4,475 matches
-
sau nietzschean. Există o mare diferență Între ceea ce nu se cunoaște pentru că nu mai este și ceea ce nu se cunoaște pentru că nu se poate recunoaște, nu se manifestă. Irecognoscibilitatea miracolului echivalează cu a spune că el ia aparențele cele mai nesemnificative. Experiența morții este În schimb, „un miracol” recognoscibil, singurul de acest fel: „am putea cunoaște moartea Încă din viață, nu moartea așa cum o știm toți (osificările spirituale, oprirea pe loc), ci moartea În Înțelesul ei de prim, de Începere, de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
mit: astfel, iubirea lui pentru Ileana reiterează mitul permanentei căutări din Tristan și Isolda; alături de domnișoara Zissu devine Ulysse pierdut În insula unei Circe-Calypso. Și dacă Ileana Îi va revela adevăratul său destin, d-ra Zissu reprezintă ispita, o ademenire În nesemnificativ, o nouă Încercare, o probă necesară. Încercările repetate ale lui Circe de a-l transforma pe Ulysse rămân fără rezultat și Ștefan reușește să rămână „netransformat”, păstrându-și credința În „mister”, În „nemurirea sufletului” și crede, În ciuda ridiculizărilor femeii, că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
lin, uneori fără ca indivizii să sesizeze faptul trecerii, ca În somn (ca În Șarpele sau În ,,La țigănci”). Indiferent de modalitățile de manifestare pe care le imaginează scriitorul, moartea este Întotdeauna re(intrare) În adevăr, salvarea ființei de inautentic, de nesemnificativ. Somnul, atât de frecvent Întâlnit ca ,,mască” a trecerii, este, În viziunea lui L. Blaga ,,Întoarcerea la unitatea primordială, la starea paradisiacă a creației fără conștiință. Somnul este o stare aproape pre natală, embrionară În care viața nu era despărțită
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Sunt exigenți cu ei înșiși și se judecă cu severitate. Când spun ceva au tendința să se subevalueze/subaprecieze, vorbind mai mult despre eșecurile decât despre succesele lor. Fiecare avem nemulțumirile noastre, însă complexații au tendința de a se considera nesemnificativi, neinteresanți. Aceste persoane ar dori să treacă neobservate sau cred că trec neobservate. Ele sunt umile, amabile și adesea retrase. Nu au încredere în forțele lor și tind să-și ignore propriile calități. Au totuși trăsături de vitalitate și de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neliniștiți și mai ușor de manipulat/de păcălit. Totodată, în etapa pregătirii negocierii este important să stabilim obiectivele (ceea ce vrem să obținem de la celălalt). Se recomandă evitarea negocierilor și a luptei pentru a obține concesii majore pentru un obiectiv parțial, nesemnificativ sau minor. În schimb, uneori, este necesar să acceptăm pierderea unui obiectiv minor, dacă aceasta va deschide calea atingerii altuia, mai important și cu bătaie mai lungă (Stoica-Constantin, 2004, p. 210). Desfășurarea negocierii. Intrăm în negociere orientați spre reușita (și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de mânie, de tulburare, de dezamăgire; • să permitem altora să persiste într-un comportament lipsit de respect; • să ne prefacem că totul este în regulă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat; • să dăm de înțeles că greșelile trecute sunt nesemnificative și că acum totul este în regulă; • să negăm existența durerii, a decepției pe care au provocat-o faptele rele. A fi iertător înseamnă: • să renunțăm la pretenția unei compensații, mai ales atunci când s-au întreprins eforturi pentru a repara
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceea ce nu suntem sau ceea ce nu avem. Imaginația alimentată de invidie este deosebit de puternică", notează R. Holmes și J. Holmes (2001, p. 123). Puse în umbră de strălucirea celuilalt, toate aspectele pozitive ale vieții și personalității noastre pălesc și devin nesemnificative. Specialiștii au constatat, de asemenea, faptul că emoția invidiei apare într-o stare de insecuritate, de nesiguranță, de neîncredere și din prea puțin rescpect de sine. Când suntem invidioși, remarcă R. Holmes și J. Holmes (2001), încetăm să mai credem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
R. Brinkman și R. Kirschner (1994) formulează și recomandări cu caracter general, precum: a. să practicăm ascultarea activă. Ea este eficientă în orice relație conflictuală, cu orice tip de personalitate; b. să găsim puncte comune. Asemănările dintre persoane, oricât de nesemnificative ar părea, duc la o mai mare apreciere și acceptare; c. să creăm o atmosferă de relaxare, de încredere, de sinceritate; d. să căutăm (să încercăm să identificăm) posibilele intenții pozitive din spatele comportamentelor și a atitudinilor celorlalți, să vedem latura
