646,935 matches
-
filă care închipuie o reader's digest, doar cu șiruri de substantive, de adjective tăiate din banda care-i umblă fiecăruia prin minte, cînd vine vorba de o anume perioadă. Sînt, însă, acolo, indiciile unei povești. Trecuți prin inovații fără număr, pățiți cu ficțiunea în toate felurile, deprinși să ne chivernisim bine încrederea dată mărturisirilor, și tot cedăm, vezi bine, la grațiile, fie și de modă veche, ale unui roman în lege. Așa că citim mai departe. Despre planuri de război și
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
singularizare deliberată îl oferă intervenția prin care, în 1965, Canetti a reușit să determine Juriul Premiului Nobel să nu acorde distincția scriitorului austriac Heimito von Doderer.Acesta fusese în tinerețe membru al partidului național socialist.Canetti a aflat pînă și numărul carnetului său de partid iar Academia Suedeză nu putea decît să-i fie recunoscătoare pentru evitarea ,unui scandal".Von Doderer intrase în partid pe cînd acesta se afla în ilegalitate iar după anexarea Austriei de către Germania nazistă, el s-a
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
o familie de comercianți evrei sefarzi (carte apărută la editura Zsolnay sub semnătura Penkăi Angelova) sau o profundă investigare a vieții și operei, efectuată de Helmut Göbel, apărută la editura Rowohlt. Surprize rezervă stenogramele inedite ale lui Canetti, publicate în numărul 4/2005 al revistei ,Akzente" editată de Hanser Verlag, precum și scrierile Vezei Canetti. Cu totul remarcabilă este și ,vizualizarea" vieții autorului centenar: Christian Waichinger publică o culegere de imagini care , cronologic, documentează patriile multiple ale lui Elias Canetti ...
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
cum s-a întîmplat în interbelic; erau sute de scriitori, ca și acum, mii de romane au apărut. Ei, au rămas maximum 10 romane." Biblioteca internațională de vară O adevărată bibliotecă de vară este nr. 54 din Lettre Internationale, un număr de citit obligatoriu integral. Cîteva foarte interesante texte la zi despre China (Isabel Hilton), Turcia (Rodica Culcer), Italia (Sergio Benvenuto), Irak și teroriștii Islamului (William Langewiesche, respectiv Patrice Claude cu o biografie a sinistrului Al-Zarkaoui), un interviu foarte uman cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
cu o prima variantă mediocră a Lolitei, și Ludmila Ulițkaia, o revelație pentru cei care nu au citit-o pînă acum, cu un fragment din romanul Minciunile femeilor, în curs de apariție la Humanitas. Dileme de sezon După acel adevărat număr de colecție în care tema era Chestionarul lui Proust, și după un la fel de gustos chestionar despre bucătărie și mîncăruri, Dilema veche ne propune, în nr. 80, tema Centrul istoric al capitalei. Problema o constituie proiectul de revitalizare a zonei Lipscanilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
nr. 80, tema Centrul istoric al capitalei. Problema o constituie proiectul de revitalizare a zonei Lipscanilor, proiect ce pare să fi pornit, și acesta, tot cu stîngul. Și asta în timp ce nici centrul modern al Capitalei nu se simte prea bine. Numărul este însoțit și de un supliment intitulat, pur și simplu, Ce se întîmplă cu economia României? Multe lucruri de citit și de dat mai departe. Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu, Sever Voinescu, Adrian Cioroianu, Dan Goanță, Andrei Gorzo sau Radu Cosașu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
suficienți români neaoși care se comportă ca niște primitivi tocmai ieșiți din peșteri, pentru a nutri vreo iluzie. Demagogia se vede însă în credința premierului că prin strângerea șurubului se rezolvă o problemă complicată. Îl asigur pe domnul Tăriceanu că numărul infractorilor români din Occident nu se va diminua, că ordonatele, liniștitele străzi ale orașelor din Vest vor fi populate de același număr (dacă nu de unul mai mare) de cetățeni români gălăgioși, că fauna hoților și cerșetorilor nu se va
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
în credința premierului că prin strângerea șurubului se rezolvă o problemă complicată. Îl asigur pe domnul Tăriceanu că numărul infractorilor români din Occident nu se va diminua, că ordonatele, liniștitele străzi ale orașelor din Vest vor fi populate de același număr (dacă nu de unul mai mare) de cetățeni români gălăgioși, că fauna hoților și cerșetorilor nu se va subția cu un milimetru. Măsura anunțată de guvern e una tipic provocatoare, menită, parcă, să sporească (inutil și fără vreun temei real
