3,943 matches
-
Viteazul - a achitat sumele datorate de tatăl său, mort după 9 octombrie 1670, când și-a scris testamentul), dacă nu cumva contractau și ei, la rându-le, pe fondul unei instabilități financiare moștenite, alte datorii (jupânițele Ilina, Preda și Stanca, nepoatele lui Vladislav din Belcini, au rămas cu „multă datorie” - sumele fiind împrumutate de tatăl [spătarul Hamza fusese însurat cu Anca, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu] și de bunicul lor și au fost nevoite, ca să scape de presiunea creditorilor, să vândă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nefast și asupra copiilor Drosului). Și lui Hrizea din Popești - ca să reiau alt „caz” folosit - Șerban Vodă Cantacuzino i-a luat banii și l-a omorât în anul 1680. „Hiclenii” și „pretendenții” pățeau la fel. Lui Drăghici Craiovescu, soțul Hrusanei (nepoată a Doamnei Rada a lui Vlad Călugărul), oamenii Domniei i-au „prădălnicit” averea după ce el a fost spânzurat. Și marelui spătar Dragomir din Cepturile (ucis înainte de 7 mai 1535) i-au fost luate bunurile (uneltise doar împotriva lui Vlad Vintilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
25 octombrie 1632, în acea „bătălie cu spectatori” de la Plumbuita. Nici partizanii lui Matei Basarab n-au dus-o mai bine. Gorgan din Criva, mare spătar și rudă cu Voievodul (căci o ținea pe Stana, sora lui Preda Brâncoveanu și nepoată a viitorului Voievod), a rămas fără avere din porunca lui Leon Vodă. Chiar și fără a fi deposedate, prin poruncă domnească, (care putea fi, câteodată anulată; când un rebel ca marele ban Dobromir din Runcu - însurat cu Vilaia, fiica lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul, putred de bogat și norocos în războaie, s-a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale savanților la Constantinopol și la Padova, după ce își salvase viața de mânia unor Domni intempestivi, prin fugă, după ce suportase un exil în insula Creta) - i-a fost adusă prima nevastă de dincolo de Milcov. Era Safta, fiica hatmanului Alexandru Buhuș, nepoată de frate a Anastasiei Buhuș, devenită Doamna lui Gheorghe Duca Vodă303. Un luptător și un iubitor de cărturărie a fost acest Alexandru Buhuș, căsătorit cu o nepoată a lui Grigore Ureche și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost adusă prima nevastă de dincolo de Milcov. Era Safta, fiica hatmanului Alexandru Buhuș, nepoată de frate a Anastasiei Buhuș, devenită Doamna lui Gheorghe Duca Vodă303. Un luptător și un iubitor de cărturărie a fost acest Alexandru Buhuș, căsătorit cu o nepoată a lui Grigore Ureche și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A slujit în armata polonă, a fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moșiile [...] niște sate întregi, care sântu scrise la altă carte a mia, și li-am potrivit să fie tocma cu ce i-arǔ fi venit partea lui [Șerban Cantacuzino] despre toate satele, să aibă a le da cocoanelor lui și mie nepoate, zéstre, să le moștenească iale cu bună parte; iar într-alte sate, moșii să n-aibă treabă”331 (știm acest lucru de la cel care a pus-o pe hârtie - un „zapis întregitor”, Ștefan ieromonahul, un apropiat al familiei, căci era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de vrăjitorie prin 1508426 - până la slujnice sau persoane cu o situație materială precară, precum acea ciobăniță în vârstă din Aiud, acuzată de vrăjitorie în 1683427), din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ȘCHIOPU, Ursula (30.VII.1918, Mihai Viteazu, j. Cluj), poetă. Este fiica Olimpiei (n. Braica), nepoată a memorandistului Ioan Rațiu, și a lui Grigore Biji, profesor de liceu la Turda. Face cursul secundar la Turda, iar pe cel universitar la Facultatea de Filosofie și Litere din București, susținându-și licența în psihologie-pedagogie (1940). Urmează și Seminarul
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