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Unele cuvinte au o semnificație specială pentru o persoană cu anxietate, precum boală sau eșec, în timp ce altele nu au nici o semnificație. În general, oamenii sunt mai înceți în a numi culoarea cuvintelor cu o semnificație pentru ei decât a cuvintelor nesemnificative, pentru că ei acordă o atenție mai sporită semnificației cuvintelor decât culorii acestora. Un studiu care a pornit de la proba Stroop, a prezentat pacienților cu GAD și unui grup de control cuvinte amenințătoare și neamenințătoare, afișate pe un ecran timp de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în interiorul sistemului. Mai mult, materialismul lui Waltz asigură că explicația pe care o dă socializării este "subțire" și reduce normele și regulile la un comportament în tipare al unităților. Astfel, conținutul normativ al descrierii socializării la Waltz este atât de nesemnificativ, încât poate fi ignorat (Wendt, 1999, pp. 98-102). Pentru a oferi o explicație completă a socializării statului, sistemul internațional trebuie să fie înțeles în termeni holiști (structura afectează și proprietățile, nu doar comportamentul) și idealiști (structura definită în termeni culturali
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
promovează reproducerea homeostatică. Prin contrast, efectele asupra sistemului în modelul liberal sunt non-liniare pentru că există "o disproporție între magnitudinea cauzei și efecte, care va depinde de sistemul în ansamblu" (Jervis, 1997, p. 146). După punctul critic, ceea ce inițial reprezenta schimbări nesemnificative și de mici dimensiuni în cadrul sistemului produce brusc o schimbare enormă la nivelul tuturor caracteristicilor acestuia. Se declanșează o "cascadă" sau un "salt catastrofic", pe măsură ce vechiul echilibru al sistemului devine instabil și este înlocuit de unul nou (Rosenau, 1984, p.
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
implică un serviciu oferit și un serviciu primit. De ce nu ar fi la fel în ceea ce privește ideea de schimb, care nu este decât un troc în dublă partidă? Și aici sunt două remarci de făcut; mai întâi, este o circumstanță destul de nesemnificativă dacă există mult sau puțin numerar în lume. Dacă există mult numerar, însemnă că trebuie mult numerar; dacă există puțin numerar, înseamnă că este nevoie de puțin numerar pentru fiecare tranzacție, asta este tot. A doua observație este următoarea: cum
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
depășirii nu creează un destin. Sânt semnificativi din punct de vedere uman, deci din punctul de vedere al ființelor conștiente finite confruntate cu propria lor finitudine, numai agenții destinului și ai maladiilor de destin. Sânt egale în fața morții, și deci nesemnificative din punctul de vedere al libertății, ființele finite care nu cunosc rezonanța permanentă a limitei absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întîmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
destin fericit". Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul "destinului fericit", distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistînd astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate se șterge, pentru că țelul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el surâde vorbind și aprinde hârtie după hârtie strecurînd-o sub stivă și agitînd-o necontenit pentru "a enerva" focul. E un joc straniu, în care simți că încearcă - ca în tot ce face - mântuirea unui gest de proza profanului și a nesemnificativului, pentru că "vedeți? Simt că soba e aici pentru mâna mea, și mâna mea e pe potriva gurii sobei." Lăsăm focul să ardă și urcăm în camera mea să bem ceai. Andrei face o mică introducere, se bâlbâie puțin și, în cele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
până la Sibiu. Așteptăm cursa. E una din diminețile acelea lipsite de echivoc ale Păltinișului, în care mersul ascendent al soarelui intră în conjuncție cu zvonul unor mari fapte. Și poate că tocmai estomparea acestor ritmuri paralele, istovirea minții în evenimentele nesemnificative ale zilei - și nu în curba soarelui pe un cer care te însoțește la orice ridicare a ochilor - este cheia mizeriei bucureștene. Sub soarele acesta teribil de franc, Noica începe să-mi vorbească despre preludiul morții, despre bătrânețea ca neputință