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
cunoscuți pentru ingeniozitatea lor, vor găsi mijloacele de a penetra spațiul Schengen, oricâte piedici birocratice va pune guvernul. Cei care vor suferi efectele noilor măsuri sunt tot oamenii de rând. Și atunci? Faptul că agențiile de turism anunță triumfător că numărul românilor care-și petrec concediile în străinătate e în creștere nu poate, desigur, decât să ne bucure. Înseamnă că lefurile cresc, că viața începe să devină mai ușoară. Se ridică, însă, întrebarea: oare dorința a tot mai mulți dintre noi
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
poate fi asociată cu trecutul ce tocmai l-am evocat. La cea mai recentă colaborare privind România literară (v. nr. 19 din 18-24 mai 2005, pag. 21, articolul ,George Radu Bogdan versus Pavel Șușară") urma să se adauge într-un număr viitor un Post Scriptum intitulat ,Erată și îndreptări". împrejurări independente de voința mea, precum și considerente legate de proiectele prioritare ale redacției, au făcut ca amintitul Post Scriptum să apară abia acum, conform rândurilor de mai jos: Erată și îndreptări În
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
bună dreptate, despre ,cea mai radicală contestare a sistemului politic din România de atunci". S-ar spune că acel criticism radical și reputația de disident pe care și-o dobândise în anii comunismului prin cărțile sale, dar și printr-un număr de atitudini publice, nu i-au putut fi iertate lui Buzura, căruia i se aduce acum, și lui, acuzația de a fi fost informator al Securității. Până vor veni probele, despre care istoricul Marius Oprea ne asigură că nu există
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
articolul dedicat lui Bruno Schultz. Scriitor polonez de origine evreiască din perioada interbelică (comparat adesea cu Franz Kafka), Bruno Schultz a fost, practic, redescoperit, în ultimii ani. Anul trecut, prestigioasa revistă franceză ,Magazine Littéraire" l-a avut ca temă de număr, iar standul polonez de la ediția din acest an a Tîrgului Internațional de Carte de la Ierusalim era dominat de un poster pe care scria ,Bruno Schultz in translation". Articolul lui Virgil Duda nu se referă însă atît la opera lui Bruno
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
caiet vechi niște versuri adolescentine, de tipul ,Aș vrea să fiu scutierul tău, Don Quijote! Te-aș servi ca nimeni altul . . ." etc. Imaginează, în Fals tratat de petrecere a călătoriei (1982) o bucată lămuritoare, Sancho Panza al doilea, pentru ca după un număr de ani, în 1986, să publice romanul Cu cărțile pe iarbă, o parodie la parodia lui Cervantes. Personaje urmuziene deșurubate în planul credibilității, cu nume caragialești (Don Mitache, un ,hidalgo" în drum spre Tupilați și bătrînul șofer Anghelache, pe post
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
cîteva chestiuni fundamentale, care țin de încadrarea tipologică a limbii române (presupunînd comparația cu celelalte limbi romanice): raportul dintre analitic și sintetic (diferit în flexiunea nominală și în cea verbală), categoria genului (din punct de vedere semantic și formal), a numărului, exprimarea politeții (modificările în sistemul pronumelor de politețe), fenomenele de acord. Sunt esențiale pentru lingvistica românească studiile despre semiauxiliarele de mod și de aspect, care au pus în discuție, acum aproape 50 de ani, teme extrem de moderne (privind modalizarea, aspectualitatea
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
curbe. E diferită panta versului: ,adorm într-o femeie tînără/ pe care forma fructelor o-ncercuiește." Poezia începe, depărtîndu-se de basmele sprințare, să bolească, elegant, de vis. Este dispoziția din următorul volum, Interiorul legii (1968), avînd ca paspartu un ospicial număr 23, cu ,ieri serbări, astăzi serbări, serbări mîine." Se întîmplă într-o lume nițel caraghioasă, înduioșătoare și lălîie, ca familiile de tîrgoveți, adunate pentru poză: ,Bunicul cu bunica/ bîrfeau pereții, / și făceau garagață/ cîntînd/ ,viață, viață ca o ață"./ Ea
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
