2,347 matches
-
nicio revendicare formulată în cererea anterioară, prioritatea poate fi totuși recunoscută dacă din ansamblul cererii anterioare rezultă evident aceste caracteristici. ... (12) Solicitantul cererii se poate prevala de dreptul de prioritate născut dintr-un prim depozit al unei cereri de brevet neunitare, indiferent dacă cererea a fost sau nu divizată în țara de origine. ... (13) Solicitantul unei cereri de brevet rezultate în urma divizării unei cereri beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în cererea care a fost divizată. ... (14) Revendicarea mai multor priorități
HOTĂRÂRE nr. 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199790_a_201119]
-
alin. (7) din lege, cuprinde cel puțin indicațiile prevăzute la alin. (13) lit. a)-k). ... (15) Dacă în urma examinării preliminare a cererii, conform prevederilor art. 33 alin. (3) lit. l), OSIM constată că cererea de brevet de invenție este evident neunitară, notifică aceasta solicitantului, precum și faptul că acesta are posibilitatea de a diviza cererea, cel mai târziu cu două luni înainte de data publicării acesteia. ... (16) În cazul în care solicitantul, ca urmare a notificării sau din proprie inițiativă, a divizat cererea
HOTĂRÂRE nr. 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199790_a_201119]
-
este cazul, desenele inițiale și revendicările invenției sau grupului de invenții care au rămas în urma divizării în această cerere. ... (17) Dacă solicitantul nu divizează cererea de brevet de invenție în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM o publică în forma neunitară. (18) Cererea rezultată în urma divizării unei cereri de brevet de invenție inițiale se publică în termen de 3 luni de la data depunerii la OSIM, dar nu mai devreme de 18 luni de la data de depozit a cererii de bază sau
HOTĂRÂRE nr. 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199790_a_201119]
-
realizării procedeului, existând și o relație tehnică definită conform prevederilor alin. (2) între dispozitivul sau mijlocul revendicat și procedeul revendicat. ... (8) Dacă o cerere de brevet de invenție nu îndeplinește prevederile art. 19 alin. (1) din lege, ea este considerată neunitară și pentru protecția tuturor invențiilor revendicate este necesară divizarea cererii. ... (9) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, în cazul în care se constată că cererea de brevet de invenție este neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după
HOTĂRÂRE nr. 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199790_a_201119]
-
1) din lege, ea este considerată neunitară și pentru protecția tuturor invențiilor revendicate este necesară divizarea cererii. ... (9) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, în cazul în care se constată că cererea de brevet de invenție este neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, invitându-l să depună o opțiune scrisă privind divizarea cererii. ... (10) Solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat are posibilitatea să divizeze cererea, depunând la OSIM câte o cerere de brevet de
HOTĂRÂRE nr. 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199790_a_201119]
-
nicio revendicare formulată în cererea anterioară, prioritatea poate fi totuși recunoscută dacă din ansamblul cererii anterioare rezultă evident aceste caracteristici. ... (12) Solicitantul cererii se poate prevala de dreptul de prioritate născut dintr-un prim depozit al unei cereri de brevet neunitare, indiferent dacă cererea a fost sau nu divizată în țara de origine. ... (13) Solicitantul unei cereri de brevet rezultate în urma divizării unei cereri beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în cererea care a fost divizată. ... (14) Revendicarea mai multor priorități
REGULAMENT din 21 mai 2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199791_a_201120]
-
alin. (7) din lege, cuprinde cel puțin indicațiile prevăzute la alin. (13) lit. a)-k). ... (15) Dacă în urma examinării preliminare a cererii, conform prevederilor art. 33 alin. (3) lit. l), OSIM constată că cererea de brevet de invenție este evident neunitară, notifică aceasta solicitantului, precum și faptul că acesta are posibilitatea de a diviza cererea, cel mai târziu cu două luni înainte de data publicării acesteia. ... (16) În cazul în care solicitantul, ca urmare a notificării sau din proprie inițiativă, a divizat cererea
REGULAMENT din 21 mai 2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199791_a_201120]
-
este cazul, desenele inițiale și revendicările invenției sau grupului de invenții care au rămas în urma divizării în această cerere. ... (17) Dacă solicitantul nu divizează cererea de brevet de invenție în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM o publică în forma neunitară. (18) Cererea rezultată în urma divizării unei cereri de brevet de invenție inițiale se publică în termen de 3 luni de la data depunerii la OSIM, dar nu mai devreme de 18 luni de la data de depozit a cererii de bază sau
REGULAMENT din 21 mai 2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199791_a_201120]
-
