2,511 matches
-
La fel sunt mândri de poetul lor, Bacovia și alte personalități menționate în anexă. Spre est, până la Prut, se întinde județul Vaslui, care are suprafața de 5.300 kilometri pătrați, având în componența administrativă 71 comune, două orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
La fel sunt mândri de poetul lor, Bacovia și alte personalități menționate în anexă. Spre est, până la Prut, se întinde județul Vaslui, care are suprafața de 5.300 kilometri pătrați, având în componența administrativă 71 comune, două orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
discretă șoaptă de "indigență". Craii de modă nouă Mizilul este un spațiu psihologic special. Acolo simți că evenimentele și mica istorie cotidiană se petrec într-un anumit fel, specific locului. Sunt doar câteva localități românești identice: Podul Iloaie, Târgu Frumos, Negrești... Târguri-orașe, aspirând la rangul de municipii... Dar, trebuie să mă explic: mă interesează acest oraș ca un prototip. Mizilul are specific un grad de tristețe care te îndeamnă direct la alcoolism cronic, un grad de melancolie intrinsecă, ireductibilă, care te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari entomologi români contemporani. - Prof. dr. Victor Ciochia, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice, elev al profesorului Constantineanu. - Cercetător pr.I dr. Ștefan Negrea, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București, un prestigios cercetător al peștilor din România și din lume și taxonomist și sistematician al Crustaceelor Cladocere. În calitate de decan al Facultății de Biologie am reușit să realizeze o reparație morală pentru unele cadre
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
școală. Cu gândul la minunata vacanță, prima lui vacanță mare din viața de școlar, ațipește și...pătrunde pe nesimțite într-o lume de vis. În poarta acestei lumi îl așteaptă o zână cu păr galben de grâu copt, cu ochi negri de cireșe amare, cu veșminte diafane din petale de trandafiri și iasomie. Băiatul o recunoaște imediat. Ați ghicit și voi cine e? Da?! Aveți dreptate. E VACANȚA. - Unde vrei să mergi mai întâi, voinicule: la munte, la mare, la bunici
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
lui Vasile Macedoneanul, din Ioan Zlataust, din Fiziolog, din Varlaam și Ioasaf. Deși cu imagini de împrumut, cadența patetică din plângerile la moartea fiului Petre dovedesc o înaltă rafinare în ondularea retorică: " Unde este acum frumusețea obrazului? Iată s-au negrit. Unde este rumeneala feței și buzele cele roșii? Iată s-au veștejit. Unde este clipeala ochilor și vederile lor? Iată să topiră. Unde este părul cel frumos și pieptănat? Iată au căzut. Unde sunt grumazii cei netezi? Iată s-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceeași cadență populară și cu o nespus de inteligentă tratare cultă a metaforei țărănești: " Eu m-am vechit, m-am veștejit și ca florile de brumă m-am ofilit, soarele m-au lovit, căldura m-au pălit, vânturile m-au negrit, drumurile m-au ostenit, zilele m-au vechit, anii m-au îmbătrînit, nopțile m-au schimosit și, decât toate mai cumplit, norocul m-au urgisit și din dragostele tale m-au izgonit; iară acesta nou, vios, ghizdav și frumos, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unul de altul, mergeau veseli ca la o paradă, salutând în dreapta și în stânga pe cei ce cunoșteau." Un memorial trăiește din amănuntul care colorează o epocă. Sub acest raport Suvenirile sunt o galerie de tablouri de un pitoresc fastuos. C. NEGRI C. Negri (1812-1876), care a jucat un însemnat rol politic în pregătirea diplomatică a Unirii, frate al Elenei Negri, "steluța" lui V. Alecsandri, fiu vitreg pe de altă parte al poetului Conachi, a lăsat câteva poezii de amator. Darurile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au zdruncinat firea lui calmă. Vestita Niniță (Elena Negri, sora lui C. Negri), obiect al sentimentalei Steluțe, a scos poetului câteva accente duioase, pe care biografia le dovedește fără profunditate. Elena Negri fusese căsătorită, nu era deci Virgina imaculată asemeni divinei Beatrice, greu de atins, dureros de pierdut. Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul istoric al poetului, chiar pentru această parte, rămâne inatacabil. Alecsandri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toarce înăbușit, trenul la orizont e "un punct negru, dușmănos ca o gaură de revolver încărcat", clanța ușii trântite descarcă un foc de pușcă, ciorile speriate izbucnesc "carbonizînd livada și cerul, cu o explozie de negru sonor", ochii Olguței sunt negri "ca două capete de rândunică ieșite din cuib". Prin adânca incursiune în sufletul copilăresc, prin atmosfera de fericire și prin prospețimea recepției, Ulița copilăriei și întîiul volum din La Medeleni sunt opere de valoare durabilă și adevăratele înfăptuiri ale scriitorului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o artă deplină pentru un începător atât de tînăr: E-n mine-o herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte originală adaptare a acelei poezii franceze care evoca în linia lui Verlaine secolul lui Watteau, parcurile, menuetele și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Centrele de Recuperare sau din Centrele de Zi (din Bârlad și Vaslui) destinate copiilor cu dizabilități, precum și cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale nr. 1, din comuna Delești, ale Liceului „Ștefan Procopiu”, din Vaslui și ale Centrului Școlar de Educație Incluzivă Negrești, pentru materialele pe care ni le-au furnizat în legătură cu preocupările artistice ale celor ce le sunt încredințați spre grijă și educare. Mulțumiri aducem, de asemenea, și cunoscutului etnograf Dan Ravaru, care ne-a dat permisiunea de a utiliza pasaje substanțiale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
