158,499 matches
-
data alegerilor prin hotărâre". "Vorbim despre Ordonanță care modifică nepermis legislația specifică care se referă la organizarea alegerilor pentru Președinție. Am făcut apel la Avocatul Poporului, n-am primit nicun răspuns și m-am simțit obligat să atac acest act normativ. Odată cu înființarea marelui PNL, PSD se simte amenințat. Este evident că într-un stat democratic nu poate Guvernul, condus de viitorul candidat la prezidențiale, modifica legislația care se referă la aceste alegeri. Dacă rămâne nesancționată, Victor Ponta și-ar crea
PNL a dat în judecată Guvernul: Ar putea fi o fraudă masivă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82021_a_83346]
-
data alegerilor prin hotărâre". "Vorbim despre Ordonanță care modifică nepermis legislația specifică care se referă la organizarea alegerilor pentru Președinție. Am făcut apel la Avocatul Poporului, n-am primit nicun răspuns și m-am simțit obligat să atac acest act normativ. Odată cu înființarea marelui PNL, PSD se simte amenințat. Este evident că într-un stat democratic nu poate Guvernul, condus de viitorul candidat la prezidențiale, modifica legislația care se referă la aceste alegeri. Dacă rămâne nesancționată, Victor Ponta și-ar crea
PNL a dat în judecată Guvernul: Ar putea fi o fraudă masivă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82020_a_83345]
-
în vechiul DOOM (din 1982), în conjugarea verbelor se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literrară liberă și cea fără -ră, la persoanele I și II plural: pierduserăm/ pierdusem, pierduserăți/ pierduseți. În gramatica sa - în care chestiunile normative sînt discutate pe larg - , Mioara Avram explica diferența de tratament între formele de persoanele I și a II-a plural și cele de persoana a III-a: "La 1 pl. și 2 pl. normele limbii actuale admit atât formele cu
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
III-a plural a perfectului simplu, unde era moștenită din latină. A devenit o marcă a pluralului, și-a dovedit utilitatea și a fost admisă destul de repede ca regulă. Ca simplu exercițiu de imaginație, util pentru a relativiza puțin îndîrjirea normativă, putem să presupunem: a) că formele în -ră- ar fi fost aspru criticate de puriști, condamnate în școală, și astăzi am rîde auzind "făcuserăm", așa cum rîdem la caragialescul "am făcutără"; b) că formele de tipul am făcutără s-ar fi
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
identicului, a nediferențiatului și a standardului. Această perspectivă culturală (deopotrivă politică și estetică) asupra scriiturii urmează traiectoriile liniilor de fugă, ale devenii și ale nomadismului. Scrierile târgovișteanului ne arată că molarul nu poate nega forța minorului, că regimul opresiv și normativ este brăzdat de strategii de libertate, că instituționalul sau centralitatea sunt roase pe dinăuntru de marginalitate și de periferie. Într-un sistem politico-literar stratificat poate interveni oricând ruptura, iar procesul de teritorializare nu poate fi desprins de inițiativele culturale de
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
încetează la moartea fizică a acesteia sau prin declararea morții ei pe cale judecătorească. Capacitatea de folosință a persoanei juridice este limitată de lege, fiind circumscrisă la scopul pentru care a fost înființată. Începe la înființare, prin modurile prevăzute de actul normativ și încetează în momentul desființării, reorganizării sau dizolvării ei. Ce este capacitatea de exercițiu? Capacitatea de exercițiu este însușirea sau posibilitatea pe care o au persoanele fizice și juridice de ași exercita drepturile dobândite la naștere și de a- și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
și se condiționează una pe alta (este un contract sinalagmatic); este un contract cu titlu oneros, personal și netransmisibil. b) Care este conținutul contractului individual de muncă Contractul conține unele condiții, respectiv pretenții ale fiecărei părți contractante, prevăzute în actele normative care reglementează domeniul locului de muncă, cât și din cele pe care le stabilesc părțile cu ocazia încheierii lui. Dintre condițiile generale pe care le conține contractul individual de muncă menționăm: capacitatea juridică a părților; consimțământul sau acordul de voință
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
încălcarea altor drepturi pe care legea țării noastre sau a Uniunii Europene le prevăd cu privire la protejarea consumatorilor. Unele dintre conflictele care se ivesc între consumatori și operatorii economici sunt prevăzute în legea medierii, iar altele în alte legi și acte normative în vigoare. Legea medierii este baza legală ce conferă posibilitatea consumatorilor afectați să soluționeze aceste conflicte în mod avantajos și cu celeritate, evitând astfel depunerea de reclamații la Protecția consumatorilor și la instanța de judecată. În practică, însă, datorită insuficientei
