1,996 matches
-
bilaterală (unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentări, sentimente este comunicarea artistică, formă specifică de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
O carte pentru buzunar - Tudor Arghezi, Cuvânt; Voi creșteți, dragii mei, sănătoși/Voinici, zglobii, cu voie bună - Tudor Arghezi, Dea vați ascuns). 3) MESAJUL este definit ca o secvență de semnale verbale (cărora li se pot adăuga semnificanți paraverbali și nonverbali în situația comunicării orale), formată din infor mațiile codificate lingvistic (conținuturi diverse - idei, reprezentări, intuiții, sentimente, trăiri de ordin emoțional etc.). Fiind un ansamblu de semne, mesajul presupune interac țiunea celor doi actanți ai comunicării pentru producerea sensului. Astfel, emițătorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comunicare de grup (cu adresabilitate extinsă); comunicare de masă (comunicatorii profesioniști se adresează unei mulțimi etero gene, dispersate geografic); b. după contextul spațiotemporal al mesajelor: comunicare directă (față în față); comunicare indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din proza cultă și stilului marilor povestitori, a căror scriitură si mulează circumstanțele comunicării orale. - Particularități: comunicare directă, preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu expresiv specific tuturor tipurilor de mesaje - verbale, multimodale sau nonverbale, științifice, artistice sau pragmatice etc. În comunicarea lingvistică, simbolizarea se produce atunci când semnul verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin alăturarea a două dimensiuni temporale: prezentul dramatic (timp/durată precizată în didascalii) și trecutul actualizat în discursul personajelor (timp/durată anterioară, „povestită“ de către personaje) - planul discursului dramatic, reliefând conflictele, confruntările de idei dintre personaje - planul convențiilor teatralității - limbajele scenice (nonverbale), specifice artei dramatice (joc scenic al actorilor, vestimentație, decor, recuzită, sunet, lumini etc.) În genul liric, imaginarul poetic se structurează, de cele mai multe ori, pe două planuri: - planuri temporale: al evocării/al prezentului liric, al prezentului/al proiecției în viitor; retrospectiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text nonliterar cu funcții pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creația dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare (dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile și monologurile rostite pe scenă) și limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează textul literar propriuzis (discursul dramatic), paratextul reprezentat de didascalii (cuprinzând lista de personaje și precizările
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ele: MARIA: Suntem oa meni... putem greși; GELU: [...] am văzut că totuși se poate trăi fără tine... timp de trei ani? 7. În textul dramatic citat, indicațiile scenice au rolul de a dirija jocul actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului [MARIA (înnebunită de durere/exasperată)]. 8. O trăsătură a genului dramatic este prezența didascaliilor, prin care se precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat: tulburat de această dăruire exaltată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
important lucru e să vorbim. Să vorbim despre orice. - eviden țiază convingerea scriitorului că sensul existenței lui este comunicarea cu semenii. 7. În textul dramatic citat, indicațiile scenice au rolul de a dirija jocul actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului [Samuel Beckett (Privind stânjenit în jur, șoptind); Godot (Mirat, agitat)]. 8. O trăsătură a genului dramatic este prezența didascaliilor, prin care se precizează elemente ale spectacolului teatral. Deși în număr redus, indicațiile scenice apar și în fragmentul citat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că principalul lucru este să nu faci nimănui rău etc. 7. Rolul indicațiilor scenice este de a preciza elemente ale spectacolului (costumația personajelor, de exemplu: Intră înzorzonat) și de a dirija jocul scenic al actorilor, prin precizarea elementelor paraverbale și nonverbale ale discursului (zâmbind obosit, îi vor bește ușor, fără ură)/detalierea limbajelor scenice și a comportamentului scenic al actorilor. 8. Genul dramatic are multiple trăsături definitorii: prezența didascaliilor, predominanța dialogului dramatic, ca mod principal de expunere, structurarea textului în unități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
autorității, care constituie baza autorității purtătorului, va fi (cel puțin) diferită. În acest sens, o primă diferență se referă la absența contactului vizual, ceea ce restrânge drastic posibilitățile de manipulare aflate la dispozitia purtătorului autorității, care nu mai poate utiliza limbajul nonverbal în scopul obținerii încrederii; totodată, prin utilizarea avatarului ca substitut pentru persoanele reale, se (poate) extinde câmpul de manifestare al purtătorului și al subiectului autorității, fiecare dintre ei având libertatea asumării unei identități fără nici o legătură cu peroana reală: "[...] jucătorul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței. 8. Studierea Internetului din perspectivă psihologică îi aparține, spre exemplu, teoreticienei Patricia Walace (1999Ă. Aceasta urmărește impactul psihologic al activității online asupra comportamentului uman: comunicare socioemoțională prin indicii verbale și nonverbale (denumite emoticonsă, înclinare autobiografică prin accentuarea identității în crearea unei pagini proprii pe Web (homesteadingă, mascaradă online a identității mascate, probleme de etică online (netiquetteă, de gender sau de dependență virtuală etc. 9. „Corpul fără organe” este o sintagmă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
