, elogiile „amicale” ori negația „cu respect”, chiar și accentele subțiate de orgoliu ale unor recenzenți nu-s decât „sarea și piperul” ce fac viața literară vie și atractivă pentru participanții la „spectacol”. El însuși (Gr. C.) nu rămâne „dator” față de interpretări și etichetări grăbite
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o detașare simpatică de „spectator-comentator” bine antre 172 nat. Înregistrând cu atenție, aprobând sau despărțindu-se de unele reacții critice față de Istoria... lui N. Manolescu, autorul nostru vine să întărească o mai veche idee: spiritul polemic, ironia, elogiile „amicale” ori negația „cu respect”, chiar și accentele subțiate de orgoliu ale unor recenzenți nu-s decât „sarea și piperul” ce fac viața literară vie și atractivă pentru participanții la „spectacol”. El însuși (Gr. C.) nu rămâne „dator” față de interpretări și etichetări grăbite
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care transmit exclusiv informație stilistică: doar, numai, și, chiar, tocmai etc.) vs. adverbe-flectiv (mărci ale categoriei gramaticale a gradelor de comparație: mai, foarte etc.); în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de relație). Adverbele care transmit informație stilistică nu îndeplinesc, în enunțul din care fac parte, nici o funcție sintactică; ele au doar funcție stilistică/ emfatică: Chiar el a făcut asta., respectiv valoare incidentă: Mâine, probabil, va fi frumos. Adverbele de afirmație/ negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
negație, care transmit informație logică, se constituie în unități sintactice de sine stătătoare, de exemplu, în: Ai citit cartea? Da. adverbul de afirmație da este substitut de propoziție ("Am citit cartea."); dacă răspunsul la întrebare este Nu., acest adverb de negație devine rest din propoziția " Nu am citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dar care nu durează”. Unui text de lege, ce își propune să împrospăteze cadrul educației din România exprimând nevoile de educare și formare a tinerilor în următorii zece - cincisprezece ani, discursul public mediatic îi opune o efemeridă sub forma artei negației de dragul negației. Sau poate că perioada comunistă are, încă, un impact considerabil asupra memoriei și comportamentului nostru, nelăsându-ne încă “bolnavi de rău” să credem în “construcția de bine”. Sau, poate, avem din nou confirmarea celei mai frumoase calități a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nu durează”. Unui text de lege, ce își propune să împrospăteze cadrul educației din România exprimând nevoile de educare și formare a tinerilor în următorii zece - cincisprezece ani, discursul public mediatic îi opune o efemeridă sub forma artei negației de dragul negației. Sau poate că perioada comunistă are, încă, un impact considerabil asupra memoriei și comportamentului nostru, nelăsându-ne încă “bolnavi de rău” să credem în “construcția de bine”. Sau, poate, avem din nou confirmarea celei mai frumoase calități a românului: aceea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
salva de la pieire ceeace în mine voia să trăiască, acea chemare a sufletului care nu îngăduie nici o abdicare, Beethoven mi-a fost comandantul care m-a antrenat în simfoniile sale. Aici am sorbit focul eroismului care asaltează hoardele tulburi ale negației, îndoielii și patimilor ucigașe; și chiar din țărâna înfrângerilor mele, călcat în picioare, aclamam victoria marei sale armate...” (Romain Rolland, ,,Beehoven - Simfonia IX-a, pag. 18) ,,Sinceritatea este un dar la fel de rar ca inteligența și frumusețea. Ar fi nedrept să
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și, bineînțeles, cu atât mai puțin mediului academic. Cartea este adresată publicului larg, necunoscător în domeniu și incapabil de a discerne între fals și adevăr, între mistificare și certitudine, amator în schimb de tălmăciri și răstălmăciri, de acțiuni demolatoare și negații publice, care să satisfacă gusturile ignorante și vulgare. Din această perspectivă maniera demolatoare este deja una consacrată. În primul rând prin metodele evocate mai sus, adică, de la minimalizarea personalității și bagatelizarea operei sale, până la sugestia de plagiat și, în al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiecare dată, lua lucrurile în serios. Ceea ce aici, la Porțile Orientului, este atât de rar, încât pare aproape bizar. Spunea absolut ceea ce credea și în formulări memorabile, care intrau rapid în mentalul colectiv. Foarte mulți compatrioți se regăseau în afirmațiile, negațiile și semnele lui de întrebare. Cum se întâmplă însă adesea în România, începem să înțelegem, să conștientizăm dimensiunea și statura unui om de cultură important abia după ce acesta a plecat dintre noi. Primele două volume apărute în seria de autor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
nu s-au realizat în mod sistematic, dar s-ar putea avea în vedere anumite tiplogii discursive specifice, adică acele particularități pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-o anumită limba istorică (de la formulele de salut, formularea negației sau exprimarea reverenței și pînă la genuri literare populare sau culte specifice: vedele indiene, șaga islandeza, poezia provensala a trubadurilor, doina românească etc.; s-ar putea compară unele specii precum glumă sau bancul: de exemplu bancul englezesc și bancurile cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbal, inclusiv cu particularitățile paraverbale ale acestuia) și a canalului vizual (în observarea gesturilor, a mimicii, a posturii, a ținutei interlocutorului; în oferirea de feedback prin anumite gesturi, printr-o mimică sugestivă sprâncenele ridicate întrebător sau neîncrezător, mișcarea capului corespunzătoare negației sau afirmației etc. ; în semnalarea dorinței de a interveni în discuție sau a sugestiei transmise locutorului de a-și încheia intervenția etc.); contextual, pot fi valorificate și alte canale de exemplu, canalul olfactiv poate fi cel prin care se transmit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
legată de grup, ei capătă ceea ce A. Hesnard numea "voluptate criminală". Afirmarea de sine și voința de a avea putere sînt motivațiile normale ale unui eu normal. Ele devin criminogene cînd conțin "negarea celuilalt sub forma nimicirii sau spolierii lui, negație care, prin agresivitate, trece din stadiul dialectic în stadiul ofensiv"164. De-abia în această fază ei devin propriu-zis delincvenți, avînd acea "matrice a desocializării" bine structurată și caracterizată tot după Mucchielli prin: 1. refuzul participării la viața socială normală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Fusta e neagră, bluza albă cu buline negre. Doar pe degete poartă două inele groase de aur. După un coniac, limba mea se dezleagă, nu mai zâmbesc reținut, îi pun tot felul de întrebări. Răspunsurile ei sunt scurte afirmații și negații. Vrea, totuși, să mă convingă că în viața ei toate merg bine. Obrazul nu i se destinde deloc, zâmbetul e unul forțat, schițat. Pe aleea principală vine spre noi patrona barului, însoțită de un bărbat. O urmăresc atent cu privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]