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fie sub forma unui episod critic centrat pe opera lui Noica. Paleologu a ales această ultimă cale. Acum, după ce am citit paginile lui, pot crede, riscând să fiu urât în cugetul meu, dar deopotrivă să cad pe adevărul - în fond nesemnificativ - al mobilului acestor pagini, că ele nu s-au născut din puritatea nevoii de a "mărturisi" - în sensul înalt al mărturisirii augustiniene, care ridică la conștiință și proiectează în eternitate timpul unei trăiri spirituale de excepție -, ci din nevoia de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîmplă este istorie; nu tot ce există este investit cu ființă; și nu tot ce se formulează privește logica. Îl întreb pe amicul tău: cum vine să-mi vorbească de Adorno și de angajare - angajare care poate cădea în ridicolul nesemnificativului și contingentului (să te bați cu un Imperiu Otoman sfîrșit!) -, deci cum vine să-mi vorbească de un Adorno care te vâră în contingent, opunîndu-i-l lui Heidegger, care de unul singur a mutat istoria din loc, salvând cuvântul de condiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
într-un târziu, poate la al treilea drum făcut spre Păltiniș, ce arc ciudat de timp deschidea în mintea mea imaginea aceasta. Când eram mic și răsfoiam în neștire cărțile mai arătoase aflate în casă, pierzîndu-mă în câte un amănunt nesemnificativ - număram de pildă fulgii de păpădie de pe coperta Larousse-ului, stârniți de suflarea suavă a unui profil feminin -, mă întorceam mereu la coperta somptuoasă, cu reflexe gri-albăstrui, a unei cărți pe care scria cu litere ondulate de aur "Andrei Șaguna, Mitropolitul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fi stat cu el zi de zi și, așa credeam cel puțin, când aș fi putut recupera timpul nostru pierdut. Acum aș fi avut, în sfârșit, ocazia să-i arăt cine sânt și să-i fac dovada că, în ciuda restriștilor nesemnificative ale unui destin care ne ținuse departe unul de altul, eu eram un tată minunat și cu drepturi depline, care, iată, se întrupa în cele din urmă descinzând direct din cerul transcendental al unei paternități neștirbite, dintr-o relație care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și chiar numai în înțelesul lor poate fi vorba de literatură populară. Țăranii și breslașii au feliul lor propriu, adesea prea original și frumos, de-a vedea lumea, iar învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e de domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate a poporului. Va să zică o scriere este populară sau prin materie și prin modul espunerii (literatura poetică în sens larg), sau cel puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
exactă, cuprinzând numărul și numele celor jertfiți, cu sau fără vină, pentru a se înlătura suspiciunile, bănuielile și învinuirile ? Lucrul ar fi fost posibil și absolut necesar, dacă ținem seama că nu a fost vorba de o simplă răzmeriță locală, nesemnificativă în perspectivă istorică, ci de o mișcare socială de mari proporții, care a zguduit și afectat prin urmări aproape toate localitățile din România. Răspunsul nu e greu de găsit. De altfel, el fusese întrezărit cu un an mai devreme, jubiliarul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decât un număr mai mare de centre în care sunt chestionați puțini indivizi. În plus, lucrări recente (Wilcox, 2003) arată că, în problemele victimizării, diferența este foarte mare când se lucrează la nivel individual sau la nivel de agregate, efecte nesemnificative într-un caz putându-se dovedi extrem de explicative în celălalt. Pe scurt, este absolut necesar să măsurăm efectele grupării, efectele legate de componența claselor și a școlilor, dacă vrem să explicăm și să înțelegem victimizarea, și nu doar să-i
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Degradarea climatului școlar în școlile secundare franceze defavorizate între anii 1995 și 2000 1995-1996 1999-2000 p Climat general (prost/mai degrabă prost) 43,4% 52,6% p < 0,01 Relații între elevi (proaste/mai degrabă proaste) 19,7% 20,6% Nesemnificativ Relații elevi-profesori (proaste/mai degrabă proaste) 21,6% 30,3% p < 0,01 Violență (foarte multă/multă) 21,4% 40,5% p < 0,01 Agresivitate elevi-profesori (foarte multă/multă) 24,1% 34,6% p < 0,01 Nivelul învățământului (prost/mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
empirice; teoria este însăși condiția cunoașterii: avem nevoie de categorii și scheme perceptive pentru a da sens lumii. Datele nu vorbesc prin ele însele. În fluxul neîntrerupt de date și evenimente, teoriile furnizează scheme selective pentru a distinge semnificativul de nesemnificativ. Această funcție ar putea fi numită funcția constitutivă a teoriilor (Smith 1995: 26-28). Din această perspectivă, interesul cognitiv este mai mult hermeneutic: înțelegînd teoriile în chiar logica lor internă, putem vedea modul în care ele dau formă percepțiilor empirice, prin
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]