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
in transition economies”, Finance and Development, Vol. 38, No. 3, p. 3. footnote>, conceptul de state capture reprezintă procesul prin care „firmele realizează plăți private către oficiali publici, pentru a influența alegerile și forma din procesul de elaborare a actelor normative. Conceptul în sine, precum și numeroasele lui forme de manifestare au fost analizate de mai mulți specialiști din domeniu. Bardhan și Mookherjee (2000) analizează efectele federalismului asupra capturării statului și concluzionează că descentralizarea electorală adâncește problema” <footnote Matei, A., Popa, F.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
coruperii - mită directă, compensare de servicii ilicite, drepturi de control informale. Totuși, toate formele de corupere a statului se îndreaptă spre extragerea de avantaje de la stat pentru un grup restrâns de indivizi, firme sau sectoare, prin distorsionarea cadrului legal și normativ de bază, cu pierderi potențial enorme pentru societate în ansamblu. Ei prosperă acolo unde puterea este foarte concentrată, unde interesele sociale care i-ar putea contracara sunt slabe și canalele formale de influență politică și intermedierea interesului sunt slab dezvoltate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
decizional, iar pe de altă parte, consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces. H) Principiul participării, prin care se instituie asigurarea consultării și participării reprezentanților, actorilor interesați în faza de concepție, elaborare și implementare a politicilor publice și a actelor normative. Actorii interesați pot fi atât din cadrul societății civile, cât și de la nivelul instituțiilor sau autorităților publice. I) Principiul simplificării procedurilor administrative, care presupune facilitarea și simplificarea formalităților administrative, pe care un solicitant (persoană fizică sau juridică) este obligat să le
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent. Aplicarea reală a principiului transparenței determină o mai mare încredere în legi și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
necesară înțelegerea capacității Sistemelor Naționale de Integritate de a fi capabile să diagnosticheze riscurile corupției<footnote http://www.transparency.org.ro/politici si studii/ studii/sistemul national de integritate/index.html , accesat la 23 martie 2011. footnote>. Sistemul Național de Integritate cuprinde instituțiile cheie, actele normative și practicile („pilonii”) care contribuie la integritatea, transparența și responsabilitatea dintr-o societate. Atunci când funcționează corect, SNI combate corupția ca parte a unei lupte mai ample împotriva abuzului de putere, a încălcărilor legii și a fraudei în toate formele sale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
pentru indemnizația de șomaj și a celui privind asigurările sociale, inclusiv de sănătate. Piața muncii fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a păstra echilibru socio-economic statul intervine prin acte normative specifice. Normele menționate se găsesc În Constituție, legi organice, legi ordinare și alte acte normative. Astfel, raporturile juridice de muncă a diferitelor categorii de angajați sunt reglementate prin legi care au transpus, unde era necesar, dispozițiile comunitare: Legea nr. 188
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fiind locul de Întâlnire al cererii și ofertei, trebuie să respecte anumite norme de reglementare socială. Pentru a păstra echilibru socio-economic statul intervine prin acte normative specifice. Normele menționate se găsesc În Constituție, legi organice, legi ordinare și alte acte normative. Astfel, raporturile juridice de muncă a diferitelor categorii de angajați sunt reglementate prin legi care au transpus, unde era necesar, dispozițiile comunitare: Legea nr. 188/1999 - care reglementează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, Legea nr. 80/1995 - care guvernează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din obligațiile civile normale stabilite de lege. Până În anul 2007 nu se considera nici serviciul militar obligatoriu ca formă de muncă forțată dar prin Legea nr. 395/2005, această formă a fost suspendată pe timp de pace. În acest context normativ persoana fizică este liberă să decidă dacă Își exercită sau nu dreptul la muncă. Libertatea muncii presupune dreptul persoanei de a hotărî dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții, dreptul de a-și alege singură profesia