realizării procedeului, existând și o relație tehnică definită conform prevederilor alin. (2) între dispozitivul sau mijlocul revendicat și procedeul revendicat. ... (8) Dacă o cerere de brevet de invenție nu îndeplinește prevederile art. 19 alin. (1) din lege, ea este considerată neunitară și pentru protecția tuturor invențiilor revendicate este necesară divizarea cererii. ... (9) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, în cazul în care se constată că cererea de brevet de invenție este neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după
REGULAMENT din 21 mai 2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199791_a_201120]
-
1) din lege, ea este considerată neunitară și pentru protecția tuturor invențiilor revendicate este necesară divizarea cererii. ... (9) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, în cazul în care se constată că cererea de brevet de invenție este neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, invitându-l să depună o opțiune scrisă privind divizarea cererii. ... (10) Solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat are posibilitatea să divizeze cererea, depunând la OSIM câte o cerere de brevet de
REGULAMENT din 21 mai 2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199791_a_201120]
-
de asigurare a transparenței administrației în fața societății civile. Această multitudine de reglementări prevede o serie de proceduri speciale și derogări de la dreptul în comun în materie, conținând deseori și contradicții între prevederi, fapt ce duce la o aplicare greoaie și neunitară a lor de către beneficiari - atât autorități publice și instanțe judecătorești, cât și cetățeni. Din practica existentă, din cercetările realizate de diferite centre universitare din România, precum și din doctrina dedicată materiei dreptului administrativ în ultimii ani rezultă cu pregnanță următoarele probleme
HOTĂRÂRE nr. 1.360 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204101_a_205430]
-
soluționare pe cale amiabilă a litigiilor; ... d) elaborează și prezintă conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, ori de câte ori apreciază că este necesar, propuneri privind necesitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești nefavorabile Administrației Naționale a Penitenciarelor; ... e) ori de câte ori constată interpretări sau aplicări neunitare ale legii de către instanțele judecătorești, sesizează ministrul Justiției și Libertăților Cetățenești pentru a solicita procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție promovarea recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 414^2 din Codul de procedură penală
REGULAMENT din 22 iulie 2008(*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201988_a_203317]
-
dispozițiile criticate sunt neconstituționale prin aceea că nu reglementează soarta pe care o au acțiunile în revendicare, formulate de către foștii proprietari ai imobilelor naționalizate și promovate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 . Soluțiile variate și practica judiciară neunitară în această materie demonstrează încălcarea principiului înfăptuirii justiției în mod unic, imparțial și egal pentru toți. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate creează premisele valorificării dreptului
DECIZIE nr. 580 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 şi 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199662_a_200991]
-
legiuitorului de a reglementa soarta pe care o au acțiunile în revendicare, formulate de către foștii proprietari ai imobilelor naționalizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 , omisiune care este de natură a genera soluții variate și practică judiciară neunitară în această materie. Însă complinirea lacunelor textelor de lege prin efectuarea controlului de constituționalitate excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica
DECIZIE nr. 580 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 şi 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199662_a_200991]
-
atac; ... f) îndruma și verifică activitatea administrativ-judiciara a personalului secției; ... g) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc și alte atribuții decât cele de judecată; ... h) urmărește soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil; ... i) ține evidență cazurilor de aplicare neunitara a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat; ... j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenței curții de apel; ... k) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor. ... (2) Președintele secției îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216646_a_217975]
-
107 din 13 februarie 2007. Articolul 26^2 (1) Vicepreședintele curții de apel răspunde de organizarea întâlnirilor trimestriale ale judecătorilor din cadrul curții și al instanțelor din circumscripția acesteia, în care vor fi dezbătute problemele de drept care au generat o practică neunitara. Întâlnirile pot fi organizate și pe domenii de specializare. Dispozițiile alin. (2) ale art. 26^1 se aplică în mod corespunzător. ... (2) La întâlnirile prevăzute la alin. (1) poate fi invitat și procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216646_a_217975]