1944, București), publicistă, prozatoare, autoare de versuri și teatru. Cea dintâi născută din cei zece copii ai Alexandrinei (fiică a serdarului Mihalache Vlădescu) și ai pitarului Ion (Niță) Andronescu, proprietar de vii din ținutul Târgoviștei, S. se declara, cu mândrie, „nepoată a poetului Grigore Alexandrescu”. A învățat la o școală particulară din orașul natal, iar din 1870 în București, la Școala Centrală de Fete. Căsătorindu-se cu George O. Gârbea, profesor și poet, S. este încurajată de acesta să scrie și
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
atunci... a lui St. O. Iosif. După evocarea timpurilor defuncte, în care, deși „amarnice și grele”, erau „inimi drepte, credincioase, vin bun și cântece frumoase”, poetul conchide, împrumutând vocea unui uncheaș care a trăit în acele timpuri: „Azi cat nedumerit, nepoate: / Cum toate se schimbară, toate! / Din cântece azi n-ai ce-alege, / Nici vinul nu e vin în lege, / Nici inimi nu mai sunt, nepoate!”. În genere, „vremurile acele” sunt descrise de poezia și proza sămănătoristă în culori trandafirii, ele
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
poetul conchide, împrumutând vocea unui uncheaș care a trăit în acele timpuri: „Azi cat nedumerit, nepoate: / Cum toate se schimbară, toate! / Din cântece azi n-ai ce-alege, / Nici vinul nu e vin în lege, / Nici inimi nu mai sunt, nepoate!”. În genere, „vremurile acele” sunt descrise de poezia și proza sămănătoristă în culori trandafirii, ele reprezentând o eră de pace socială, de fericire pentru toți. Chezășia acestei binecuvântate stări o constituie prezența unei boierimi înțelepte, legată de pământ, înfrățită cu
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
lui Mihail de Giers În funcția de ambasador al Rusiei la Constantinopol, pentru perioada anilor 1912-1913 ministrul plenipotențiar rus În capitala României a fost Nicolae Nicolaevici Shebeko, fiul generalului Shebeko, guvernatorul Basarabiei Între 1871-1879, și al soției acestuia, Maria, o nepoată a poetului Pușkin <ref id="109">109 Emanoil Hagi-Mosco, op. cit., p. 50. </ref>. Născut la 3 iulie 1863, diplomatul rus a intrat În diplomație Începând cu 1895, ocupând diferite funcții: secretar clasa a II-a la ambasada rusă din Viena
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Castelului Peleș, Sinaia, era locația preferată a familiei domnitoare a României dar și a apropiaților lor. În acest sens, un eveniment deosebit a fost vizita prințesei Maria de Wied, mama Elisabetei I, care a venit să-și vadă fiica și nepoata (prințesa Maria). Sosită la Sinaia la 19 iulie 1871, prințesa de Wied era însoțită de domnișoara de Lavater și profesorul Springer. Vizita principesei Maria de Wied s-a prelungit până la mijlocul lunii octombrie. La Cotroceni, Curtea a revenit la 1
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
mai adecvată, că „Pătrășcanu a fost victima nu a trădării lui, ci a trădării altora”. Pentru că ia apărarea unui prieten, pentru că își permite să spună mereu ce gândește și nu condamnă niște biete studente, pentru că scrie versuri critice la adresa unei nepoate de ștab comunist, dansează Hora Unirii pe stradă și ascunde faptul că tatăl său se află în arest preventiv, Paul va fi exclus din UTM, apoi exmatriculat din facultate. Limba de lemn, adecvată în portretizarea unor instructori birocrați, a unor
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
nedumeriți. 1. Dă un titlu potrivit acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl se afla în misiuni diplomatice. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din București
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
