4,439 matches
-
numărul de zile însorite) pe teritoriul comunei se înregistrează o radiație solară cuprinsă între 125- 130 kcal cm³/an. Expunerea sa și barajul orografic al coridorului montan din nord impun creșterea radiației solare dispărând rapid toți norii care vin din nord-vest, de peste munți. Așa cum am menționat deja temperatura medie anuală este de 8 - 9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de vale și înălțimile de pe interfluvii. Amplitudinea termică este de 21 - 22°C (temperatura medie în ianuarie fiind
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nr. 60, 2005, p. 47. 4 Enciclopedia României publicată în 1938 trasează, în volumul II, următoarele granițe pentru Moldova: din Carpații răsăriteni, până la Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de Sus - în susul apelor, până la Trotuș și la nordul masivelor înalte din mijlocul podișului moldovenesc, și Țara de Jos. 5 Animpodist Dașchevici, Ceva din trecutul orașului Suceava, Suceava, 1899; G.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la nord-vest de Carpații Orientali. Voința nestrămutată de libertate, de a trăi și munci de sine stătător pe pământurile lor din Carpați până dincolo de Nistru a celor care, în balada norodnică Miorița (din secolul XIII) sunt botezați istoricește moldoveni...”. Nu vom mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Românească” și „Pământul românilor” sunt folosiți cu sensul de teritoriul locuit de români, dintre Nistru și Tisa: „În spațiul dintre albiile Tisei și Nistrului, având la nord Alpii Carpatici și sprijinindu-se dinspre sud pe întinderea dunăreană și partea de nord-vest a litoralului Mării Negre, locuiește o masă compactă de populație, numele autohton al căreia, divizat de etnografii contemporani în câteva denumiri locale, nu se află nici pe o hartă geografică cunoscută a spațiului menționat. Poporul acesta numește pământul populat de el
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
preocupată de propria dezvoltare, caută mai ales să utilizeze bogățiile americane pentru a-și impune autoritatea în Europa, mai întîi în folosul împăratului Carol Quintul, apoi în avantajul regelui Filip al II-lea. În schimb, economiile țărilor din Europa de nord-vest profită de aurul și de argintul care trece din Lumea Nouă pe bătrînul continent. Puterea politică și dezvoltarea economică apar în felul acesta ca niște consecințe imediate ale Marilor Descoperiri. Cu toate acestea, nu s-ar putea face un bilanț
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în defavoarea altor culturi agricole. Pentru a evita epuizarea solului, țăranii au aplicat sistemul rotației culturilor. Anumite parcele sînt lăsate în pîrloagă pentru a se reface: cerealele se cultivă la doi ani în sud și la trei ani în Europa de nord-vest. Productivitatea este, în consecință, foarte scăzută. Dacă cele mai bune randamente din marile bazine sedimentare din Europa de nord-vest ating de 7 sau 8 ori cantitatea semănată (aproximativ 20 chintale/hectar), media nu depășește 3 sau 4 la l. Printre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în pîrloagă pentru a se reface: cerealele se cultivă la doi ani în sud și la trei ani în Europa de nord-vest. Productivitatea este, în consecință, foarte scăzută. Dacă cele mai bune randamente din marile bazine sedimentare din Europa de nord-vest ating de 7 sau 8 ori cantitatea semănată (aproximativ 20 chintale/hectar), media nu depășește 3 sau 4 la l. Printre celelalte culturi, vița de vie deține un loc important și se dezvoltă în funcție de noile obiceiuri alimentare. Materia primă a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aceasta rămîne apanajul Angliei, a Flandrei sau Florenței, în timp ce țesăturile mai ușoare vin din Flandra (Hondschoote), din Germania de sud sau din Franța. Cît despre in sau cînepă, folosite tot mai mult, acestea sînt prelucrate în țările din Europa de nord-vest. În sfîrșit, cvasi-mono-polul Italiei asupra mătăsii începe să fie contestat de Spania și de Lyon. În cursul anilor 1500-1560, ansamblul acestor industrii textile cunoaște o puternică expansiune. Apoi începe stagnarea și chiar regresul. Industria extractivă se caracterizează și ea printr-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se folosesc de somptuozitate, de decorul luxos și de fastul cu care se înconjoară acțiunile regale pentru a-și justifica puterea. Aceste caracteristici sînt cele ale Europei catolicismului roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
