2,074 matches
-
și specifice; b) după domeniul social afectat: academice/școlare, socioprofesionale; c) după natură: discronologii, disimetrii cerebro funcționale, disadaptative (mai ales pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
determină apariția tulburărilor de limbaj și de pronunție; dezvoltarea limbajului rămâne în urma altor arii de dezvoltare, în special a celei cognitive, iar de cele mai multe ori limbajul expresiv e mai dezvoltat decât cel impresiv; copiii cu această afecțiune preferă utilizarea limbajului nonverbal, în defavoarea celui verbal, atunci când rezolvă o sarcină - cu alte cuvinte, vorbirea nu reflectă nivelul real de înțelegere al copilului trisomic, iar nivelul lor intelectual și aptitudinal poate fi minimalizat/subestimat datorită dificultăților întâmpinate în organizarea și oferirea de răspunsuri verbale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
localității; * structura demografică a populației, dinamica și tendințele ei; * potențialul socio cultural și informațional; * alte sisteme informaționale, organisme etc.; * potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; * socio dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio-profesionale etc.; * modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă) și niveluri de comunicare (informațional, relațional). Toate aceste elemente sunt obligatorii pentru planificarea pe termen scurt și lung a politicii Relațiilor cu publicul. Realizarea misiunilor bibliotecii este reprezentată și de cunoașterea caracteristicilor, a
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
ale unor artiști plastici și muzicieni Activități de învățare -audieri, vizionari, lecturare a unor opere literare/plastice/muzicale; -exerciții și jocuri de confirmare a înțelegerii mesajului;-exerciții-joc de formulare de întrebări și răspunsuri; -joc de rol; exerciții de comunicare paraverbală, nonverbală pentru exprimarea trăirilor emoționale; -exerciții de dicție, jocuri de cuvinte; -exerciții de memorizare, recitare; monologuri, pantomima; audierea unor texte literare/cântece; vizionarea unor spectacole; -vizitarea unor expoziții; -analiza unor opere de artă (literare, muzicale, plastice);-dialoguri pe baza audiției textelor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de bază al oricarei culturi, ca abstractizare a înțelesurilor, presupune existența “cuvântului” ca “simbol al simbolurilor”, a vocabularul construit pe baza unui cod grafic specific (alfabetul) și a regulilor gramaticale. Ea poate îmbrăca atât forma verbală cât și pe cea nonverbală. Limba este un fenomen social, extraindividual, un instrument folosit de membrii unei culturi pentru a comunica unii cu alții. Comunicarea se realizează însă pe baza limbajului care, așa cum spunea Rubinstein “este limba în acțiune”. Limbajul semnelor (mimico-gestual) ca formă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
este cum se dezvoltă competențele de comunicare și cum devine conversația unul din mijloacele de dezvoltare a limbajului. La un nivel inferior al comunicării copilul își însușește convențiile sociale cu privire la regulile conversației. Copilul învață cum să urmarească cu privirea limbajul nonverbal al vorbitorului cum să-și exprime dezacordul, respingerea, tensiunea prin limbaj corporal, expresii afective standardizate; când și cum să-și formuleze întrebările când și la ce să răspundă cum să devină din interogat în interogator. La un alt nivel își
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
și limbajului în vederea întocmirii programului de intervenție terapeutică; *realizarea terapiilor specifice de recuperare și compensare individualizate în funcție de gradul pierderii de auz, tipul protezării (proteze auditive sau implant cohlear) și nivelul general de dezvoltare al copilului; * parcurgerea etapelor de testare auditivă, nonverbală și verbală, în cazul copiilor cu implant cohlear; * desfășurarea de activități comune părinți-copii și implicarea părinților în procesul de recuperare; * informarea părinților privind specificul copilului deficient de auz și dezvoltarea limbajului acestuia; *consilierea familiilor în vederea alegerii tipului de protezare si
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
concluzia că limbajul mimico-gestual poate avea un rol benefic în educația copiilor surzi. Există, de asemenea, studii (după Lane H., Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general. O altă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
înțeleși de către interlocutori. Așa cum am arătat mai sus, din ce în ce mai mulți specialiști din întreaga lume sunt adepții utilizării comunicării totale în abordarea instructiv-educativă a copiilor cu deficiențe de auz. Comunicarea verbală va fi, astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cerc spre dreapta; la următoarele comenzi schimbă alternativ direcția de alergare, echipe conform comunicare spre stânga și spre dreapta, de mai multe ori; la comanda de oprire echipele se prin mesaj opresc în ghemuit, fără să desprindă mâinile. sarcinilor stabilite; nonverbal Joc dinamic “Cine ține mingea mai mult în aer?” aruncarea și prinderea pe perechi față în față, deplasare pe aceeași direcție în poziție fundamentală, cu și capacitate de mingii cu douăjocuri de mimă a poziției fundamentale și de aruncare-prindere a
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