imagine a coborât în subconștient, unde supraviețuiește cu puterea unui mit”. S-a remarcat că profunzimea și valoarea acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și criticul literar, dintre bunic și nepoată”, care au împărtășit, voluntar sau forțat, soarta exilului: „comuniunea în amărăciunea exilului a exacerbat, în mod paradoxal, comprehensiunea și autenticitatea dragostei pentru pământul românesc și pentru valorile lui ideale sau reale” (Matei Cazacu). Autoare de versuri în limba franceză - Dans
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
bine să și-l asume părinții, în anumite momente ale vieții, secondarea acestora de către bunicii copilului se dovedește a fi oportună. Un astfel de exemplu îl constituie studiul de caz nr. 4, subintitulat Intervenția benefică a bunicii în orientarea carierei nepoatei, ce se regăsește în anexa nr. 18. 1.1. Absența sau insuficienta prezență maternă Mama constituie pentru copil acea parte a existenței în care el găsește satisfacerea trebuințelor și relaxarea tensiunilor, stimulările plăcute, ocaziile de a descoperi sensul diverselor situații
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
în „bucătăria” fictivă, un bătrân prieten al soțului meu, F., fost armator, refugiat din Basarabia, unde-și pierduse averea și rămăsese complet „pe drumuri”; iar în fictiva „cameră de serviciu” (fostul dormitor al bunicii tocmai decedate) a venit N., o nepoată a soțului meu, studentă, care mai înainte locuise într-o „debara” insalubră, fără ferestre. „Împărțirea” rămasă definitivă apoi aproape 20 de ani a fost aceasta, adică două camere, destul de mici, cu «colocatari»; celelalte trei erau: dormitorul mamei (tatăl meu a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mentalitatea lui schimbată, era „nimic” față de cea a colocatarilor care s-au mai perindat în fostul nostru „cămin”. Căci, într-o bună zi, revenind de la serviciu, B. și eu, am găsit un du-te-vino în hol: oameni străini care mutau bagajele nepoatei, N., iar alții cărau un pat, un dulap și altele în odăița fostă a ei. Fără să ne spună nimic (deteriorarea comportamentelor!), fiica surorii lui B. „făcuse schimb de locuință”: cumpărându-și un apartament, ca să-l elibereze ne-a adus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ei. Fără să ne spună nimic (deteriorarea comportamentelor!), fiica surorii lui B. „făcuse schimb de locuință”: cumpărându-și un apartament, ca să-l elibereze ne-a adus o pereche de tineri ingineri absolut necunoscuți nouă, dar oarecum „luați pe garanție” de nepoată. Obținuseră «repartiția», prin N., și, la început relativ politicoși, s-au prezentat, ne-am dat mâna, noi ne-am resemnat. Acum, nu am mai putut lua masa - ca în zecile de ani, de când mă născusem, în acea casă - în «sufragerie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deci șí dezavantajele „celorlalți”: numai că ei erau intrușii, iar noi eram cei invadați în conformitate numai cu legile strâmbe, cum este firesc să le numesc). și iarăși, într-o bună zi, pe la mijlocul anilor ’50, «au făcut schimb» șí urmașii nepoatei, venind o pereche de tineri «ingineri pe puncte» („hazul-de-necaz românesc” - cum am denumit această „calitate” - caracterizase astfel în special pe inginerii sau medicii cu studii reduse, făcute mai ales «pe baza dosarului» în acea epocă în care, existând încă alimente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunismului, acceptând cu voie sau de nevoie noua direcționare a literaturii, P. va îmbrăca în haina prozei toate sloganele propagandistice ale regimului, ajungând unul din stâlpii realismului socialist în etapa lui stalinistă. Povestirile și nuvelele din Două inimi tinere (1951), Nepoata lui Moș Ursachi (1953), Vino și vezi (1954), Moara de la Cotul Dracului (volum publicat postum, în 1961, cuprinzând doar două povestiri noi, restul fiind texte vechi, refăcute) exaltă teze ale momentului: soluționarea în comunism a conviețuirii pașnice între etniile conlocuitoare
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]