-
din 13 februarie 2007. Articolul 26^3 În cazul în care întâlnirile trimestriale se organizează pe domenii de specializare, sunt invitați și judecători din cadrul secției de specialitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în scopul discutării problemelor de practică neunitara la nivel național. ---------- Art. 26^3 a fost introdus de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 46 din 1 februarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 13 februarie 2007. Articolul 26^4 Președinții secțiilor sau, după
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216646_a_217975]
-
privind analiza practicii instanțelor de control judiciar Articolul 29 Judecătorii cu atribuții privind analiza practicii instanțelor de control judiciar sunt desemnați de președinții instanțelor și întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluționarea cauzelor, evidențiind practică neunitara atât a propriei instanțe, cât și a instanței ierarhic superioare, daca este cazul. § 4. Judecătorii cu atribuții în soluționarea cererilor privind cetățenia română Articolul 30 Judecătorii desemnați în Comisia pentru constatarea condițiilor de acordare a cetățeniei române au următoarele atribuții
REGULAMENT din 22 septembrie 2005 (*actualizat*) de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216646_a_217975]
-
a excepției se referă la modul de interpretare și de aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Se arată în acest sens că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată în privința constatării abrogării implicite a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, se susține
DECIZIE nr. 1.186 din 17 septembrie 2009 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216160_a_217489]
-
calcul al acestor drepturi bănești, acestea urmând a fi prevăzute într-un alt act normativ privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici, act normativ ce, până la data invocării excepției, nu a fost adoptat. Urmare a unei practici judecătorești neunitare în această materie și a situației legislative arătate, la data de 13 mai 2009 Procurorul General al României a promovat un recurs în interesul legii. Deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a pronunțat încă în această privință
DECIZIE nr. 1.348 din 22 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217430_a_218759]
-
instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse ��n discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. De asemenea, relevante sunt și considerentele Deciziei nr. 342
DECIZIE nr. 509 din 27 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 şi art. 81 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, ale art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222662_a_223991]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar nu instanței de contencios constituțional. Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența stabilirii unei interpretări unice. Față de susținerile autorilor excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate
DECIZIE nr. 1.702 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi art. 283 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219249_a_220578]
-
motivare a acesteia se referea la modul de interpretare și aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Se arată, în acest sens, că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată în privința constatării abrogării implicite a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, se susținea
DECIZIE nr. 90 din 28 ianuarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221587_a_222916]
-
de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora". Jurisprudența neunitară evidențiază o anumită neconcordanță existentă între textul normei și conținutul acesteia, neconcordanță care, în procesul de interpretare, conduce la pronunțarea de soluții diferite. În măsura în care nu se pune problema neconstituționalității normei, prin lipsa de previzibilitate, devin incidente prevederile art. 126 alin
DECIZIE nr. 221 din 9 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) lit. g) teza finală din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, art. 2 teza întâi şi art. 3 alin. (1) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă şi ale art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221925_a_223254]
-
motivare a acesteia se referea la modul de interpretare și aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Se arăta, în acest sens, că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată, în privința constatării abrogării implicite a prevederilor art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, se susținea
DECIZIE nr. 180 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 286, art. 287, art. 288 şi art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ale art. 74, art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă şi ale art. 164 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221931_a_223260]