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2000, prevede măsuri pentru promovarea egalității de șanse Între femei și bărbați În vederea diminuării discriminării directe și indirecte după criteriul sexului În toate sectoarele vieții publice. Reglementările referitoare, la interzicerea discriminării pe bază de sex Întâlnim și În alte acte normative, Însă Legea nr. 202/2002 are exclusiv acest obiect de reglementare. Se urmărește În același timp armonizarea legislației interne cu normele comunitare În materie. Prin egalitatea de șanse și tratament Între femei și bărbați, se Înțelege În ce privește relațiile de muncă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
reducerea sau creșterea, după caz, a fenomenelor de emigrare și imigrare a forței de muncă, etc. Pentru ca intervenția statului să producă efecte pe piața muncii instrumentele de acțiune ale acestuia trebuie reglementate. Reglementarea acestora se face prin adoptarea unor acte normative specifice cu caracter general și special. 2. Limite ale rolului statului În relațiile de muncă Rolul statului În acest domeniu nu este suficient de conturat nici În legislație și nici În literatura de specialitate. Această situație este generată de faptul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fost investită cu o serie de atribuții, astfel În context național elaborează politica În domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue, strategii și planuri În domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue și proiecte de acte normative, norme metodologice și reglementări În domeniul ocupării forței de muncă, formării profesionale. De asemenea, actualizează manualul Clasificarea ocupațiilor din România, conform Procedurii de actualizare, la propunerile diferiților utilizatori și Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de locuri de muncă În Întreprinderile private Aceste realizări au inspirat, credem, legiuitorul român, atunci când a elaborat Legea nr. 133/1999, abrogată prin Legea nr. 346/2004 privind stimularea Înființării și dezvoltării Întreprinderilor mici și mijlocii. Potrivit dispozițiilor acestui act normativ, Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de un cadru favorabil Înființării si dezvoltării, au acces la servicii publice și la active aparținând regiilor autonome, societăților și companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat și au acces prioritar la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege. Datorită importanței sale deosebite, „organizarea generală a Învățământului precum și regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică. În ceea ce privește formarea profesională generală, actul normativ de bază Îl constituie Legea Învățământului nr. 84/1995. Cadrul special, Însă, al formării profesionale este stabilit de Codul muncii (art. 188-213) și de Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților. În aplicarea prevederilor acestei ordonanțe au
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
formării profesionale este stabilit de Codul muncii (art. 188-213) și de Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților. În aplicarea prevederilor acestei ordonanțe au fost emise Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003. Alte acte normative referitoare la formarea profesională sunt: Legea nr. 145/1998 privind Înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă; Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; Legea nr. 200/2004
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cel repartizat nu corespunde cerințelor postului sau dacă postul vacant, Între timp, s a ocupat. Uneori, Încheierea contractului individual de muncă este consecința unei repartizări În muncă - act administrativ individual, - emis de organele abilitate În acest sens. Mai multe acte normative prevăd repartizarea, cu consecințe diferite pentru cele două părți și pentru Încheierea contractului individual de muncă. 1.2. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. În temeiul dispozițiilor acestei legi, persoanele care
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Guvernului nr. 56/2007 privind Încadrarea În muncă și detașarea pe teritoriul României, reprezintă documentele oficială care dau dreptul titularilor (cetățeni străini) să fie Încadrați În muncă sau detașați În țara noastră (art. 2 lit. b). În concepția acestui act normativ, străinul este persoana care nu are cetățenia română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European (art. 2 lit. a). Autorizația de muncă poate fi eliberată, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
1). CAPITOLUL VI PROTECȚIA CETĂȚENILOR ROMÂNI CARE LUCREAZĂ ÎN STRĂINĂTATE 1. Categorii protejate Conform art. 1 din Legea nr. 156/2000, statul român asigură protecția cetățenilor români cu domiciliul În România care lucrează În străinătate. Rezultă că prevederile acestui act normativ, vizează numai cetățenii români cu domiciliul În România care lucrează În străinătate, În temeiul unui contract individual de muncă. Nu beneficiază de protecție cetățenii români care lucrează În străinătate În baza unor contracte civile sau comerciale, cetățenii români cu domiciliul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]