european. Epoca echilibrului statelor naționale începe la mijlocul secolului al XVII-lea. Europa la mijlocul secolului al XVII-lea Partea a III-a (1660-1789) Clasicismul și Iluminismul la ora echilibrului european Capitolul 10 EUROPA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA În Europa de nord-vest (Anglia, Franța, Țările de Jos), la mijlocul secolului al XVII-lea, marile monarhii naționale trec printr-o criză provocată de marile grupări sociale cu rădăcini în trecut (aristocrația nobiliară) sau de noile curente economice (burghezia comercială) care încearcă să se elibereze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XVIII-lea, Europa cunoaște o perioadă de mare dezvoltare, însoțită de o creștere demografică remarcabilă. Natalitatea rămîne foarte crescută, mortalitatea permite ca nașterile să devină mult mai numeroase decît decesele. Consecința este o creștere considerabilă a cererii. În partea de nord-vest a continentului și mai ales în Anglia, nevoia de a hrăni o populație mai numeroasă provoacă o "revoluție agricolă" care se manifestă prin renunțarea la practicile comunitare, prin însușirea individuală a pămînturilor și prin îmbunătățirea tehnicilor agricole. Tot în Europa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
continentului și mai ales în Anglia, nevoia de a hrăni o populație mai numeroasă provoacă o "revoluție agricolă" care se manifestă prin renunțarea la practicile comunitare, prin însușirea individuală a pămînturilor și prin îmbunătățirea tehnicilor agricole. Tot în Europa de Nord-Vest are loc dezvoltarea marelui comerț maritim. Acesta favorizează porturile Atlanticului (Londra, Bristol, Bordeaux și Nantes), care se îmbogățesc prin "comerțul triunghiular". Economia regiunilor din interior este stimulată datorită amenajării apelor navigabile, construirii de canale, iar în Franța datorită creării unei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se operează în detrimentul său. În sfîrșit, clasele populare, care rămîn în marea lor majoritate rurale, trăiesc în condiții care se înrăutățesc tot mai mult datorită mai ales creșterii prețurilor. Aspectul cel mai important rămîne prăpastia care apare între Europa de Nord-Vest și restul continentului, aflat departe de aceste procese, într-o situație de arhaism. După dezvoltarea deosebită din secolul al XVI-lea, secolul al XVII-lea apare pe plan economic și social ca o perioadă de relativă stagnare, cu crize intermitente
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin defrișarea unor noi suprafețe, practică care constituie regula în majoritatea regiunilor din Europa centrală și orientală. Inovațiile care permit să se discute, cu oarecare exagerare, de "revoluția agricolă" se produc în număr limitat în cîteva regiuni ale Europei de nord-vest: Anglia, Provinciile Unite, Țările de Jos, ca și în unele regiuni ale Franței și anumite regiuni ale Italiei. Mai degrabă decît o revoluție, aici se produce o generalizare a unor tehnici, dintre care unele au apărut cu mult timp în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
creștere a producției sale agricole de 35 %, în cursul unui secol, proprietarii care participă la mișcarea de inovație se îmbogățesc, în timp ce abundența producției și dezvoltarea transporturilor favorizează un început de specializare: sud-estul țării furnizează în special cereale, iar comitatele din nord-vest (Warwick, Lancashire, Cheshire) se specializează în creșterea animalelor. Producția agricolă crește și în restul Europei, dar în proporții mai reduse. Căci înnoirea agriculturii nu se poate realiza decît într-un cadru dublu: marea exploatare și proprietatea individuală. Modernizarea cere renunțarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
accentuează greutățile noilor proletari din industrie, al căror număr este încă limitat, chiar și în Anglia. Avîntul economic din secolul al XVIII-lea modifică deci profund condițiile economice și sociale. El ridică o invizibilă dar teribilă frontieră între Europa de Nord-Vest, care va fi timp de un secol zona de pionierat a lumii dezvoltate, și cea mai mare parte a Europei de Est și de Sud, care păstrează structurile arhaice moștenite de la începutul timpurilor moderne. Se regăsește aici originea uneia din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