îndemnați să atingă obiectele, aspect pe care multe muzee îl sancționează prompt, dar este spre exemplu insuficient să explorezi doar cu privirea un obiect tridimensional ale cărui caracteristici determină și alte tipuri de interacțiune. Astfel, dacă în muzeele tradiționale comportamentele nonverbale se identifică cu gestul reținut, privirea, postura statică, în muzeele interactive, în muzeele în aer liber comportamentul publicului se traduce prin gestul spontan, dinamic, contactul direct cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
antitetice față de cele asociate prin tradiție cu un erou. Bardamu în Călătorie la capătul nopții de Céline și Yossarian în Catch-22 de Heller sînt antieroi. ¶Scholes, Kellogg 1966. antidiscurs [antistory]. Vezi ANTINARAȚIUNE. ¶Chatman 1978. antinarațiune [antinarrative]. Un text (verbal sau nonverbal) care adoptă capcanele narațiunii, dar punînd sistematic la îndoială logica narațiunii și convențiile narațiunii; un ANTIDISCURS. Gelozia lui Robbe-Grillet și Molloy de Beckett sînt antinarațiuni. ¶Chatman 1978. antiremitent [antisender]. Opusul REMITENTULUI. Cel de-al doilea trimite SUBIECTUL în căutare și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
frecvent și care se referă la a considera exercițiul fizic ca fiind sinonim cu gestul motric. Considerăm că se poate trage cu ușurință concluzia că prin gest motric înțelegem mișcări ale corpului care au un sens și care aparțin comunicării nonverbale. Comunicarea corporală este constantă și omniprezentă, ea nu se oprește în timpul unei conversații. 5.3.5. Funcțiile exercițiului fizic Exercițiul fizice este considerat ca un „instrument didactic” cu ajutorul căruia acționăm în direcția realizării obiectivelor educației fizice. In acest context exercițiul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 190 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 206 REZU MAȚ 219 RÉSUMÉ 220 ABSTRACT 221 Concluzii 223 Bibliografie selectivă 233 I. Opere literare 233 ÎI. Texte de epocă 234 III. Studii de critică 236 INTRODUCERE Cercetarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
între lucruri și discursuri, idei, valori și semne care sunt in reprezentare. Pariziana circulă cu ușurință între diferite spații, jucând diferite roluri, modificându-și ocupațiile, manierele, temperamentul, vestimentația, adaptându-se sau devansând epoca să. 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului Limbajul este cartea de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și individualul, verbalul și nonverbalul. De aceea vom examina limbajul Parizienei prin includerea acestor două registre. Limbajul parizian din secolul al XVIII-lea diferă de cel de astăzi (dar din secolul al XIX-lea din ce in ce mai puțin), în funcție de clasă, iar evoluția să traduce antagonismele sociale 358
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a se prezenta, mii de gesturi, mai ales feminine, prin care se recunoaște imediat locuitorul capitalei, observă F.Hoffet [p.91]. Franța este o țară unde manierele contează, atenționează Mona Ozouf [1999a, p.73]. Aceasta nu înseamnă însă că limbajul nonverbal este secundar. Cu referință la Pariziana, în special, el poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un amestec de percepții diverse zgomote și lumini participa la crearea unui efect complex, mergând mai departe de pictural și prefigurând toate virtuozitățile filmului, sunetului și imaginii. Esență Parizienei se găsește în aparență. Servindu-se de mijloacele limbajului verbal și nonverbal, Pariziana oferă un autentic spectacol, reușind să stilizeze cotidianul. 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației Interesul semnalat de scriitori față de reprezentarea fenomenului modei ține de importanță pe care ultima o are pe parcursul secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gândire și de acțiune. Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, acest personaj se esențializează că mitopo(i)etică a aparentei, care își găsește manifestare în po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică verbalului și nonverbalului, po(i)etică modei. Imanenta Parizienei-spectacol proiectează o lectură de tip teatral a românului, care aduce la suprafață multiplele roluri ale acestui personaj în Comedia urbană. Prin fuzionarea diferitor dimensionări de analiză, lucrarea este un model de interpretare poetica și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică modei, po(i)etică verbalului și nonverbalului. Fenomen social, spectacolul implică o strategie, o tactică, o punere în scenă. Pariziana se autoînchipuie, se autoimpune și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cointeresarea personajelor); b. replicitate (când se realizează concret mesajul). Replicile (care presupun un emițător și un receptor) pot fi: a. (1) de informare; (2) de solicitare; (3) de confirmare; (4) de recunoaștere; (5) narative; (6) confidențiale; etc. b. verbale sau nonverbale (apar elemente paralingvistice: gesturi, țipete, mimică etc.); c. scurte, medii, lungi (numite tirade) etc.dialogul are rolul de a înviora acțiunea, de a o dinamiza; - scopul său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
acest sens, ceea ce ei fac are un impact mai mare decât ceea ce spun. Recompensarea și pedepsirea. Când copiii învață și repetă comportamentele pe care le văd la persoanele semnificative, aceste persoane răspund prin aprobare. Această aprobare poate fi verbală sau nonverbală, după cum uneori poate lua forma unei recompense concrete ca o prăjitură sau o excursie. În acest fel recompensele întăresc modelarea comportamentului văzut la persoanele semnificative. Astfel, procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un contur net reprezentării familiare despre o „lume interioară“ este aceea că stările și procesele subiective ar fi corelate doar empiric cu corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod constant senzațiile, emoțiile și sentimentele. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]