3,942 matches
-
pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mare orator și grație autoritarei voci a lui I. C. Brătianu convenția fu primită cu mare majoritate. Kogălniceanu, spera se arată în lucrarea lui Gheorghe Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în evenimentele care se desfășurau în sudul Dunării. El pretindea să fie apreciată această situație la Constantinopol și în consecință să fie satisfăcute doleanțele prezentate de români. 14 S.C. Schelleti în, Adevărul istoric asupra Plevenei (1877-1878), ni-l prezintă pe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
provincii ale Turciei, amintește de ororile din Bulgaria”. Și diplomația română încerca să vorbească așa în 1876. „Strigătele de indignare și de protestație se aud din toate părțile și lumea creștină orientală ne acuză cu glas tare că sancționăm prin neutralitatea noastră și prin tăcerea noastră aceste crime hidoase care se comit la porțile noastre”. Astfel rechema Kogălniceanu, Europa la datoria ei față de creștinătatea care suferea la granițele țării noastre. Este cel mai mândru act al României vasale. Actul face cea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
străinătate despre luarea ministerului de externe de dânsul: „împrejurări grave au făcut că am cedat stăruințelor prințului nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Cea din urmă era susținută de unii liberali moderași și marii proprietari funciari. Vasile Borescu sau Gheorghe Costaforu au apreciat, astfel că războiul din 18701871, dintre Franța și Prusia, putea crea condițiile pentru a se putea conferi României statutul de neutralitate și independență, sub garanția Marilor Puteri. Lascăr Catargiu considera că doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria și Rusia putea aduce independența țării noastre. La 27 aprilie/ 3 mai 1873 Carol I a pus în discuția guvernului, în mod deschis problema
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de decizie de la București . Astfel, România a adoptat tactica expectativei, a neutralității și s a străduit să evite transformarea teritoriului său în teatru de război. Exista primejdia ca Rusia să profite de situație pentru a anula clauzele Tratatului de la Paris din 1856, ce retrocedau țării noastre cele trei județe din sudul Basarabiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
retrocedau țării noastre cele trei județe din sudul Basarabiei. La 4/16 ianuarie 1876 a fost emisă de către primul ministru Lascăr Catargiu o notă diplomatică adresată reprezentanților diplomatici ai României în străinătate, în care se sublinia că România adoptă tactica neutralității și este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială. Activitatea diplomatică s-a intensificat începând cu primăvara anului 1876, o dată cu formarea unui nou cabinet dintre reprezentanții coaliției de la Mazar-Pașa și în care portofoliul externelor era deținut de Mihail Kogălniceanu. Acesta a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
în Balcani. S-a mai decis autonomia Bulgariei și preluarea de către Serbia și Muntenegru a unor teritorii deținut de Poartă. Aceasta a constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
București. Calea armelor rămânea, deci, singura modalitate eficientă pentru obținerea independenței de stat a țării noastre. Evenimentele s-au precipitat prin semnarea Convenției secrete de la Budapesta, din 3/15 ianuarie 1877, între Rusia și Austro-Ungaria prin care, asigurându-se de neutralitatea celei din urmă, Rusia căpăta mână liberă pentru războiul cu Poarta. Problema independenței a suscitat interesul istoricului Nicolae Iorga. Printre numeroasele sale lucrări se numără și lucrarea, Războiul pentru independența României, din 1927. Relatând evenimentele pe larg, Nicolae Iorga îl
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus insula Șerpilor. La 1 iulie cei doi miniștri fură ascultați în tăcere. O jenă generală întâmpina pe reprezentanții unui stat condamnat. Ei știau de altfel ce-i așteaptă. Luând cuvântul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prezintă pe Mihail Kogălniceanu preocupat de înzestrarea cu armament a armatei. R.V. Bossy, în lucrarea, Politica externă a României între 1873-1880, îl vede pe Mihail Kogălniceanu în prima parte a activității sale ca ministru al Afacerilor Străine, un apărător al neutralității României. În lucrare este prezentată nota ministrului de externe din 27 iulie prin care îl însărcinează pe C. I. Mitilineu, atașat la agenția din Roma, să dezmintă zvonurile despre tranzitul de arme și voluntari pentru Serbia. Ca urmare a înțelegerii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu, în lucrarea Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu este totdeauna acolo unde sunt greutățile mai mari. În consiliul de la 3 aprilie 1877 este în contra neutralității propusă de unii pentru țara noastră în războiul ce izbucnea. A doua zi intră în guvern ca ministru de externe. Între primele sale acte modifică proiectul de convenție dintre noi și Rusia, înscriind clauza pentru garantarea integrității noastre teritoriale. De
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
viitorului printr-un acord comun și sincer. O realizare a istoriografiei de larg interes istoric este reprezentată de cele patru volume a Istoriei României, apărute în 1964 la editura Academiei. În volumul IV, Mihail Kogălniceanu,este prezentat ca adept al neutralității României, dar pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu. Când în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
întregului popor român. Într-o formă clară și concisă, este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
arătat potrivnice revendicărilor, Rusia le considera neoportune, iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine. La 20 iulie-1 august, Mihail Kogălniceanu a trimis o notă mai amenințătoare dar nici aceasta nu și-a atins scopul. Cu toată susținerea ideii neutralității, într un moment în care criza orientală se afla în plină desfășurare era evident că noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu a încercat să obțină de la Imperiul Otoman, în schimbul neutralității, concesii care trebuiau să ducă în ansamblu, la recunoașterea neatârnării României. O lună mai târziu când a constatat că Poarta, cât și celelalte puteri nu erau dispuse să satisfacă dorințele exprimate în memoriul său din 15 iunie, Mihail Kogălniceanu a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prin teritoriul României”. La 12 aprilie Rusia a declarat război Turciei și armata rusă și-a început marșul spre Dunăre prin teritoriul României. În zilele următoare Corpurile legiuitoare de la București au ratificat convenția româno-rusă, Mihail Kogălniceanu respingând cu acest prilej, neutralitatea. Ministrul de externe al României s-a străduit în această perioadă să explice prin intermediul agenților diplomatici ai țării, poziția României. Într-o circulară din 21 aprilie 1877 el arată că țara sa fusese abandonată de Europa. După proclamarea independenței României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
instituționale și culturale a României și a poporului român în întregime. Mihail Kogălniceanu este prezentat în centrul tuturor evenimentelor mari care au contribuit la formarea României moderne din sec. XIX. Mihail Kogălniceanu întrevedea că România va părăsi curând starea de neutralitate în urma respingerii repetate de către Poartă a revendicărilor sale legitime, scria Nicolae Adăniloaie în lucrarea Cucerirea independenței de stat a României (1877-1878). 54 Mihail Kogălniceanu cerea puterilor să ia atitudine pentru a împiedica răul, ce lua proporții, el considera că este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
început a fost Kogălniceanu”. Spirit pasionat și comprehensiv, activând într o epocă decisivă pentru destinul istoriei și al culturii noastre Kogălniceanu participă la toate dezbaterile importante din epocă. Lucrarea, România în războiul de independență, reliefează activitatea lui Mihail Kogălniceanu în timpul neutralității României față de evenimentele din Balcani din 1876. Nici evoluția situației pe câmpurile de luptă, nici reformele otomane, și nici măsurile militare luate de Poartă la Dunăre nu erau de natură să ofere temeiuri, pentru ca România să păstreze o poziție neutră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
într-un stat puternic și complet independent. În notă se formula și ipoteza că neatârnarea va fi dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]