replici ale celor reprezentate în teatrul popular doar că, de data aceasta, impactul asupra publicului se va baza nu pe elemente de natură vizuală (de expresie plastică) ci pe abilitatea povestitorului de a sugera imagini prin elementele verbale, paraverbale si nonverbale utilizate în timpul narării. Practic, e o altă formulă de spectacol numită sofisticat de contemporaneitate „story telling” dar care amintește de una dintre cele mai vechi preocupări ale omului - de a transforma cuvântul într-un mod de captare, impresionare și manipulare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și a oferit câteva concepte care încercau să elucideze natura problematică a Comunicării interculturale în cartea sa, The Silent Language. Cărțile sale, The Silent Language și The Hidden Dimension, unde explorează temele comunicării nonverbale și ale proximității. Hall a identificat două dimensiuni ale culturii: culturi de context ridicat sau culturi de context scăzut, aceste concepte intersectându-se cu modul în care informația este transmisă, adică comunicată.Conceptele sale despre orientarea temporală policronică sau monocronă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interpretat în diverse moduri, depinzând de alegerea definiției de cultură și comunicare"22. Proster (1978) încearcă o definire a domeniului prin identificarea problemelor și conceptelor ce apar în studiul Comunicării interculturale. Proster studiază componentele comunicării: mesajul, participanții, codurile lingvistice și nonverbale, canalul de transmitere și componentele culturale (ca de ex.: dezvoltarea culturală, funcționalitatea, istoria și ecologia culturală). Saral (1979) subliniază importanța înțelegerii aspectelor interculturale în educație, înclinația occidentală a cercetării Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a fost accentuată de Smith (1982) și Rochlin (1988), care se îndoiau de importanța studierii Comunicării interculturale. Smith prevedea o îndepărtare a domeniului prin accentuarea diferențelor relațiilor interpersonale și comunicării nonverbale. El accentuează importanța problemelor internaționale, sărăcia, războiul, dezechilibrul informațiilor internaționale fiind mai importante. Rochlin este conștient de importanța problemelor internaționale pe care Smith le evocă, dar accentuează rolul relațiilor interpersonale în domeniul interculturalității. Rochlin admite lipsa unui consens teoretic și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și se îmbogățesc tematicile analizate în 1989 în Handbook. Se are în vedere comunicarea cross-cultural (compararea comunicării dintre culturi) și comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce aparțin unor culturi diferite), se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării și perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Gudykunst trece în revistă cincisprezece teorii ale Comunicării interculturale, pe care le împarte în cinci categorii: teorii care se axează pe: * rezultate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care se pot enumera: conceptualizarea, construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
construirea paradigmei și abordările metodologice. Legându-ne de conceptualizare, descoperim că termenul de comunicare interculturală a fost folosit prima dată de Edward Hall (1959) în lucrarea "Silent Language", unde abordează aspecte legate de importanța comportamentului nonverbal în comunicare, definind comunicarea nonverbală ca pe un schimb care nu implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
implică cuvinte.33 Constantin Cucoș la rândul lui, definește comunicarea interculturală ca un "schimb sau tranzacție valorică însoțit de înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
înțelegerea semnificațiilor adiacente, între persoane sau grupuri care fac pate din culturi diferite. Schimburile se pot realiza la nivel ideatic, verbal, nonverbal, comportamental, fizic, obiectual, organizațional."34 Comunicarea interculturală mai poate fi definită ca "abilitatea de a comunica verbal și nonverbal cu indivizi din alte culturi astfel încât toți indivizii participanți la comunicare să codifice și să decodifice mesajele comunicate și să evite pe cât posibil interpretările și evaluările eronate."35 Comunicarea dintre culturi este dificilă dacă avem în vedere elementele ei componente
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și necunoașterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăți, nereușite, chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care care le plac. Există, de regulă, o atitudine favorabilă față de ceea ce e considerat, în cultura proprie, plăcut, util, satisfăcător și o atitudine nefavorabilă față de ceea ce e considerat neplăcut, inutil, nesatisfăcător. Atitudinile se exprimă atât verbal, ca opinii, cât și nonverbal, prin mimică, gestică, mișcări și posturi ale corpului ș.a. Ele includ atât o latură afectivă (care are legătură cu sentimentele), cât și una cognitivă (când devin credințe sau convingeri). Atunci când sunt organizate într-o structură ierarhică formează sisteme de valori
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
află la punctul său maxim de conștientizare și mediatizare. Se are în vedere comunicarea cross-culturală (compararea comunicării dintre culturi) si comunicarea interculturală (comunicarea între oameni ce apartin unor culturi diferite); se acoperă diferite subiecte, cum ar fi comunicarea verbală și nonverbală între culturi, influențe culturale asupra exprimării si perceperii emoțiilor, comunicarea în relații interculturale, adaptarea la o cultură nefamiliară. Dezvoltarea studiului Comunicării interculturale a implicat descrierea și definirea exemplelor specifice mai mult decât dezvoltarea unei teorii generale. Acest lucru încearcă să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dezvoltării cognitive a copiilor și reduc nivelul de stres al acestor Hărțuirea sexuală Ce este hărțuirea sexuală? Hărțuirea sexuală este definită de lege ca fiind "situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Unde apare hărțuirea sexuală? Această situație se poate petrece la locul de muncă sau în alt loc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive; * gesturi cu mâna, degetele, brațele sau picioarele; * priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane, diverse expresii faciale; * invadarea spațiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]