munca câmpului, la fel cei care practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative și vestimentare” diverse „zile ale satelor” în comunele din județ, etc., dar și Concursul Național „Floare de colț”, toate acțiuni care implică, într-o anumită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
î.e.n. pe țărmul Asiei. Cele două poeme - Iliada și Odyssea - atribuite de tradiția greacă tîrzie ionului Homer, au fost scrise în secolele Vlll î.e.n. în dialect ionic pe țărmurile Asiei și nu în lumea aheilor sau dorienilor, fiind remarcate numele negrești Achilleus, Odys-seus, Aias sau a unor divinități ca Apollon sau Athene. Ideile care susțin această constatare se desprind și din cercetarea limbii poemelor lui Homer a cărei structură și a cărui vocabular se deosebesc foarte clar de ale oricărui dialect
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Margareta Negrea Vacarita Impactul antropic și riscurile induse asupra reliefului în Podișul Moldovei Scopul lucrării. Aspecte metodologice de cercetare Prezentul studiu vizează o surprindere a raporturilor manifestate între componentele sistemice din cadrul unităților administrativteritoriale denominante, dar și pe unități fizico-geografice sau pe bazine
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Teodorescu, D. Ganea. Partea de literatură propriu-zisă este mai puțin semnificativă. Sunt inserate în sumar versuri de Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu, Constantin Munteanu, Ion Focșeneanu, Horia Petra-Petrescu, Gheorghe Banu, Ernest Bernea, Aurel Martin, Vasile Netea, Florica Ciura, Ioan Diaconu, Marin Negrea, Ioan V. Boeriu, Sanda Opriș, Mihail Sturdza, Dimitrie Danciu, nume care își au locul lor într-o istorie a liricii transilvănene, dar de o mai restrânsă circulație națională. Se publică (sau se retipărește) proză de Gheorghe Tulbure, Axente Banciu (sub
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
minut” în biroul meu, A.M. Agripa a ajuns, din vorbă în vorbă, la stratul amintirilor sale de ziarist, evocîndu-mi întîmplări cu Alexei Rudeanu („bun în ceea ce scrie, dar caracter mizerabil”), cu defunctul N. Cîntec, cu Gheorghe Jauca și cu Eugen Negrea (al cărui fel de a se purta era același cu al lui A.R.). Fotoreporter, acest E.N. se înfățișa mereu ca un englez plecat într-o lungă expediție, cu pieptul și spatele acoperite de curele și curelușe de care agăța
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios se dovedeste Ion Moldoveanu, care scrie despre Lucian Blaga, Constantin Noica, Perpessicius, Dan Botta, André Gide. G. Todoran traduce din Selma Lagerlöf, I. Ch. Severeanu din Omar Khayyam, iar Vasile Negrea din literatura bulgară. Alți colaboratori: Iosif E. Naghiu, Nistor I. Petre, I. Ț. Mihoc. D.B.
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
GREGORIAN, George (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23.III.1886, Sinaia - 24.XI.1962, București), poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, G. face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
o cremă care apoi se amestecă cu crema de unt și lămâie și se umplu foile - un rând cu cremă de lămâie și unul cu gem, iar cremă și iar gem. La urmă, deasupra se adaugă cremă de lămâie. PRAJITURA NEGRI IN PIJAMA 4 ouă întregi, 4 linguri de zahăr, 2 linguri de făină și 2 linguri de cacao. Se freacă ouăle cu zahăr, apoi cu făină, cacao și se amestecă. Se dă la cuptor timp de 20-25 de minute, într-
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Heliade Rădulescu se datorează unui cadru favorabil creat de filosofia politică contemporană. Există o revistă Multitudes fondată în 2000, un eseu al lui Paolo Virno se cheamă Gramatica multitudinii. Pentru o analiză a formelor de viață contemporane (2001), iar Antonio Negri și Michael Hardt au conceput prelungirea influentei lor cărți din 2000, Imperiul, printr-un text intitulat Multitudinea: război și democrație în epoca imperiului (2004). Contextul care a determinat această conceptualizare e un aspect particular al globalizării: decuplarea politicii de elitele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au pășit pre un drum mai puțin îmblat, sau cu cât au deschis ei drumul pentru alții, unul din acei apostoli ai națiunalității noastre"81. Aceste cuvinte îl caracterizează pe A. Treboniu Laurian. Aceeași introducere figurează pentru biografia lui Constantin Negri: "E dată de la providență ca în împrejurările cele mai grave să se ivească apostolii cei mai devotați cauzei sânte, cari prin focul cel ceresc a minței luminate și inimei nobile aprind speranța de o viață mântuitoare în ființele asuprite de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
am dus la serviciu, la Gostat la Dagâța. După două nopți, pe la ora 12, au venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la Securitatea Negrești, au înconjurat conacul lui Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a strigat: "Tovarășu' inginer să nu cumva să fugiți că vă împușcăm! Dacă ieșiți afară, vă împușcăm!". Dar nu aveam cum să ies pe geam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la Securitatea Negrești, au înconjurat conacul lui Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a strigat: "Tovarășu' inginer să nu cumva să fugiți că vă împușcăm! Dacă ieșiți afară, vă împușcăm!". Dar nu aveam cum să ies pe geam pentru că erau zăbrele la conac și nici nu aveam de gând. Eu i-am așteptat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]