mai mare și cel mai rapid frizer din lume: el tunde, bărbierește și joacă șah simultan la șase scaune, ,deține recordul mondial de viteză la tuns plastic și este triplu campion olimpic la masaj pe ceafă" și poate executa chiar numere de circ cu pieptenul, foarfeca, briciul și sticluța de after-shave; nea Gică este și cel mai ,clandestin coafor din lume" realizînd noaptea cele mai complicate coafuri (,cochilii logaritmice/ în toate culorile curcubeului/ pagode sprijinindu-și visele unul de altul. Turnuri
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
Mircea Iorgulescu o convorbire cu Mircea IorgulesCu difuzată de Radio Europa liberă (1997) (urmare din numărul trecut) M.I.: În perioada comunistă, domnule Marino, ați publicat jurnale de călătorii în Occident. Aceste jurnale de călătorii erau, de fapt, niște documente ideologice mascate, camuflate. V-ați referit cândva la modelul Dinicu Golescu, model probabil tutelar... A.M.: De care
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
îi e împușcată pentru spionaj - în folosul comuniștilor, din inerție. Diferența dintre cele două tabere (nordicii comuniști și sudicii pro-americani) nu contează prea mult în ochii eroului, măcelul producându-se în ambele părți, fiecare fiind gata să îl glorifice în funcție de numărul deceselor pe care le cauzează. Ideologia, epuizarea, foametea au animalizat complet oamenii care, când nu luptă pe front, se bat între ei. Lungmetrajul subliniază această agresivitate exacerbată, fără țintă, cu ajutorul unghiurilor de filmare: bătăliile și bătăile de aceeași parte a
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
în stare de șoc permanent, Cronicarul vă propune tuturor un joc. Un joc, vorba lui Charles Cros, ,ca să se supere oamenii -gravi, gravi, gravi" și să se bucure...cititorii României literare. El se află detaliat și chiar jucat deja, în numărul 75 al DILEMEI VECHI (o cumpărați cu 1 leu și 80 de bani). Magister ludi a fost Alex.Leo Șerban. Jocul se numește Chestionarul lui Proust. Pentru că și Cronicarul este uneori un ,om grav, grav, grav", ține să precizeze că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
ostenit să răspundă la el, lucru pentru care posteritatea, pour une fois recunoscătoare, i-a atribuit o paternitate altfel discutabilă. Au răspuns la chestionar 29 de post-proustieni, redactorii Dilemei, colaboratorii apropiați și iubitorii lui Proust, jocul continuă însă și în numerele următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Proust, jocul continuă însă și în numerele următoare ale revistei. Cronicarul a aflat din surse pe care cu nici un preț nu le va dezvălui că dilematicii noștri colegi vor scoate un almanah cu rezultatele jocului. Cum Proust însuși lipsește din număr, adăugăm la chestionar și unele dintre răspunsurile lui. Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
sensibilitatea fiecăruia e geniul său. Astăzi, cînd insensibilitatea, ca să nu spunem mai tranșant, nesimțirea, e geniul (rău) peste care dai pretutindeni, puțin antrenament al sensibilității și sensibilităților proprii nu vă va strica, sperăm, vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
poeziei în revistă: un singur poem, dar pe o pagină întreagă. Pe de o parte se acordă astfel poeziei toate onorurile și, pe de altă parte, poezia e obligată să fie atât de bună încât să țină pagina. În ultimele numere, o polemică filologico-filozofică între Andrei Cornea și Bogdan Mincă, pornind de la versiunea românească a Protrepticului lui Aristotel, apărută la Humanitas (trad. Bogdan Mincă și Cătălin Partenie). Cronicarul se abține să intre în detalii, dar crede că dacă în lumea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Cronicar Engleza noastră cea de toate zilele În mereu atractiva revistă LITERE de la Tîrgoviște, citim, în numărul de mai un binevenit editorial al dlui Tudor Cristea, care ne atrage atenția că uităm evenimente importante din istoria noastră literară (125 de ani de la nașterea lui Arghezi!), preocupați de tot felul de nimicuri. ,Nu vreau cîntări, nu voi lumini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
nu se mai știe astăzi nimic. l Revista 22 din 5-11 iulie publică o interesantă discuție, consemnată de dna Gabriela Adameșteanu, între Joaquin Garrigos și Pericle Martinescu despre M. Sebastian și alți scriitori români din anii '30. l în același număr, dna Tania Radu comentează ediția definitivă a Caravanei cinematografice a lui Ioan Groșan sub un titlu care spune tot: Despre optzecismul îmbogățit. l Ziarul GÂNDUL publică luni, 4 iulie, un supliment educațional consacrat analizei mediului universitar și care conține un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]