despart munții veșnic plini cu zăpadă Șanian-alin sau Ciang-pai-șan. La sud, se învecinează cu China și Tibetul, având granița naturală culmile munților Cuen-lun și Altintagh. La Apus, spre podișul Pamirului, are hotar munții Caracorum, Tien-Șan (Munții cerești) și Altai spre nord-vest, nord și nord-est se află Siberia, de care o despart o serie de munți foarte înalți, ce duc până la Oceanul Pacific. În mijlocul acestor munți se află deșertul Gobi, denumit în limba chineză Șamo (Mare de Nisip), deosebit de cele ale Africii și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe Basarab, bunicul viitorului domn, de peste o sută de ani, al Țării Românești, Ivanco Basarab. Dar, aceste afirmații nu sunt argumentate cu nimic. Dacă ținem socoteală de informația lui Rașid-ed-Din și o admitem ca bună, Orda și Baidar, înaintând spre Nord-Vest cu aripa dreaptă, nu puteau pătrunde decât în Lituania, iar Barz nu poate fi decât unul din ducii acestei țări, denumite Ilavut, cum bine a identificat G. Strakosch-Grosmann, în lucrarea sa. În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
arzând satele până la Sâncraiu, astăzi în Câmpia Turzii, apoi Turda, Clujul, unde au ucis întreaga populație româno-maghiară, și, prin Gilău, Căpușul Mare, Izvorul Crișului de la răsărit de Huedin, s-au îndreptat spre Oradea Mare. Cu altă coloană, ei au înaintat spre nord-vest, ard Ungurașii, Dejul și Gherla, distrug Zalăul, dau prăpădului satele până la Tușnad de la sud-est de Carei și Baratpiscup de lângă Săcueni, și ajung până la Ebes, așezare dintre Valea lui Mihai și Debrețin, băgând groaza printre locuitorii Transilvaniei, pe care-i vom
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Muncai, de către armata mongolă din centru, a dus, odată cu nimicirea oastei lui Bela al IV-lea, alcătuită din unguri și români, în bătălia de la Mohi, și la prăbușirea statului maghiar. Spre deosebire de operațiunile militare ale lui Orda, Caidu și Baidar, spre nord-vest, în Polonia, Lituania, Germania, Boemia, Moravia, care dau planului general de război aspectul unui evantai - după cum am putut observa și mai sus - pătrunderea lui Batu-khan în Ungaria pe la nord și acțiunile ofensive ale lui Budjek prin Moldova și Țara Românească
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
măsurile aspre, luate împotriva catolicilor, el a dus forțele mongole la un război de durată cu puterile maritime Veneția și Genova, în sud, pe coastele Mării Negre, și atras dinspre Apus pe uscat, intervenția regatelor catolice, Ungaria și Polonia, iar dinspre nord-vest, a ducatului Lituaniei, care până la urmă avea să se termine cu smulgerea de sub suzeranitatea mongolă a Haliciului, Moldovei, Țării Românești, Podoliei și Ucrainei. ROMÂNII ÎNTRE TĂTARI, UNGURI, POLONI ȘI LITUANIENI 1340-1359 Rivalitatea latentă existentă între partizanii religiei mahomedane și adepții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ungare, cu scopul de a contrabalansa influența în creștere a Lituaniei și a stăvili, mai ales, puterea Poloniei care, după ocuparea Haliciului, în anul 1349, urmărea ieșirea la Marea Neagră pe văile râurilor Nistru și Prut, ce brăzdau Valahia Minoră de la nord-vest spre sud-est. De aceea, și Ludovic se grăbea să acorde brașovenilor în anul 1358, așa cum dăduse bistrițenilor, îndată după instaurarea lui Dragoș în anul 1353, un privilegiu, în virtutea căruia să meargă „liberi și siguri cu mărfurile lor și orice alte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Stăpâni pe asemenea situație, este greu de conceput că voievozii Moldovei ar fi acceptat să-și supună de bunăvoie capetele spre a fi odihnite pe alte perne decât pe cele pregătite sau comandate de ei. Asigurați oarecum dinspre vest și nord-vest prin puterea pumnului, voievozii Petru și Bogdan, aflând de luptele interne din Imperiul Mongol și asasinarea pe rând a marilor hani ai Hoardei de Aur, Berdibek, Naurus, Hidîr (Hîzr) și Timur-Hodja, în anii 1360-1362, se gândiră atunci și la eliberarea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice au fost la București, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung și Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Percepția s-a dovedit corectă în iunie 1940 anul cel mai negru din istoria noastră recentă -, când Uniunea Sovietică a invadat pur și simplu Basarabia și Bucovina de Nord în urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Și retrocedarea Ardealului de nord-vest și a Cadrilaterului, în același an, au fost consecințe indirecte ale aceleași înțelegeri incredibile dintre Stalin și Hitler. Valurile de refugiați din Basarabia și Bucovina mii și mii de oameni care fugeau din calea Armatei Roșii doar cu ce aveau
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]